Cele 6 megacorporații care controlează mass-media din America și, implicit, din lume – varianta actualizată, 2019. Cum arată viitorul acestor conglomerate media?

    de Tomck@t | 14 ianuarie 2019, 7:45 PM | Business | Internaţional | IT

    0

    Puțini știu și multora nici nu le pasă, ce-i drept, că mass-media din Statele Unite ale Americii e dominată, în proporție de 90%, de șase companii care înglobează posturi TV și radio (generale și de nișă), ziare și reviste (print și online) și – cel mai important – studiouri de film. Iar când spunem studiouri de film ne referim exact la cele șase studiouri principale, astfel că aceste companii domină, până la urmă, nu numai piața americană mass-media și de divertisment, ci inclusiv cea globală. Însă… The Times They Are a-Changin’, vorba lui Bob Dylan.

    Deja, după doar patru ani și câteva luni de când am publicat precedentul articol pe acest subiect, lucrurile s-au schimbat notabil, atât în ceea ce privește ordinea din acest „Top 6” (în funcție de cota de piață), compania-mamă (în cazul Warner Media, fosta Time-Warner), cât și tendința pentru viitorul (foarte) apropiat în privința serviciilor oferite. Jucătorul principal în această ecuație, care a schimbat regulile jocului din temelii, este Netflix. Aceasta, culmea, nu face parte din nicio „megacorporație”, e o companie de sine stătătoare, care a fost cotată anul trecut de către revista Fortune la 128 miliarde de dolari (!), propulsând-o astfel deasupra unor conglomerate media importante cum ar fi WarnerMedia (cotată la „doar” 73 miliarde de dolari, cumpărată anul trecut de către gigantul AT&T cu 108 miliarde).

    Online-ul și serviciile de video streaming (precum Netflix, Amazon Prime sau HBO GO) reprezintă, așadar, viitorul industriei mass-media, iar companiile care nu se acomodează cu vremurile, rămân în urmă. Cel mai probabil, canalele tradiționale (cablu-TV, radio, ori ziarele și revistele tipărite) nu vor dispărea foarte curând, însă pierd deja teren masiv în fața serviciilor – am putea spune chiar – „revoluționare”.

    Cum stă treaba, așadar, cu „megacorporațiile” americane? Deocamdată, există în continuare un Top 6 (relativ aceleași companii), acest clasament se prezintă, în schimb, într-o continuă schimbare și, peste încă patru ani, s-ar putea să avem o listă complet diferită. Momentan, compania care se adaptează cel mai bine acestor vremuri noi este The Walt Disney Company și aceasta e și compania care, față de precedentul articol, s-a propulsat direct pe prima poziție.

    1. The Walt Disney Company

    Creșterea vertiginoasă a companiei lui Mickey Mouse a uimit întreaga industrie în ultimul deceniu. După ce a acaparat Marvel Comics în anul 2009 și LucasFilm în 2012, Disney a reușit performanța de a deveni cel mai important jucător în industria filmului contemporan și în pop culture. Seria „Avengers” și „Star Wars” sunt, însă, doar cireșile de pe tort. Disney este prima companie care a înțeles (ce-i drept, destul de târziu) schimbarea majoră prin care trece industria filmului din zilele noastre și la sfârșitul acestui an (în SUA mai întâi, în Europa, probabil, în 2020) va lansa serviciul de streaming video Disney+, care se anunță deja a fi principalul produs rival de pe piață pentru Netflix.

    Dacă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, la sfârșitul anului 2017, Disney a aruncat o „bombă” fără precedent: a cumpărat o jumătate din 21st Century Fox, o tranzacție care încă nu s-a finalizat complet, dar care poziționează deja Disney în fruntea topului conglomeratelor media. Astfel, Disney va deține în curând 100% și 20th Century Fox (cu toată filmografia), FX Networks și canalele National Geographic. Totodată, cu această achiziție, Disney devine acționar majoritar al unui alt serviciu de streaming, Hulu (60%).

