fARAD. Denumirea contopește numele orașului gazdă cu litera „f” (de la film) și – inspirată de unitatea de măsură pentru capacitatea electrică (după fizicianul Michael Faraday) – sugerează puterea de a condensa și de a transmite energie. De festivalul de film documentar din Arad este vorba, care în acest an, în această săptămână, ajunge la cea de-a zecea ediție.

De un deceniu, fARAD a „electrizat” de-a dreptul viața culturală a Aradului și, în scurt timp, a ajuns să devină unul dintre cele mai importante și așteptate evenimente ale urbei, an de an, toamnă de toamnă.

Festivalul fARAD, organizat de Romanian Film Initiative | FilmETC (redenumit între timp Insula 42) sub patronajul Primăriei Municipiului Arad, prin Centrul Municipal de Cultură, a fost „scânteia” necesară care a redeschis porțile cinematografului Arta și, totodată, apetitul arădenilor nu doar pentru filmele documentare, ci și pentru filmele de artă în general, cinematograful devenind de atunci gazda mai multor festivaluri tematice de film și, în majoritatea cazurilor chiar cu intrare gratuită, propunând cinefililor arădeni aproape săptămânal câte un film ce n-ar fi difuzat într-un cinematograf comercial.

Ne-am propus, în rândurile de mai jos, înainte de ediția aniversară, să recapitulăm succint tot ce a reușit să ofere acest festival orașului nostru, cu cele mai importante filme prezentate în premieră (chiar națională uneori!) la Arad, cu invitați de seamă din lumea cinematografiei, inclusiv din străinătate, și temele incitante propuse de-a lungul anilor.

2014

De la prima ediție, fARAD și-a propus – și a reușit – să devină un festival de film documentar original în peisajul național, a cărui identitate se inspiră din poziția de oraș de frontieră, explorând diverse forme cinematografice de reprezentare a realității și modalități de a transcende limitele și granițele – formale sau naționale.

Primul slogan, care a rămas ani la rând anexat siglei festivalului, a fost „Filme conectate la realitate”, dar… anticipând într-un fel revoluția culturală pe care urma să o declanșeze, fARAD a propus încă de la prima ediție selecții tematice în fiecare an, primul subiect general al filmelor din program fiind „Revoluția”.

Iar când spunem „revoluție”, ne gândim în primul rând la Revoluția din 1989, din România (în 2014 s-au împlinit 25 ani), „Stremt ’89” (regia: Anda Pușcaș și Dragoș Dulea) și „Timișoara: Decembrie 1989” (regia: Ovidiu Bose Paştină) fiind filmele din program care au tratat exact acest subiect. Nu a lipsit însă nici tema protestelor pro-europene din Ucraina, numite EuroMaidan, de la sfârșitul anului 2013. Anul imediat următor a însemnat și începutul crizei din Crimeea, urmată de organizarea unui referendum și intervenția armată rusă în regiune, totul culminând cu anexarea Crimeei de către Federația Rusă și, cel mai recent, cu invazia integrală a Ucrainei de către Armata Rusă. De aceea, documentarul „Maidan” (în regia lui Sergei Loznitza) – proiectat la prima ediție fARAD – lasă un gust amar în special acum, după un deceniu, știind în ce direcție a escaladat aproximativ recenta revoltă / revoluție ucraineană.

În același timp, spiritele „au fiert” și la noi în țară. Protestele de stradă din București și din țară din 2012, împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc, au fost înregistrate și compilate în documentarul „București, unde ești” (în regia lui Vlad Petri), un alt film de referință pentru prima ediție a festivalului fARAD. Ca o paranteză, protestele au prins o amploare și mai mare după doar un an, după fatidica zi de 30 octombrie 2015, după incendiul din clubul Colectiv, urmate de protestele anticorupție din România din anii 2017–2019. OUG13, „Noaptea, ca hoții”, mișcarea #rezist… cu siguranță ne amintim cu toții de acea perioadă tensionată.

Încercând totodată o infuzie de diversitate și o soluție de deconectare, Festivalul fARAD a făcut însă abstracție de aceste evenimente sociale în anii care au urmat, nu înainte însă de a propune și o altfel de selecție, onorând importanța Aradului din trecut la capitolul film experimental.

