Zeci de postări despre religie, pe pagina de facebook a primarului Călin Bibarț și pe cea a președintelui Iustin Cionca, una singură la președintele Alin Nica și tot una la președintele Ilie Bolojan, niciuna la primarul Florin Birta și nici la primarul Dominic Fritz. Zeci de alocări bugetare, săli pline la evenimente pe teme religioase la Arad și cuvântări în spiritul credinței. Sunt datele acestea, spicuite din materialul de mai jos, justificări suficiente pentru a interzice în Arad (nicăieri altundeva în țară) proiecția unui film documentar care privește și din alt unghi un subiect important al ortodoxiei?

„Eu cred că e o chestiune religioasă, că cineva s-a sesizat că filmul (documentarul despre Arsenie Boc -n.r.) deranjează anumite opinii și cineva s-a gândit să nu deschidem un subiect sensibil”, a declarat președintele Iustin Cionca în cadrul celei mai recente ședințe de Consiliu Județean Arad. „Haideți să fim oameni serioși. Ce ne-ascundem după ochelari?! E un subiect controversat!”, a punctat și primarul Aradului, Călin Bibarţ în intervenția sa din ultima ședință CLM (citește AICI materialul despre cele două ședințe).

Cele două intervenții oficiale justifică, în viziunea celor mai importanți oameni politici ai Aradului, interdicţia de a difuza documentarul despre Arsenie Boca („Arsenie.Viaţa de apoi”) în spațiile instituțiilor publice din Arad. Interdicție pe care cei doi lideri nu o văd defel ca o cenzură, ci ca un fapt firesc pe care autoritățile ar trebui să îl facă când vine vorba de bunul mers al „vieţii cetăţii”.

Amenințările despre care se vorbea la debutul scandalului (citește AICI despre ele) că ar fi cauza anulării proiecțiilor nu au dus la formularea vreunei plângeri, ci par și ele, în viziunea mai marilor Aradului, ca făcând parte din aceeaşi viață a cetății, așa cum le place oficialilor locali să numească scurgerea zilelor în Arad.

(Afișul filmului „Arsenie. Viața de apoi”)

Filmul despre Arsenie Boca, un subiect controversat

„Noi cred că ar trebui întotdeauna să ne uităm la filmele astea care vin și le găzduim și dacă ni le asumăm să nu ne răzgândim, dar dacă sunt subiecte delicate să nu le aprobi înainte, adică dacă e un subiect delicat să nu-l accepți. Nu am văzut filmul (Arsenie. Viaţa de apoi n.r.) și chiar nu vreau să mă pronunț pe subiectul acesta”, a mai declarat tot atunci Iustin Cionca.

„Dacă până și cei de la Biserica Ortodoxă se contrazic între ei – Arhiepiscopia Sibiului cu purtătorul de cuvânt al BOR-ului – este un subiect controversat”, a vrut să închidă subiectul și Călin Bibarț, în ședina CLM, iar când unul dintre aleşii USR a punctat că acesta „este un subiect laic…”, primarul a plusat: „Laică este și discuția dumneavoastră, laică a fost și discuția doamnei directoare cu Citizenitul (…), aici este un domeniu privat care, până într-un finalmente, Primăria n-a intrat cu Centrul Municipal într-un subiect controversat, n-a cenzurat nimic, pentru că el a rulat până la urmă în spațiu privat și cine a dorit s-a dus și l-a văzut. Haideți să închidem subiectul!”.

Nu închidem subiectul interzicerii filmului

Nu-l închidem, cu atât mai mult cu cât am aflat că filmul a fost cerut de curând pentru vizionare de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Arad, iar convingerea multora a fost că, după vizionare, se va decide dacă totuşi poate fi proiectat în spaţiul public din Arad, pentru ca astfel Aradul să-şi şteargă din păcatele culturale de care e acum acuzat de laici!