    La acestea se mai adaugă brandurile deținute în continuare, cum ar fi posturile de televiziune Disney Channel, Disney Junior, Disney XD, ESPN (80%), History Channel, rețeaua de televiziune ABC (inclusiv 8 posturi locale afiliate), 50% din A&E Television Networks, Vice Media (acționar majoritar cu 11% + încă 20% prin A&E Networks), studiourile de film și de distribuție Marvel Studios, Walt Disney Studios Motion Pictures (fostul Buena Vista Film Distribution), Pixar, The Muppets Studio și Touchstone Pictures. Nu în ultimul rând, într-o proporție mai mică, dar Disney controlează și o parte din industria muzicală, prin Walt Disney Records și Hollywood Music, respectiv rețeaua Disney Radio.

    2. Comcast

    Comcast rămâne în continuare compania cu cea mai mare rețea de televiziune prin cablu/satelit și provider de internet din SUA, tocmai de aceea, poziția de lider a acesteia a fost o certitudine mai bine de două decenii. De fapt, cota de piață a companiei a fost de 158 miliarde de dolari în 2018 (cu 7 miliarde mai mult decât Disney, astfel că poziționarea Disney pe primul loc se datorează doar unui pronostic aproape sigur al investitorilor pe bursă pe anul care abia a început). Comcast, respectiv filiala sa, NBCUniversal, este deținută de compania multinațională General Electric (cu afaceri în aviație, sănătate, energie electrică și regenerabilă, industrie digitală, finanțe, transport, ulei și gaz). Vorbim, așadar, de un veritabil gigant al industriei, care deține, printre altele, studioul de film Universal Pictures, cotat pe termen lung (în ultimii 50 de ani) studioul de film nr. 1 din lume. În paranteză fie spus, până și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a „lucrat” la Comcast, având o emisiune de tip reality show pe principalul post TV al companiei, NBC.

    Cu toate că poziția sa dominantă părea de neclintit, ultimii ani nu au fost foarte fericiți pentru Comcast. Achiziția de către Disney a unei părți din 21st Century Fox a primit o contraofertă de la Comcast, dar care, evident, a fost în zadar. A reușit, în schimb, cu chiu, cu vai, să „ciupească” din această mega-tranzacție rețeaua britanică Sky. Gigantul media a mai avut și alte tentative de amploare în trecut, toate s-au dus însă pe apa sâmbetei. În anul 2014, Comcast a ratat achiziția Time Warner Cable, iar în 2004, în mod ironic, achiziția integrală a companiei care-i dă astăzi cele mai mari bătăi de cap, The Walt Disney Company! (Apropo, Disney era cât pe ce să fie cumpărată și în anul 1982… de către The Coca-Cola Company!… însă în cele din urmă aceasta a optat pentru Columbia Pictures, actualmente deținut de Sony).

    Comcast mai are în portofoliu rețeaua TV/radio NBC (NBCSN, NBC Sports, CNBC, MSNBC etc.), USA Network, Syfy, E!, Bravo TV, Diva, 13th Street Universal, Universal TV, Universal Kids, Oxygen și studiourile de film Focus Features, DreamWorks, Illumination, Working Title și Carnival. De asemenea, este acționar majoritar al site-ului Rotten Tomatoes (cu 70%, 30% fiind deținut de WarnerMedia) și deține 30% din acțiunile serviciului de streaming video Hulu.

    3. WarnerMedia

    Achiziția „dureros de lungă” de către gigantul telecom și cablu-TV AT&T a unei părți majoritare din fosta companie Time-Warner (minus divizia print; revistele Time, Sports Illustrated, InStyle, People etc.) s-a finalizat, după doi ani, în anul 2018. Tranzacția s-a blocat în instanță din cauza Consiliului Concurenței din SUA (Comcast fiind principalul contestatar), ba chiar și din cauza contestației din partea Guvernului american, la ordinul președintelui Trump. De ce? Deoarece mogulii americani care încearcă să controleze opinia publică (în cazul de față AT&T) sunt, cu toții, dușmanii lui Trump (vezi și miliardarul Jeff Bezos, proprietarul Amazon și The Washington Post). Achiziția WarnerMedia l-a deranjat pe Trump pentru că CNN, postul TV de știri al companiei, a fost și este unul dintre principalii contestatari ai lui Trump. Până la urmă, însă, tranzacția în valoare colosală de 108 miliarde de dolari s-a realizat.