La prima ediție fARAD au fost difuzate astfel – pentru prima oară după mult timp pe marele ecran – 11 scurtmetraje din colecția kinema ikon, cel mai vechi colectiv de film experimental din România (George Săbău: „Ipostaze Simultane” / 1970-1980; Romulus Budiu – „Singur cu zăpada” / 1975; Florin Hornoiu – „Navetiștii” / 1975; Ioan T. Morar – „Autopsia uitării” / 1977); Ioan Plesh – „Poluare” / 1977; Alexandru Pecican – „Exercitiu subliminal” / 1979; Emanuel Țeț – „Vînătoarea de păsări” / 1980; Valentin Constantin – „Început de coerență” / 1981; Iosif Stroia – „Autoportet” / 1984; Ioan Galea – „Studiu 2 – Fibonacci” / 1987 și Viorel Simulov – „Peisaj lichid” / 1988).

Patru membri de bază kinema ikon, George Săbău, Alexandru Pecican, Călin Man și Florin Hornoiu, în dialog cu Mona Nicoară. Foto: fARAD / Oana Radu

Dragoș Dulea la fARAD. Foto: fARAD / Oana Radu

Vlad Petri la fARAD. Foto: fARAD / Oana Radu

fARAD a introdus și sesiunile de Q&A în festival, cu invitați speciali. După filmele kinema ikon, directorul artistic al primei ediții, Mona Nicoară a stat de vorbă cu patru membri ai grupului de artă experimentală, George Săbău, Călin Man, Florin Hornoiu și Alexandru Pecican, dar și cu Dragoș Dulea (unul dintre regizorii filmului „Stremt ’89”) și Vlad Petri („București, unde ești”).

Regizorul Titus Muntean la întâlnirea fARAD în Librăria Scienta. Foto: Ligia Moț

În plus, în program a fost inclus și o întâlnire cu tineri documentariști arădeni la Librăria Scienta (foto sus), de pe strada Vasile Alecsandri, care – din păcate – și-a încetat activitatea după câțiva ani.

Citește și: ¡Viva la Revolución! FARAD – primul festival de film documentar din Arad · Special Arad

2015

Sloganul celei de-a doua ediții a fost în continuare „Filme conectate la realitate”, iar documentarele alese s-au concentrat pe tema PORTRET / PEISAJ (PORTRAIT / LANDSCAPE), inspirată de constrângerile formale ale documentelor digitale, dar, mai ales, de abordările specifice ale celor mai importante documentare internaționale apărute în anii respectivi, axate atât pe context, cât și – mai ales – pe individ.

Programul a oferit filme precum „Amy” (regia: Asif Kapadia; nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar), „Citizenfour” – documentar despre Edward Snowden și scandalul de spionaj al NSA (câștigător al Premiului Oscar pentru cel mai bun film documentar; regia: Laura Poitras), documentarul românesc „Bondoc” (regizat de Mihai Mincan, Cristian Delcea și Mihai Voinea) despre maestrul șahist Dan Bondoc, dar și capodopera clasică „Man with a Movie Camera” de Dziga Vertov (1929), cu un fundal sonor asigurat de DJ Dubase.

Ediția din 2015 nu a avut invitați speciali ca în alți ani, dar în fiecare seară, după proiecția filmelor, organizatorii și publicul s-au adunat în locația alternativă a festivalului, cafeneaua KF, pentru socializare. La această ediție, președintele festivalului a fost numit criticul de film Mihai Chirilov (totodată directorul artistic al Festivalului Internațional de Film Transilvania – TIFF), iar Mona Nicoară a fost și de această dată responsabilă de direcția artistică a festivalului.

Citește și: Luați-vă popcornul, a început fARAD! · Special Arad

2016

Tema celei de-a treia ediții fARAD a fost un citat-motto de George Orwell: „Cei ce controlează trecutul controlează viitorul. Cei ce controlează prezentul controlează trecutul”, iar filmele propuse au fost, fiecare în felul lui, meditații asupra documentarului ca formă de călătorie în timp, de joacă cu prezentul și trecutul, de construcție a unui prezent paralel și de reevaluare a unui trecut cunoscut doar parțial.