Şi nu-l închidem pentru că vrem să ne putem explica cum a fost posibil un astfel de incident, pentru că vrem să punem în context interzicerea de a proiecta documentarul lui Alexandru Solomon în instituțiile publice din Arad, pentru că vrem să vedem dacă există vreo intervenție a bisericii în evenimentul de săptămâna trecută, sau dacă rolul principal pe acest subiect îl au cei mai importanți factori de decizie din Arad, nu neapărat în numele credinței, ci mai degrabă al politicii.

Vrem să știm de ce acest fapt s-a putut întâmpla la Arad, nu la Sibiu, Timişoara, Oradea, nu în alte peste 20 de orașe din România. Vrem să ştim care sunt diferenţele care au făcut posibilă cenzura aici și imposibilă în alte părți.

Ca atare, am făcut ceea ce știm cel mai bine: o incursiune lungă pe pagina de facebook oficială a primarilor și președinților de consilii județene din Arad, Timișoara și Oradea, respectiv Arad, Timiș și Bihor și ne-am pus să consultăm datele de la ultimul referendum legate de religia declarată a locuitorilor din orașele și județele sus amintite. Am scos din analiza noastră Clujul și Cluj-Napoca, pentru că acolo sunt o serie întreagă de evenimente susținute sau girate de primărie și CJ Cluj, precum celebrul festival Untold, care iscă controverse, dar care rămân susținute de autoritățile locale, poziţia acestora fiind clară de câțiva ani.

Ce am descoperit?

Că, deși cel puțin jumătate din locuitorii Aradului, Oradiei, Timișoarei, respectiv a județelor Arad, Bihor și Timiș s-au declarat ortodocși, relația dintre Biserica Ortodoxă și administrațiile locale și județene pare doar la Arad extrem de puternică, cu dependențe imposibil de contestat și de desfăcut, legături afișate cu mândrie în public.

Sălile credinței la Arad și inevitabila cenzură

De ce spunem asta? Pentru că alocările bugetare curg spre cultele religioase importante și par să curgă tot mai mult acum, pe măsură ce se apropie alegerile (dar despre aceste alocări de fonduri, terenuri, gratuități, într-un alt material), birourile politicienilor par transformate în lăcaşe de cult, paginile lor de facebook bifează evenimente, consemnează note despre sfinţi şi sărbători religioase, iar cuvântările lor sunt încheiate cu un salut venit clar din lumea creștină: „Doamne ajută”.

Ceea ce ştim și e extrem de important de punctat pentru a crea contextul în care s-a putut petrece incidentul de săptămâna trecută e faptul că cele două instituţii organizează o serie de evenimente cu teme religioase şi că aceste fac cele mai importante săli ale Aradului neîncăpătoare.
Sala Ferdinand a Primăriei, Teatrul Ioan Slavici, Filarmonica de Stat, ba chiar Sala Polivalenta și stadionul au găzduit, de-a lungul ultimilor ani, zeci de evenimente ale celor mai importante culte religioase din Arad, iar evenimentele au umplut toate aceste săli. Astfel de evidențe au făcut ca relația dintre biserică și politică să devină tot mai strânsă în Arad, iar administrația să contribuie tot mai des la organizarea lor.

Iar, în oraşul şi judeţul în care relaţia dintre biserică şi administraţie e aşa strânsă, interzicerea unui documentar controversat nu pare un act de cenzură, nici o decizie culturală nelalocul ei, iar vizionarea filmelor de către responsabilii bisericii sau alţi responsabili înainte de difuzarea lor în spaţii publice e doar un act de responsabilitate politică.

Cum arată credința pe facebook-ul aleșilor din vestul țării

Cum arată, în fapt, postările politicienilor când vine vorba de credinţă, de voturi şi credinţă? Primarul Oradiei şi Timişoarei nu au, din luna mai până acum, nicio postare pe teme religioase, preşedintele CJ Timiş are o singură postare, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (“La mulți ani fericiți și sănătoși tuturor celor care astăzi își serbează ziua onomastică!” ), iar preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan are o singură postare care vorbeşte de orga unei biserici şi banii alocați pentru renovarea ei.