    2018 nu a fost însă un an prea fericit nici pentru rebotezatul WarnerMedia și, în special, pentru studioul de film care-i dă numele, Warner Bros. Pictures. Din punct de vedere financiar, compania și-a păstrat poziția, ba chiar s-a bucurat de o ușoară creștere a cotei de piață în ultima parte a anului, însă eșecul mediatic (precum și câștigul mult sub așteptări în box office) al filmelor „Batman v Superman” și „Justice League” au cam distrus din start ambiția WarnerMedia, prin DC Comics și DC Films, de a egala reușita Marvel Studios deținut de Disney. Asta pentru că cele două companii rivale (DC și Marvel) sunt principalii jucători în industria benzilor desenate (dominând, împreună, 70% din piața totală… globală!) și, mai nou, în industria cinematografică (plus serialele TV) cu aceste personaje în prim-plan. Momentan, cu seria „Avengers”, câștigătorul absolut este Marvel, iar DC Comics încearcă din răsputeri să se redreseze… dar deocamdată primește doar critici negative. Din această cauză, lansarea propriului serviciu de streaming, DC Universe, este… dacă nu și cu semnul întrebării, dar în orice caz plănuită cu mare precauție.

    Fiind a treia cea mai importantă companie media din SUA, WarnerMedia mai deține o sumedenie de branduri importante, printre care se numără posturile de televiziune HBO, Cartoon Network, Boomerang, Adult Swim, TCM, TNT, The CW (50%, alături de CBS Corporation), TruTV, Cinemax, HLN, TBS, NBA TV (operator prin Turner Sports, în colaborare cu Asociația Națională de Basketball din SUA), studiourile de film/companiile de distribuție de film New Line Cinema, Turner, Cartoon Network Studios, Warner Animation Group și Castle Rock Entertainment. 

    Și WarnerMedia deține acțiuni ai serviciului de streaming video Hulu, însă doar 10%.

    4. Fox Corporation / 21st Century Fox

    Imperiul media al mogulului Rupert Murdoch trece printr-o schimbare uriașă și… ciudată în ultima perioadă. Fără să aibă pierderi notabile, acționarii au fost de acord cu „decimarea” corporației, trecând studioul de film 20th Century Fox și mai multe canale TV în portofoliul Walt Disney. Desigur, tranzacția a fost extrem de avantajoasă și pentru acționarii 21st Century Fox și fosta News Corp (s-a redenumit recent în Fox Corporation). Tranzacția a însemnat 60 de miliarde de dolari și preluarea de către Disney a unor datorii în valoare de 13,7 miliarde de dolari. În plus, fiecare acționar al 21st Century Fox va primi 0,2745 acțiuni Disney pentru o acțiune 21st Century Fox pe care o dețin. Astfel, valoarea totală a tranzacției se ridică la circa 66,1 miliarde de dolari.

    Mogulul Rupert Murdoch, proprietarul imperiului FOX, își păstrează însă studiourile de film 21st Century Fox (entitate separată de 20th Century Fox în anul 2013) și Fox Searchlight, dar și principalele sale canale media: rețeaua TV Fox, Big Ten Network, canalele de știri Fox News, Fox Business Network, canalele de sport FS1, FS2 și Fox Deportes și rețeaua de canale sport de pe celelalte patru continente, Fox Sports, precum și rețeaua formată din staţii de televiziune locale americane. La fel și ziarele The Wall Street Journal (editat de Dow & Jones Company, deținută tot de Fox), New York Post și mai multe ziare locale din SUA (The Daily Telegraph, Herald Sun etc.), The Times și The Sun din Marea Britanie și alte ziare locale din Australia (The Advertiser, Sunday Mail, North Shore Times etc.).

    Cu toate că s-a făcut „curățenie” în companie, acțiunile Fox sunt în scădere. Motivul ar fi strategia destul de sărăcăcioasă pe termen lung și portofoliul de canale media „învechite” (cablu-TV și ziare print), la care se mai adaugă rezultatele slabe din ultimii ani ale celor două studiouri de film deținute.