La această ediție au fost prezentate mai multe filme realizate de arădeni: scurtmetrajele „Veghe” (regizor: Titus Muntean), „Libelula” (regia: Mihai Sălăjan și Adelina-Laura Bulibașa), „Proiecționistul” (regia: Norbert Fodor) și „White is The New White” (regia: Mihnea Rareș Hanțiu, membru Citizenit), cel din urmă fiind proiectat la Fabrica Teba, spre sfârșitul acelei perioade incredibil și palpitant de aglomerate în care Citizenit organiza o sumedenie de evenimente artistice în acest spațiu alternativ de artă. După filmul lui Mihnea Rareș Hanțiu, tot la Teba, a urmat proiecția filmului documentar de montaj despre vodevil, circuri și carnavale „The Show of Shows” (regia: Benedikt Erlingsson) și un live-set oferit de artistul de muzică electronică Danaga.

Invitații speciali ai acestei ediții au fost Magnus Gertten (Suedia), Alexandru Belc, Vlad Petri și arădenii Titus Muntean, Mihai Sălăjan, Adelina-Laura Bulibașa, Norbert Fodor și Mihnea Rareș Hanțiu.

Adelina-Laura Bulibașa și Mihai Sălăjan, realizatorii scurtmetrajului „Libelula” și naratorul filmului, actorul Ioan Peter

De asemenea, programul a mai inclus filme precum „The Look of Silence” (regia: Joshua Oppenheimer; nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun documentar), „Sobytie (Evenimentul)” (regia: Sergei Loznitsa), „Cinema, Mon Amour” (regia: Alexandru Belc), „Porno e libertà” (regia: Carmine Amoroso), documentarul despre viața în regimul totalitar din Coreea de Nord, „Under the Sun” (regia: Vitaly Mansky) și „Toto și surorile lui” (2014) – primul documentar care l-a făcut celebru pe Alexander Nanau, înainte de filmul nominalizat la Oscar, „Colectiv” (2019).

Nu în ultimul rând, 2016 a fost anul în care a fost lansat proiectul „Laborator fARAD”, un laborator creativ unic în peisajul festivalier românesc, destinat tinerilor profesioniști ai filmului documentar, parțial modelat după laboratoarele de la Sundance, Independent Filmmaker Project și IDFA. Invitații speciali ai festivalului care au acordat feedback creativ intensiv pentru cele patru proiecte selectate și dezvoltate în „Laboratorul fARAD” au fost: Magnus Gertten (Suedia), Alexandru Belc, Titus Muntean, Vlad Petri (România), alături echipa creativă a festivalului, reprezentată de regizorul de film documentar Mona Nicoară, directorul artistic al festivalului, și criticul de film Mihai Chirilov, președintele festivalului.

Citește și: Nostalgii de aproape și de departe la fARAD. „Libelula” și „Sub soarele partidului” au deschis cea de-a treia ediție · Special Arad

2017

Tema ediției a patra a fost „Celebritatea”, ambele fețe ale celebrității: cea purtată ca o mască sub reflectoare („ABBA: The Movie” – regia: Lasse Hallström), dar și cea construită de niște umili profesori de muzică care produc – și sunt ei înșiși – staruri („Kinders” – regia: Arash Riahi și Arman T. Riahi). Filmul de deschidere, „Risc” (regizat de Laura Poitras), face doar în aparență portretul lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks, documentarul fiind de fapt o poveste neliniștitoare despre relația fiecăruia dintre noi cu celebritatea și a riscului de a cădea în plasa iluziilor și a ficțiunilor.

Festivalul a abordat în 2017 și alte ipostaze ale notorietății, de la ascensiunea clasică a unei vedete din fotbal („Ascensiunea lui Zlatan” – regia: Magnus Gertten și Fredrick Gertten), la un thriller despre pericolele faimei în Coreea de Nord („Despotul și îndrăgostiții” – regia: Ross Adam și Robert Cannan) și până la o meditație asupra relației dintre singurătate și celebritate („Tokyo Idols” – regia: Kyoko Miyake), sau o tragicomedie despre amestecul îmbătător de politică, sex și mass-media din New York („Weiner” – regia: Josh Kriegman și Elyse Steinberg).

De asemenea, în program au fost incluse și filmele „I Am Not Your Negro” (regia: Raoul Peck; nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar), „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” (regia: Andrei Ujică) și, în parteneriat cu Asociația Nevăzătorilor din România, în premieră la Arad, proiecția filmului „Notes on Blindness” (regia: Peter Middleton & James Spinney), film care a putut fi urmărit și de persoanele cu deficiențe de vedere, fiecare scenă fiind explicată în căști puse la dispoziție de către organizatori, atât celor care necesitau acest dispozitiv, cât și celor care nu, dar au ales să încerce acest experiment interesant și totodată terifiant, închizând ochii și încercând să „vadă” filmul numai cu ajutorul auzului.