Primarul Aradului are 7 postări pe teme religioase din mai până în septembrie, iar președinete CJ Arad 17 postări în același interval de timp.
Dacă primarul Bibarț pare adeptul postărilor cu referire la sărbătorile religioase, în care prezintă detalii legate de sfântul sărbătorit, pentru a le transmite mai apoi „La mulţi ani” celor care poartă numele sfântului, părând interesat mai degrabă de cucerirea arădenilor, președintele Cionca preferă postări cu participări la rugi și hramuri, făcând totodată reclamă evenimentelor religioase susținute de CJA,părând fascinat de lumea ortodoxă.

Niciunul dintre cei doi lideri de Arad nu a uitat de ziua de naștere a celui mai important reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române la Arad și i-au spus „La mulți ani” (singura urare de la mulți ani în intervalul menționat mai sus) Arhiepiscopului Aradului.

(Imagine de pe pagina de facebook a președintelui CJA, Iustin Cionca)

Iustin Cionca, primul la postări

Publicăm pasaje din postările religioase ale celor doi pentru a indica contextul în care un film documentar a fost interzis la Arad, iar mai apoi subiectul a fost bagatelizat de cei care l-au interzis, catalogat drept neimportant.

Iustin Cionca îl întrece pe primarul Bibarț la postări pe facebook și o face cu siguranță și în cazul postărilor religioase: mult mai multe și mai lungi decât ale primarului. Am numărat, aşa cum am precizat, în intervalul mai -septembrie 2023, nu mai puţin de 17 postări despre credinţă.

Pe 17 septembrie, de pildă, Iustin Cionca ne vorbește de faptul că „Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a slujit astăzi în cea mai veche biserică ortodoxă românească din municipiu, în Sânnicolau Mic. Alături de numeroși credincioși, m-am bucurat de prezența, de cuvintele calde și de învățăturile cu har ale Preasfințitului”.

Pe 16 septembrie, președintele CJA are o lungă postare despre un eveniment religios la Palatul Cultural, unde „În mijlocul unor oameni buni, ne simțim bine! Cred că așa poate fi rezumată starea de spirit din această seară, de la Palatul Cultural. Am fost alături de preoți cu har, de artiști talentați, de persoane implicate profund în viața Cetății, pentru care nu este un episod sporadic în viață, ci o cale și viața însăși! Vă mărturisesc că inițial am intenționat organizarea evenimentului de astăzi la Sala Marii Uniri, un spațiu emblematic pentru istoria și spiritualitatea românească. Dar am fost copleșiți de solicitări și am decis mutarea sa la Palatul Cultural! Și asta demonstrează că oamenii buni, cum spuneam la început, cei valoroși, sunt admirați și sunt luați ca repere; că în jurul lor cultivă pasiune și interes. Ca președinte al Consiliului Județean Arad am încurajat manifestările de credință. Am oferit suport atunci când am fost solicitat, pentru că relația Consiliului Județean cu Arhiepiscopia Aradului, cu personalitățile care definesc traiectoria Arhiepiscopiei, este una privilegiată.(…)”.

Pe 16 septembrie, Iustin Cionca îi invită pe urmăritorii de pe facebook „la Filarmonica Arad, la un eveniment de suflet, organizat de Consiliul Județean, în parteneriat cu Arhiepiscopia Aradului și Facultatea de Teologie”, în timp ce pe 3 septembrie, îi informează că „Mi-am început ziua în Sfânta Biserică, alături de credincioșii de la Mândruloc, la ruga satului. (…) Și biserica poartă o amprentă gospodărească, este luminoasă și primitoare, o plăcere pentru sufletul credincioșilor care se regăsesc aici.”