    5. CBS Corporation și Viacom

    Aici vorbim – atenție! – de două companii separate… deocamdată. La origini, acestea au format o singură companie (numită Viacom) pentru multă vreme, apoi au luat-o pe căi diferite în anul 2006. Acum, se pare că destinul le va uni încă odată, dar… unirea nefiind încă oficializată, deocamdată le luăm cât de cât separat.

    Dacă vorbeam mai sus de companii „învechite”, un alt „bătrânel” este, evident, CBS (s-a lansat în ianuarie 1929, deci în urmă cu 90 de ani), care, de altfel, continuă să fie postul TV din SUA cu cea mai mare audiență anuală. Anul 2018 a fost însă un an plin cu năbădăi pentru CBS. Asta pentru că fostul CEO Les Moonves a fost protagonistul unui scandal de hărțuire sexuală și în același timp „baubau”-ul unei altercații interne cu Shari Redstone, urmașa proprietarului principal, bătrânul Sumner Redstone (are 95 de ani). Motivul conflictului a fost dorința lui Shari Redstone de a reuni cele două companii deținute de National Amusement a familiei Redstone, și anume CBS și Viacom. Fostul CEO, Les Moonves (momentan, CBS are doar un CEO interimar) s-a împotrivit însă vehement și a reușit să strângă în jurul lui mai mulți „decision makers”. În fine, într-un final, acesta a fost forțat să-și dea demisia, iar contopirea drăgăstoasă cu compania-soră, Viacom, rămâne un plan pe care analiștii media o consideră oportună și care, cel mai probabil, se va materializa în cursul acestui an sau cel târziu anul viitor.

    Dar această contopire nu va însemna și salvarea pe termen lung nici pentru CBS, nici pentru Viacom, ambele companii mergând de ceva timp în pierdere. CBS este singura dintre cele 6 megacorporații media din SUA care nu deține un studio de film relevant (are CBS Films, dar produce mai degrabă filme de televiziune, foarte rar proiectate în cinematografe), iar Viacom, cu al său Paramount Pictures e în pragul periculos de a părăsi „The Big Six” (adică Topul celor 6 studiouri principale de film), după aproape un secol plin de succes.

    Singurul produs „de viitor” al CBS este platforma de video streaming (accesibilă doar în SUA) CBS All Acces, dar care nu conține decât emisiunile și serialele marca CBS, care se văd și pe cablu-TV (un fel de Voyo al ProTV).

    Celelalte posturi pe care le deține CBS sunt cananele de nișă marca CBS (CBS News, CBS Sports, CBS Action, CBS Drama, CBS Europa, CBS Reality), rețeaua pay-tv Showtime, The Movie Channel, Flix, Smithsonian Channel, Pop (50%, împreună cu Lionsgate), Decades (50%, împreună cu Weigel Broadcasting), rețeaua Network 10 din Australia, rețeaua CBS News Radio și CBS Sports Radio, site-urile Metacritic, CNET, Last.fm, ZDNet, TechRepublic, GameSpot, MetroLyrics, Mp3.com, TV.com și TVGuide.com, revista Watch! Magazine și editura Simon & Schuster.

    Cât despre Viacom, sora mai mică a CBS, asul din mâneca acestei companii este studioul de film Paramount Pictures, dar care se află de ceva timp, după cum spuneam mai sus, în pragul de a părăsi „Marele Șase”. Potrivit BoxOfficeMojo, studioul a atins din nou locul 6 în 2018, însă doar datorită succesului fulminant al filmului „Mission:Impossible – Fallout”, adică reciclarea unei francize de succes din trecut, care e o soluție benefică pe moment, dar nu și pe termen lung. Blockbusterele Paramount de anul acesta se anunță a fi în aceeași manieră și anume o continuare la „Terminator”, apoi, în 2020, la „Top Gun” și „SpongeBob”. În rest, filmele Paramount din ultimii ani au adus câștiguri sub așteptări, trăgând compania în Topul Box Office până pe locul 7 (în 2017 și în 2012). Așa-zisul „Marele Șase” are, astfel, un nou pretendent pe locul 6: Lionsgate.