Cea de-a doua ediție a Laboratorului fARAD s-a derulat între 3-8 octombrie 2017, beneficiind și de sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, și a adus împreună 12 tineri documentariști: Cristina Haneș și Isabella Rinaldi (cu proiectul „A rifle and a bag”), Iulia Stoian și Maria Bălănean („Invizibilii”), Andreea Dumitriu („La rând pentru o minune”), Mihnea Rareș Hanțiu și Marius M. Bogdan („No Body”), Lucian Mircu și Mircea Gherase („Superhombre”). Andra Tarara și Maria Salomia s-au reîntors la Laborator cu scurtmetrajul „Despre moarte”, dezvoltat în cadrul Laboratorului fARAD 2016 și inclus în selecția TIFF 2018. Regizorii Magnus Gertten (Suedia), Pascale Lamche (Marea  Britanie), Alexandru Belc, Titus Muntean, alături de mentorii Dana Bunescu și Erin Casper (SUA), care a susținut în cadrul Laboratorului un seminar despre Storytelling și montajul de documentar, alături de echipa festivalului, reprezentată de criticul de film Mihai Chirilov și de președintele festivalului, Corina Șuteu, au oferit sprijin creativ pe proiectele în dezvoltare ale participanților.

Ediția din acest an a introdus în program și o conferință susținută de Corina Șuteu, în Sala Studio a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, cu titlul „Excepția culturală sau de ce nu vrem ca Pinocchio să se înece”.

Citește și: Excepția culturală sau cum europenii se chinuie (sau nu) să-și salveze identitatea prin artă – o conferință de Corina Șuteu · Special Arad

De asemenea, într-o conversație liberă la KF (foto jos), Corina Șuteu, Mona Nicoară, Mihai Chirilov și invitații festivalului au discutat despre cine, de ce și cum te face să devii celebru, dacă e același lucru să fii de notorietate sau să fii faimos, dacă mai există notorietate în lumea de azi și dacă hiperbola comunicării n-a ucis de fapt însăși noțiunea de celebritate.

În premieră, fARAD s-a extins cu proiecții speciale și în Cinema Grădiște, una dintre sălile de film relansate în 2017 la inițiativa Primăriei Municipiului Arad (cealalta fiind Cinema Solidaritatea din cartierul Gai).

O altă locație alternativă a festivalului a fost Cafeneaua Literară Joy’s, unde a avut loc petrecerea de închidere a ediției cu numărul 4.

2018

2018 a fost anul cu (probabil) cel mai curajos program, tema fiind „Trup/Suflet”, iar oferta: „documentare aparent dedicate unor subiecte superficial scandaloase, structurate de fapt în jurul unor teme profunde, universale și, în realitate, familiare până la înduioșare”, după cum a declarat Mona Nicoară, directorul artistic al festivalului.

Subiectele aparent „superficial scandaloase” atinse au fost intimitatea („Nu Mă Atinge-mă” – regia: Adina Pintilie), nuditatea („I’ve Got a Little Problem” – regia: Ximing Zhang), sexualitatea („Ask the Sexpert” – regia: Vaishali Sinha), industria pornografică („Rocco” – regia: Thierry Demaizière & Alban Teurlai), prostituția („Everything is Better Than a Hooker” – regia: Ovidie), videochat-ul erotic („Phoenixxx” – regia: Mihai Gavril Dragolea), violul („Roll Red Roll” – regia: Nancy Schwartzman), comunitatea LGBTQ+ („Dream Boat” – regia: Tristan Ferland Milewski și „Queerama” – Daisy Asquith), comunitatea transgender („Obscuro Barroco” – regia: Evangelia Kranioti) și iubirea interrasială („The Artist and The Pervert” – regia: Beatrice Behn & René Gebhardt).

Programul a inclus și o proiecție de arhivă, filmul „Comizi d’amore” din 1965 al iconicului regizor Pier Paolo Pasolini, care tratează subiecte precum virginitatea, homosexualitatea, prostituția și educația sexuală.

Citește și: Corina Șuteu: „Intimitatea, relaționarea cu celălalt trupește și sufletește, sexualitatea și fantasmele ei… ce poate fi mai universal?” · INTERVIU Special Arad

Invitații speciali ai festivalului pentru sesiuni Q&A au fost Bianca Oana (producătoarea filmului „Nu Mă Atinge-Mă”), Steven Lake (producătorul documentarului „Roll Red Roll”), Mihai Gavril Dragolea (regizorul filmului „Phoenixxx”), Tristan Ferland Milewski, regizorul filmului „Dream Boat” și artistul My Name is Claude, autorul muzicii filmului, și regizoarea indiancă Vaishali Sinha („Ask the Sexpert”).