Pe 2 septembrie, aflăm că „Datorită numărului mare de doritori, conferința „Ierusalimul – istorie și tradiție sfântă”, programată inițial să se desfășoare la Sala Marii Uniri, va avea loc la FILARMONICA ARAD! (…)”, pe 27 august, că Iustin Cionca a fost alături „de credincioșii ortodocși din Galșa, de primarul comunei Șiria, Valentin Bot, și de consilierul județean Garofița Popa, la Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei. Slujba a fost urmată de sfințirea troiței, un eveniment emoționant pentru o comunitate frumoasă, cu credință puternică în Dumnezeu!”, în timp ce încă de pe 26 august, liderul CJA ne invita la evenimentul de suflet, „organizat de Consiliul Județean Arad, în parteneriat cu Arhiepiescopia Aradului și Facultatea de Teologie.Arad, Sala Marii Uniri, ora 19”.

Ziua de 15 august, cu extrem de mare importanță în lumea creștină, nu trece nemarcată de președintele CJA, care urcă pe facebook două postări: „Și în aceast an, în zi de mare sărbătoare, sunt prezent la hramul bisericii ortodoxe din Firiteaz, comuna Șagu, alături de doamna primar Emilia Brăneț, de Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscopul Aradului, un numeros sobor de preoți și zeci de credincioși. (…)”; „Peste două mii de credincioși prezenți la manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cel mai vechi așezământ monahal locuit, din România! Mă bucur că am putut să împărtășesc și eu, alături de aceștia, emoția slujbei oficiate de Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului!”
Ne-au mai atras atenția postările din 16 iulie, când Iustin Cionca și-a început ziua „la biserica ortodoxă din Ilteu, unde am participat la sfințirea lucrărilor exterioare și la Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Timotei, împărtășind emoția comunității locale (…)”, cea din 9 iulie, când a participat la sărbătorirea Hramului Schitului de la Moneasa, cea din 1 iulie, când indică faptul că zeci de tineri participă la Tabăra Ortodoxă de la Căsoaia, organizată de Asociația Filantropia a Arhiepiscopiei Aradului, în parteneriat cu Consiliul Județean Arad, sau cea din 24 iunie, când amintește doar că „Sărbătorim Hramul Catedralei Istorice a Aradului! Vă doresc un praznic frumos tuturor!”.

Pe 4 iunie, asemeni primarului Bibarţ, preşedintele CJA, Iustin Cionca, îi urează „Mulți şi binecuvântați ani să trăiți, Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop! Vă mulțumesc pentru călăuzire, pentru contribuția deosebită, neobosită, la dezvoltarea vieții spirituale a Aradului. Sunteți nu doar un bun păstor, ci un factor de echilibru, un om înțelept, care transmiteți prin propria persoană, prin propriile trăiri și fapte, învățăturile Scripturii. Este o șansă pentru Arad că vă avem printre noi, că ați construit aici prima catedrală de după Revoluție, că ați dus mai departe și ați crescut calitativ învățământul teologic, de la nivel primar la cel doctoral, că ați înfrumusețat biserici și spitale, ați sprijinit oameni și ați dezvoltat comunități! Ne rugăm pentru Dumneavoastră, cu drag și recunoștință!
La Mulţi Ani!”.

Tot pe 4 iunie şi tot asemeni primarului Bibarţ, Cionca aminteşte de Rusalii, în timp ce pe 28 mai, o altă postare trebuie menţionată în contextul de faţă: cea prin care preşedintele CJA îl felicită pe colegul său Bogdan Noghiu: “Colegul nostru de la Consiliul Județean Arad, Bogdan Noghiu, a sărbătorit astăzi un eveniment important în viața sa. La finalul slujbei de binecuvântare a lucrărilor la biserica din Dud, comuna Târnova, a avut loc slujba de hirotesie întru arhidiacon a diaconului Bogdan Noghiu. Să fie într-un ceas bun, iar personalitatea Înalt Preasfințitul Părinte Arhiepiscop Timotei, care a oficiat Sfânta Liturghie, să îi fie inspirație și învățătură! Felicitări, arhidiacon Bogdan!”