    S-ar putea însă ca anul 2019 să fie cu noroc pentru Viacom. Reunirea cu CBS îi va conferi un portofoliu mai larg de branduri, iar o altă contopire (deocamdată aflată în negocieri preliminare) ar putea fi chiar salvarea decisivă pentru Paramount Pictures… și anume, o alianță, o contopire Viacom-CBS-Lionsgate!

    Până atunci, Viacom are multe alte probleme de rezolvat. Rețelele TV Nickelodeon, Comedy Central, BET și, în mod special, MTV, nu mai dau randamentul de altădată (potrivit Brand Finance, brandul MTV a fost depășit în anul 2018 până și de postul TV francez Canal+).

    Anul trecut s-a vehiculat și lansarea unui nou serviciu de streaming (similar cu Netflix) marca Viacom, de curând însă, acest plan a fost abandonat, CEO-ul Robert M. Bakish motivând, cu cea mai mare sinceritate, că Viacom nu are forța și resursele necesare pentru așa ceva. Astfel, la finalul anului trecut, Viacom a semnat un contract, prin Paramount Pictures, cu Netflix, oferind acestuia din urmă producerea mai multor filme dedicate exclusiv serviciului de streaming în viitorul apropiat.

    Viacom mai deține studiuorile de film Nickelodeon Movies, MTV Films, BET Films, Comedy Central Films, United International Pictures (50%, alături de Universal Studios / Comcast), posturile Paramount Network, VH1, CMT, Logo (un post TV dedicat comunității LGBT), TV Land, Nick Jr., Nick@Nite, Nick Music și Nick Radio (toate în SUA), VIVA din Germania, Viacom 18 și Colors din India, rețeaua Channel 5 din Marea Britanie, Telefe din Argentina, Paramount Channel din Spania, Franța, Suedia, Olanda, Italia, Ungaria, România, Rusia, Thailanda și America Latină, Paramount Comedy din Rusia și Game One din Franța.

    Pe locul 6?

    …vin din urmă alte șase companii puternice!

    Dacă reunirea CBS-Viacom se va produce în curând, asta va însemna că nu vom mai avea decât CINCI conglomerate media americane care domină până și showbiz-ul global. Însă… locul 6 ar putea fi ocupat cu ușurință de o altă companie în continuă ascensiune.

    Având în vedere tendința ultimilor ani, aceea a Peștelui Mare care înghite Peștișori tot mari, dar mai mici în comparație, nu ar fi exclus ca următoarele companii să devină și mai mari în curând:

    Netflix

    Așa cum am precizat mai sus, este o singură companie, cu un singur brand, dar care se poate lăuda deja cu o valoare pe piață de 128 miliarde de dolari, mai mare decât WarnerMedia (73 miliarde) și infinit mai mare decât CBS și Viacom luate împreună (20 miliarde / 13 miliarde de dolari)! Ce îi e, astfel, companiei Netflix, să plece la „cumpărături” și să inhaleze o sumedenie de branduri mass-media, ori poate chiar direct o corporație de-a gata?

    Facebook

    Un alt gigant, de data aceasta social media, oscilează de ceva timp între piața IT și piața Media. Telefonul HTC First (în colaborare cu Facebook) a fost un rateu de zile mari, așa că Facebook s-a reorientat spre produse digitale, iar ascensiunea Netflix nu i-a ocolit perimetrul vizual. Compania lui Zuckerberg a lansat, deci, Facebook Watch, care vrea să fie o combinație între YouTube și Netflix, oferind deja, din 2018, mai multe seriale, documentare, talk show-uri și reality show-uri (toate producție proprie), precum și emisiuni de știri și de sport. Începuturile unui nou imperiu media?