Citește și: Un Gandhi al educației sexuale. fARAD5 s-a încheiat cu povestea unui „sexpert” de 94 de ani · Special Arad

Citește și: Agresiunea sexuală vs. Cultura Violului vs. Cultura Presei Libere, Twitter, Facebook și Anonymous – sau „Roll Red Roll”, un documentar devastator despre violarea adevărului · Special Arad

Tristan Ferland Milewski și My Name is Claude la fARAD. Foto: Ciprian Hord / fARAD

Vaishali Sinha la fARAD. Foto: Ciprian Hord / fARAD

De asemenea, în contextul Centenarului Marii Uniri, cu o zi înainte de deschiderea oficială a festivalului, sub genericul „Avanpremieră fARAD” și cu titlul „100 de ani de arte în România”, invitații Corinei Șuteu la dezbatere publică, la Cinema Arta, au fost regizorul Laurențiu Damian, scriitorul Mircea Mihăieș, artistul și coordonatorul kinema ikon, Călin Man și regizoarea Mona Nicoară, directorul artistic fARAD.

Citește și: „Din lacul mocirlos ies nuferi”. FARAD5 a debutat cu dezbaterea „100 de ani de arte în România” · Special Arad

Pentru prima și (până acum) ultima oară, fARAD #5 a perceput o taxă de intrare modică, cu 10 lei un preț întreg, 5 lei pentru studenți și pensionari și 2,5 lei pentru elevi, în timp ce un abonament fARAD (acces la toate proiecțiile) a costat 50 lei.

De data aceasta, fARAD a avut proiecții nu doar în Cinema Arta (în mare parte), ci și în cinematografele din cartierele Grădiște și Gai.

Premiat în 2018 de Uniunea Cineaștilor din România pentru activitatea de sprijinire a tinerilor documentariști, Laboratorul fARAD a inclus în acel an o serie de sesiuni de feedback cu invitații speciali ai festivalului pe proiectele în dezvoltare ale participanților, alături de un atelier practic intensiv susținut de Dana Bunescu, având ca temă „Sunetul de film documentar ca parte din viziunea creativă”. Acestora li s-a adăugat și un seminar despre „Muzica în filmul documentar”, susținut de Tristan Ferland Milewski, regizorul filmului „Dream Boat” și artistul My Name is Claude, autorul muzicii filmului. Acestora li s-au adăugat, în acordarea de feedback creativ intensiv pe proiectele în dezvoltare selectate, regizorii Vaishali Sinha și Edin Velez (SUA), producătorii Steven Lake (UK) și Bianca Oana, alături de echipa creativă a festivalului, reprezentată de președintele festivalului, Corina Șuteu, regizorul de film documentar și directorul artistic al festivalului, Mona Nicoară, consultantul de programare, respectiv criticul de film Mihai Chirilov, și Oana Radu, producător general.

Proiectele selectate și participanții Laboratorului fARAD 2018 au fost „Corp delict” (Patrick Brăila & Maria Popa), „Casa noastră” (Victor Bulat), „Caliu” (Cosmin Filișan), „Tura de noapte” (Cristina Iliescu) și „Casa cu păpuși” (Tudor Platon & Natalia Deliu). Mihai Dragolea, care a prezentat în cadrul celei de-a cincea ediții a fARAD ultima sa producție, „Phoenixxx”, s-a alăturat sesiunilor de feedback creativ cu proiectul său în dezvoltare, „Haida Jas Manța”.

2019

Tema festivalului în al șaselea an, o ediție în parteneriat cu 111 Film (prin Eugen Lumezianu) și cu sprijinul Uniunii Cineaștilor din România, a fost „Harta și Teritoriile”.

„Programul este asemănător unui jurnal de călătorie, inspirat de spațiul locuit, ca domeniu al interacțiunii umane. Fie că vorbesc despre mari centre urbane, mici zone rurale sau, pur si simplu, despre teritorii în care oamenii își duc existența, filmele selectate construiesc o reflectare complexă a relațiilor dintre oraș, spațiu, arhitectură, urbanizare, geografie și societate”, a spus Dimitris Kerkinos, directorul artistic fARAD începând cu această ediție până inclusiv în prezent, o voce recunoscută în industria filmului european și un foarte experimentat curator de film documentar, implicat de 20 de ani în echipa Festivalului Internațional de Film de la Salonic.