Am mai notat o ultimă postare pe teme religioase, în intervalul mai – septembrie 2023, cea din 21 mai: „Datorită lor creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman. Este vorba despre Sfinții Împărați Constantin și Elena, pe care îi sărbătorim astăzi.
Aproape două milioane de români își serbează astăzi ziua onomastică, iar câteva sute dintre ei îmi sunt prieteni. Tuturor, o zi frumoasă și o sărbătoare binecuvântată, în mijlocul celor dragi!”.

(Imagine de pe pagina de facebook a primarului Călin Bobarț)

Primarul Aradului, Călin Bibarţ şi postările sale

Acum cinci zile, primarul Călin Bibarţ le mulţumea fiecăruia în parte și îşi exprima recunoștința pentru „gândurile bune și urările pe care le-am primit de la dumneavoastră de ziua mea. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți și să vă dea numai bucurii în viață!”

Călin Bibarţ a făcut referire pe pagina sa oficială de facebook, pe 20 iulie, de Sfântul Ilie, punctând: „Menționat în Cartea întâi a Regilor, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a trăit în secolul al IX lea î.H, într-o vreme în care poporul se îndepărtase de la dreapta credință.
Numele purtat de acest profet este în sine o mărturisire de credință, căci, în ebraică, Elijahu (Ilie) înseamnă, iar el a rămas un exemplu pentru credincioșii din toate vremurile. Astăzi întreaga creștinătate îl sărbătorește pe acest mare om al lui Dumnezeu, a cărui viața a fost plină de minuni. O sărbătoare care îmi oferă prilejul să le doresc tuturor celor ce poartă acest nume multă sănătate, fericire și o credință adevărată!”. Pe 12 iulie, primarul Bibarţ ne vorbeşte de „Hramul bisericii ortodoxe sârbești „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”! O istorie și o credință comună #pentruARAD,”.

Pe 29 iunie, primarul Aradului postează: „Întreaga creștinătate îi comemorează astăzi pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Ei au fost și rămân cei mai reprezentativi ucenici ai Domnului Iisus Hristos, martirizați pentru credința lor, la Roma, de împăratul Nero.
Lucrarea lor apostolică și credincioșia lor constituie un exemplu pentru orice creștin și tototdată un îndemn la a le urma pilda. Le urez tuturor celor care poartă aceste nume sfinte o credință asemenea acestor sfinți Apostoli și mulți ani binecuvântați!”

Pe 4 iunie, edilul de Arad îi transmite pe facebook: „La mulți ani, Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei Seviciu, la împlinirea frumoasei vârste de 87 de ani! Prilej să-i urez o viață și o slujire cât mai lungă, cu sănătate, bucurie și binecuvântări de Sus!”

Tot pe 4 iunie, edilul aminteşte şi de sărbătoarea religioasă a zilei: “Creștinii sărbătoresc și cinstesc persoana Sfântului Duh în Duminica Cincizecimii, numită și Rusalii. Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sfântul Apostol Pavel şi Sfântul Luca. (…)Cu dragoste, vă doresc tuturor creștinilor ca puterea Sfântului Duh să vă conducă viața în dreptate și unire cu Domnul nostru Iisus Hristos!”

Pe 21 mai, o altă sărbătoare religioasă și o altă postare a edilului: „Fără îndoială, între cei mai iubiți sfinți pe care îi sărbătoresc creștinii români sunt Sfinții Constantin și Elena. Și aceasta și pentru că, datorită împăratului Constantin, sub domnia căruia s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde s-au alcătuit primele articole din Crez, și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, cunoscută drept . Îmi face plăcere să le urez celor care poartă aceste nume împărătești ani mulți, cu sănătate, bucurii și înflorire!”.

(Singura imagine legată de subiecte religioase de pe pagina de facebook a lui Ilie Bolojan)

Bolojan, despre orga Catedralei romano-catolice

Care este singura postare pe teme religioase a preşedintelui CJ Bihor, Ilie Bolojan?