    De altfel, dacă tot veni vorba de începuturi, Facebook a atras atenția mai multor companii IT și mass-media încă din primii ani de existență. Când Facebook nu valora încă nici măcar un sfert din cât valorează astăzi, Mark Zuckerberg a primit oferte generoase de achiziționare integrală de la Google (2004), Comcast (2005), MySpace (2005), Viacom – de două ori (2005 și 2006), NewsCorp, actuala Fox Corporation (2006), Yahoo (2006), AOL – pe vremea aceea parte din actuala WarnerMedia (2006) și Microsoft (2007). Cele mai mari oferte au venit de la Warner (1 miliard de dolari) și de la Viacom (prima dată „doar” 75 milioane, apoi 1,5 miliarde de dolari). Evident, Zuckerberg le-a refuzat pe toate, a cedat însă 1.6% din acțiunile Facebook companiei lui Bill Gates, Microsoft, la 250 milioane de dolari, un contract prin care Facebook s-a obligat să anunțe compania de îndată ce primește o ofertă de cumpărare semnificativă de la Google.

    Dacă Zuckerberg ar fi acceptat oferta venită de la Comcast, Fox, ori Viacom, compania lui ar face parte astăzi dintr-un conglomerat media. Dar dovada cea mai concludentă că Zuckerberg e un băiat deștept e că, la valoarea de astăzi (464 miliarde de dolari!), Facebook ar putea cumpăra Comcast, Fox și Viacom… pe toate deodată!

    Apple

    La mijlocul anului 2018, compania a fost evaluată la un trilion de dolari – prima din istorie. Desigur, unii au sugerat că e o ușoară exagerare, însă fără doar și poate, Apple e un gigant IT care a revoluționat industria. Mai nou, compania investește masiv în servicii de divertisment online, pe lângă muzică, prin iTunes și Apple Music. Este vorba despre Apple TV. Are deja produse 14 seriale originale, astfel că devine din ce în ce mai clar că Apple vrea să ofere în curând o alternativă pentru Netflix, Hulu sau Amazon Prime. Potrivit macworld.co.uk, care citează surse CNBC, serviciul va fi lansat oficial în acest an.

    De altfel, în anul 2015, Apple era cât pe ce să cumpere integral compania Time-Warner, achiziționată până la urmă de AT&T (vezi mai sus).

    Google

    Când vine vorba de internet, Google este nr. 1, iar când vine vorba de inovații tehnologice, Google e acolo (vezi mașina autonomă Google). Cu Android, Google este rivalul nr. 1 al Apple în domeniul sistemelor de operare smartphone, iar dintre toate achizițiile de-a lungul timpului, YouTube (din 2006) a fost, de departe, cea mai mare realizare pentru companie. Însă gigantul IT – cu o valoare pe piață de 719 miliarde de dolari – a dat și rateuri inexplicabile de-a lungul vremii. Nu a fost pe fază, de exemplu, când Facebook dădea semne că va schimba complet modul în care privim internetul. Degeaba a venit – destul de târziu – cu o platformă similară, Google+, a fost deja prea târziu și anul trecut a fost nevoit să o închidă oficial. Nici evoluția Netflix nu a ridicat semne de exclamare prea mari pentru Google, decât în 2016, când a lansat YouTube Red, pe care l-a redenumit apoi, în mai 2018, în YouTube Premium (s-au prins, probabil, că suna ca un site porno). Platforma oferă deja o sumedenie de seriale, filme, documentare și emisiuni originale.