Programul a oferit filme precum „The World Before Your Feet” (regia: Jeremy Workman), „Havana, from on High” (regia: Pedro Ruiz), „The Hidden City” (regia: Victor Moreno), „System K” (regia: Renaud Barret), „Little Moscow” (regia: Grimur Hakonarson), „Monrovia, Indiana” (regia: Frederick Wiseman) și „Timebox” (regia: Nora Agapi; proiecție specială accesibilă și persoanelor cu deficiențe de vedere).

Citește și: „Redescoperă-ți orașul!” e mesajul cu care a început fARAD6… așa cum a făcut-o Matt Green, un „nebun” simpatic care a străbătut New York-ul la pas timp de șase ani · Special Arad

Seria noutăților introduse în program an de an a continuat în 2019 cu un film documentar dedicat copiilor, „Guvernul copiilor” (regia: Ioana Mischie), difuzat trei zile la rând, la ore matinale, în trei cinematografe: Cinema Arta, Cinema Grădiște și Cinema Solidaritatea din Gai.

Inspirați de documentarul „The Hidden City” (regia: Victor Moreno) din programul festivalului, organizatorii fARAD au propus arădenilor să descopere fețele misterioase ale Aradului, lansând concursul #ARADULASCUNS. „În drumurile tale obișnuite, scoate telefonul, pornește camera și surprinde un aspect urban care face Aradul atât de special. Trimite-ne fotografia pe [email protected], posteaz-o pe pagina ta, dă-ne tag în postare și folosește #AradulAscuns și #fARAD6”, au anunțat oganizatorii festivalului, iar cele mai reușite fotografii au fost ulterior premiate cu tricouri și invitații la party-ul de închidere al evenimentului.

Party de închidere care, apropo, s-a bucurat de prezența vedetei ProTV, Andreea Esca (în calitate de DJ), și a bloggerului Otravă, la Cafeneaua Literară Joy’s.

Citește și: Bună seara, România, bună seara, Arad! Andreea Esca te salută… și îți pune muzică să „te rupi” pe ringul de dans · Special Arad

fARAD6 i-a adus la Arad, de asemenea, pe celebrii regizori Laurențiu Damian, Victor Moreno, Bo Wang, Pedro Ruiz și Nora Agapi.

În plus, fiind anul în care celebra regizoare Agnès Varda a trecut la cele veșnice, fARAD a onorat memoria cineastei cu filmul ei din 1980, „Mur Murs”, care ne invită la o plimbare prin Los Angeles-ul acelor ani, evidențiind graffiti-urile și diversele sale culturi.

O parte din public la fARAD6

Nu în ultimul rând, la această ediție fARAD ar fi trebuit să fie proiectat în premieră și documentarul „Colectiv” al lui Alexander Nanau, urmat de o sesiune de Q&A cu Cătălin Tolontan și Mihai Grecea, dar lansarea filmului a fost amânată pe anul următor, fiind astfel retras din toate celelalte festivaluri programate în România și străinătate în anul 2019. În schimb, în colaborare cu festivalul bucureștean UrbanEye, filmul „Colectiv” a fost înlocuit în programul fARAD cu un documentar la fel de (sau poate și mai) intens, „Taste of Cement” (regia: Ziad Kalthoum).

Citește și: „Gustul cimentului îmi rodea mintea”. Un documentar brutal de superb, la fARAD · Special Arad

2020

A fost primul an în care pandemia COVID-19 a obstrucționat creșterea festivalului, dar nu i-a împiedicat pe organizatori să păstreze continuitatea anuală a evenimentului. S-a anunțat inițial că evenimentul va fi exclusiv outdoor, dar schimbările dese și derutante ale restricțiilor au permis evenimentului să aibă loc, totuși, în interiorul cinematografului Arta, chiar dacă acest lucru a însemnat un public mai restrâns, cu purtarea obligatorie a măștilor de protecție și păstrarea distanțelor prevăzute de lege.

fARAD 7 a oferit publicului o selecție de filme românești, reunite sub tematica „Acasă”, filmul care a deschis festivalul la Cinema Arta având chiar titlul „Acasă / My Home” (regia: Radu Ciorniciuc), proiectat în a doua zi și la Cinema Grădiște, urmat de un Q&A cu producătorul Monica Lăzurean-Gorgan.