Cea din 11 iunie: “ORGA CATEDRALEI ROMANO CATOLICE DIN ORADEA
Orga Catedralei Romano-Catolice din Oradea a fost construită între anii 1777 și 1782 de către maestrul vienez Fridolin Ferstl, fiind donată bisericii de către împărăteasa Maria Tereza. De atunci și până acum a trecut prin mai multe procese de restaurare. Cel mai recent a vizat restaurarea, din fonduri europene, în baza parteneriatului dintre Episcopia Romano-Catolică și Consiliul Județean Bihor (prin agenția AMD). Valoarea lucrărilor de reabilitare a fost de peste 300.000 de euro. În această seară, de la ora 19:00, în Basilica Romano-Catolică, puteți audia un concert de muzică sacră. Clădirile și obiectele de patrimoniu fac parte din identitatea orașului Oradea. Reabilitarea și întreținerea acestora este și un semn de respect pentru generațiile care au contribuit la ceea ce este Oradea azi și la moștenirea pe care ne-au lăsat-o. Mulțumesc tuturor celor implicați în proiectele de reabilitare!
Duminică plăcută!”.

Recensământul şi judeţele în funcţie de credinţe

Potrivit rezultatelor definitive ale ultimului recensământ, în tabelul care indică populaţia rezidentă după religie, datele nu diferă extrem de mult în ceea ce priveşte procentul creştinilor ortodocşi de la nivelul fiecărui judeţ, în condițiile în care ortodocșii reprezintă peste tot mai mult de jumătate din populaţie. Semn că nu numărul credincioșilor a generat contextul de la Arad, ci probabil credințele politicienilor de aici.

Județul Arad:

din totalul de 410.143 – populaţie rezidentă totală, 267.186 sunt ortodocşi (mult mai mult decât jumătate), 27.565 sunt romano-catolici, 7.531 sunt reformaţi, 33.585 sunt penticostali, 3.039 sunt greco-catolici, 12.499 sunt baptişti.

Județul Bihor:

din totalul de 551.297- populație rezidentă totală, 295.340 sunt ortodocși (mai mult decât jumătate), 39.893 sunt romano-catolici, 79.723 sunt reformați, 40.643 sunt penticostali.

Județul Timiș:

din totalul de 650.533 – populație rezidentă totală, 420.179 sunt ortodocși (mult mai mult decât jumătate), 40.703 sunt romano-catolici, 6.780 sunt reformați, 27.266 sunt penticostali, 5.181 sunt greco-catolici, 8.316 sunt baptişti,

În ceea ce priveşte municipiile pe care le conduc edilii amintiţi mai sus, situaţia stă astfel:

Municipiul Arad:
145.078 – din care 91.643 ortodocşi (mult mai mult de jumătate), 11.229 romano-catolici, 2.725 reformaţi, 7.221 penticostali, 876 greco-catolici, 5.271 battişti,

Municipiul Oradea:
183.105 – din care 97.411 ortodocşi (un pic mai mult de jumătate), 13.563 romano-catolici, 20.929 reformaţi, 8.834 penticostali, 4.528 greco-catolici, 5.927 baptişti.

Municipiul Timişoara:
250.849 – din care 150.151 de ortodocşi (mai mult de jumătate), 15.218 romano-catolici, 2.488 reformaţi, 4.774 penticostali, 1.638 de greco-catolici, 3.147 de baptişti.

Citește și: 

• Săptămâna patimilor, între credinţă şi voturi, pentru primarii Bibarț, Birta, Boc și Fritz

• Primarul Bibarţ – peste 130 de poze cu el, de la începutul verii, primarul Birta – trei. Așa arată, oficial, vara politicienilor. De veghe în lanul de facebook (7)

• Aradul, precedent periculos? Arhiepiscopia Sibiului solicită ca filmul „Arsenie. Viața de apoi” să nu fie difuzat în județul Sibiu!

• Pioșenia preelectorală vs Arsenie „Rock Star” Boca
Fascinanta viață de apoi a lui Arsenie Boca, categoric un „Rock Star” la Arad

• 1 Mai cu primarii. Mici şi bere de la primarul Bibarţ, flori, locuri de picnic și promenadă de la Boc, Birta și Firtz