    Amazon

    Gigantul din domeniul comerțului online i-a conferit proprietarului Jeff Bezos poziția de cel mai bogat om din lume din toate timpurile (!), iar ambiția acestuia de a domina inclusiv industria filmului e deja cunoscută. Amazon nu mai însemnă doar un website cu cărți și cu de toate de vânzare, acesta oferă și servicul de streaming Amazon Prime (care a obținut drepturile pentu producerea unui serial marca „Lord of the Rings”, concurând pentru acest lucru la cuțite cu Netflix și HBO), Amazon Studios (deocamdată considerat doar un studio de filme indie, dar care și-a arătat deja puterea cu mai multe nominalizări la Premiile Oscar) și, dacă tot vorbim de lumea filmului, să nu uităm că Amazon deține și IMDb, acest Wikipedia al filmelor din lumea întreagă, dar și site-ul Box Office Mojo. Amazon este prezent pe piața IT cu tabletele și telefoanele Amazon Kindle și Fire Phone, a intrat de curând și în retail, cumpărând lanțul Whole Foods Market și lansând serviciul de livrări de produse alimentare acasă, Amazon Fresh, iar cu proiectul aerospațial Blue Origin, Jeff Bezos are în vedere și concurența pentru SpaceX-ul lui Elon Musk. Separat de Amazon, Jeff Bezos mai deține și ziarul The Washington Post, un semn clar că piața mass-media e unul dintre target-urile sale principale. Fiind cel mai bogat om de pe planetă, iar Amazon fiind declarat, la începutul anului trecut, cel mai valoros brand din lume (devansând Apple și Google), nu ar fi de mirare dacă Jeff Bezos ar cumpăra mâine compania Comcast (NBC, Universal Pictures etc.), ori Viacom, ori CBS… din câte se pare, nu există o sumă prea mare pentru ambițiile lui Jeff Bezos.

    Sony

    Ultimul, dar nu cel din urmă, este gigantul IT japonez Sony. Da, o companie japoneză, însă una care deține filiala Sony Pictures Entertainment Inc. cu sediul în California, SUA.

    Ambiția japonezilor de a domina piața mass-media din America și din lume e veche de cel puțin jumătate de secol. Practic, dacă căutăm o viitoare „a șasea megacorporație mass-media din SUA”… nu trebuie să privim prea departe. Sony e demult acolo, mereu aproape, ca un Ninja care stă la pândă.

    Ați sesizat sigla Sony în filmele „Spider-Man”, „Captain America: Civil War”, „Avengers: Infinity War” sau „Venom” – personaje deținute de Marvel Comics, deci de Walt Disney? Asta s-a întâmplat pentru că cei de la Sony au fost șmecheri și au făcut rost de drepturile cinematografice asupra francizei Spider-Man încă din 1999. La fel au procedat și cu franciza James Bond, filme co-produse, începând cu „Casino Royale” din 2006, cu Metro-Goldwyn-Mayer.

    Cu Columbia Pictures, Sony face parte din „The Big Six”, cele șase studiouri de film la care am făcut referire mai sus, iar când vine vorba de industria muzicală, vorbim de un „Big Three”, trei case de discuri care domină scena muzicală globală și… ați ghicit, Sony e acolo. Sony Music (care deține și o sumedenie de alte case de discuri mai mici, precum Columbia Records, Epic Records sau Ministry of Sound) este a doua cea mai mare casă de discuri din lume, între Universal Music Group și Warner Music Group (acestea, deși au rămas similare cu numele, nu mai au nicio legătură cu Comcast/NBCUniversal și WarnerMedia, fiind deținute de ceva timp de compania Vivendi din Franța – care deține și Canal+ și Studiocanal –, respectiv Access Industries din SUA).

    Sony mai deține încă patru studiouri de film, TriStar Pictures (un fost studio important, cu o filmografie bogată, dar care nu mai produce filme noi decât ocazional, în colaborare cu alte studiouri), Sony Pictures Classics (care conține filme cult, majoritatea achiziționate ulterior), Screen Gems (producții low-budget, în mare parte horror) și Sony Pictures Animation (evident, filme de animație, de regulă, în stil manga).

    Televiziune? Este! În SUA, Sony deține posturile GetTV și Sony Movie Channel, iar pe plan internațional are rețeaua AXN, posturile TV Animax, Sony One, Sony Channel, Film1, TruTV (în Marea Britanie și Irlanda), Viasat 3 în Ungaria, și o serie de posturi TV de nișă în Asia (Sony Max, Sony Pal, Sony Rox, Sony Six, Sony Ten etc.). De asemenea, cu un succes nu neapărat răsunător, Sony are și un serviciu de streaming video similar cu Netflix încă din 2007, Sony Crackle.

    E de aștepat, așadar, să auzim din ce în ce mai des de Sony și în viitorul apropiat, pentru că, uneori, cel mai american poate fi… un japonez.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    3 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.