Citește și: Socares, FARAD? Haida care! Care, la „Arta” · Special Arad

Al doilea film din programul anului 2020 a fost un scurtmetraj documentar dezvoltat în cadrul Laboratorului fARAD 2018, „Totul pentru Riana”, în regia lui Mihai Dragolea, acesta fiind prezent la Arad după proiecție pentru o sesiune de Q&A moderat de Mihai Chirilov. De asemenea, un alt rezultat al Laboratorului fARAD, de data aceasta din 2017, „Superhombre” (despre alpinistul Horia Colibășanu) a fost proiectat în premieră la Arad, după ce a fost inclus și în programul festivalurilor Alpin Film Festival din Brașov și „Ceau, Cinema!” din Timișoara, realizatorii Lucian Mircu și Mircea Gherase, alături de protagonistul Horia Colibășanu fiind prezenți la Arad după proiecție, pentru o nouă sesiune de Q&A.

Celelalte filme din program au fost „Totul nu va fi bine” (regia: Adrian Pîrvu & Helena Maksyom), „Lemn” (regia: Monica Lăzurean-Gorgan), „Casa cu păpuși” (regia: Tudor Platon; un alt produs al Laboratorului fARAD, din 2018), „Profu’” (regia: Alex Brendea) și un film de arhivă din anul 1970 – într-o versiune restaurată la 50 de ani de la premieră – despre inundațiile catastrofale din România, „Apa ca un bivol negru”, regizat de mai mulți cineaști români: Andrei Cătălin Băleanu, Pierre Bokor, Iosif Demian, Stere Gulea, Roxana Pană, Dan Pița, Dinu Tănase și Mircea Veroiu.

A fost primul an în care fARAD a introdus Salonul Insula 42, o dezbatere LIVE difuzată online pe paginile de Facebook fARAD și Insula 42 (noua denumire a asociației Film ETC, inițiată de Corina Suteu). Tema și titlul dezbaterii a fost „What is the place of documentaries in the audiences’ interest today?”, nu întâmplător în limba engleză, doarece discuția a avut loc în limba engleză, cu Dimitris Kerkinos și Mihai Chirilov, moderat de Corina Șuteu.

Locațiile fizice ale acestei ediții au fost Cinema Arta și Cinema Grădiște.

Citește și: O fostă colaboratoare a festivalului arădean FARAD, membră a juriului la Festivalul de Film de la Veneția · Special Arad

2021

Tot într-un an pandemic, ediția a opta a privit cu optimism în viitorul apropiat, prevestind aruncarea măștilor de protecție și scăparea de interdicțiile COVID-19, cu sloganul „Libertate”.

Bineînțeles, selecția de titluri reunite sub această temă au propus o explorare mult mai largă a noțiunii de libertate, cu filme precum „Swamp City” (regia: Ovidiu Zimcea & Bogdan Pușlenghea), „Granița morții” (regia: Cătălin Apostol), „The Soldier” (regia: Nikolaj Møller), „The Jump” (regia: Giedrė Žickytė), „Invisible” (regia: Marianna Kakaounaki), „Les Enfants Terribles” (regia: Ahmet Necdet Çupur) și „Big North” (regia: Dario Acocella).

Citește și: Prima seară fARAD8, despre libertatea de a porni o nouă „revoluție” în vestul țării: „Revoluția Punk” · Special Arad

Din nou în Cinema Arta, dar în continuare cu restricții COVID-19, fARAD #8 s-a bucurat de participarea specială a regizorilor Marianna Kakaounaki (Grecia), Nikolaj Møller (Danemarca), Bogdan Pușlenghea și Ovidiu Zimcea (România), în timp ce a doua ediție a Salonului Insula 42 (tot online, pe paginile de Facebook Insula 42 & fARAD) a propus o dezbatere despre libertate, cu titlul „Am I Really Here?”, avându-i ca invitați pe Radu Muntean, Adina Pintilie și Mircea Cantor, într-o conversație moderată de Mihai Chirilov și Corina Șuteu.

Bogdan Pușlenghea & Ovidiu Zimcea în dialog cu Mihai Chirilov la fARAD 8

Laboratorul fARAD a fost de asemenea continuat, însă de data aceasta doar online, în cadrul căruia au fost prezentate și analizate trei proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare: „Arma supremă, cu participarea regizorului Dragoș Turea și a producătorului Marian Crișan, „Love Lines”, cu participarea regizoarei Isabela von Tent și a producătoarei Irina Malcea și „Viitor luminos”, cu participarea regizoarei Andra Popescu și a producătoarei Monica Lăzurean Gorgan. Sesiunile de feedback creativ au fost susținute de Dana Bunescu (monteur, sound designer), Laurențiu Damian (regizor) și de echipa creativă a festivalului, reprezentată de Corina Șuteu (președinte) și Mihai Chirilov (consultant artistic).

Afișul acestei ediții a fost creat de artistul timișorean Ovidiu Hrin, cu care fARAD a continuat colaborarea în acest an (vezi aici). De asemenea, este design-ul de afiș pe care regizorul Tudor Giurgiu l-a purtat imprimat pe tricou în acest an la Timișoara, la premiera ultimului său film, intitulat chiar „Libertate” (citește recenzia Special Arad aici).

2022

Ediția de anul trecut a fost poate cea mai interesantă pentru ziariști, dar – bineînțeles – nu numai, titlul fiind „Caută și vei găsi”, iar accentul selecției de filme fiind pus pe filmele documentare de investigație.

Programul a fost compus din filme mai mult sau mai puțin recente, precum „Searching for Sugarman” (regia: Malik Bendjelloul), „For a Fistful of Fries” (regia: Jean Libon & Yves Hinant), „Turn Your Body to the Sun” (regia: Aliona van der Horst), „Canal 54” (regia: Lucas Larriera), „Depth Two” (regia: Ognjen Glavonić), „Three Minutes: A Lenghtening” (regia: Bianca Stigter), „Nelly & Nadine” (regia: Magnus Gertten), „Straight to VHS” (regia: Emilio Silva Torres), „My Tree” (regia: Jason Sherman) și „The Mole Agent” (regia: Maite Alberdi).

Citește și: Căutând cântărețul care, spre deosebire de Elvis, chiar s-a întors din morți – în deschiderea FARAD9 · Special Arad

A fost prima ediție care a depășit sfera Aradului, festivalul ajungând și la Timișoara, filmul „The Neighbours / Les Enfants Du 209, Rue Saint-Maur, Paris X-E” (regia: Ruth Zylberman) având o proiecție exclusivă în orașul vecin, cu un Q&A via Zoom cu regizoarea, precum și filmul „For a Fistful of Fries” (regia: Jean Libon & Yves Hinant), în grădina Institului Francez, partener la festivalului.

Evenimentele fARAD 9 au fost completate de o discuție online, sub forma unui nou „Salon Insula 42”, dedicat de data aceasta documentarului de investigație, cu directorul artistic fARAD Dimitris Kerkinos și regizorul Magnus Gertten („Nelly & Nadine”), în dialog cu Corina Șuteu, președintele fARAD.

Proiecțiile au fost însoțite de sesiuni Q&A cu invitații speciali fARAD 9, regizorii Magnus Gertten (Suedia), Ognjen Glavonić (Serbia) și Ruth Zylberman (Franța).

Urmează cea de-a zecea ediție!

Festivalul internațional de film documentar fARAD se întoarce toamna aceasta la Arad cu cea de-a 10-a ediție, prezentând între 22 și 26 noiembrie la Cinema Arta un program de 15 titluri (11 lungmetraje și patru scurtmetraje) grupate sub tema „Om bogat, om sărac”.

Festivalul va fi deschis cu o expoziție de afișe Milton Glaser pe platoul din faţa Primăriei Arad (detalii, aici) și se va termina cu Gala I ♥️ DOC, o nouă inițiativă fARAD, un clasament al celor mai bune zece documentare românești post-’89 (detalii, aici).

De asemenea, proprietarele Libăriei „La Două Bufnițe” din Timișoara (partener al festivalului), Raluca Selejan și Oana Doboși, vor discuta cu scriitorul Radu Pavel Gheo, într-o transmisie online, despre filmul care va fi pe primul loc în clasamentul documentarelor românești de la Gala fARAD, „I ♥️ DOC” (detalii, aici).

• Vezi aici programul complet fARAD 10, pe zile

Citește și: Corina Șuteu, președintele fARAD: „Cheia nu este să provoci, ci să educi un public în așa fel încât să dorească să vină la cinema” · INTERVIU Special Arad