Originar din Lipova, județul Arad, Petre Ionuțescu a ajuns un important nume în industria muzicală românească și nu numai, mai ales în sfera jazzului, de aproape 30 de ani concertând la o multitudine de evenimente din țară și străinătate, unde a cântat și împreună cu nume sonore precum Al di Meola, ori regretatul Al Jarreau. Este instrumentist, compozitor, producător de muzică, dar și membru fondator al Romanian Brass Society, iar de trei ani coorganizator al festivalului de jazz de la Arad, Jazzar, care va avea loc weekendul acesta, în sinagogă și cetate.

Despre începuturile sale muzicale, ce l-a mânat spre a își găsi stilul și cum a ajuns să-și dorească implicarea într-un festival la Arad, ne-a spus într-un scurt interviu pe care îl puteți citi în cele ce urmează:

– Există zicala „dacă nu știi ce asculți, înseamnă că e jazz”. În cazul tău, cânți și cu Blazzaj, care e un stil, iar cariera ta solo este complet alt stil. Te-ai numi un jazzman?

– E mult spus. Jazzman înseamnă omul de jazz. Eu nu aș putea spune că sunt chiar omul de jazz în sensul clasic, dar poate din punct de vedere al faptului că îmi place să experimentez, să merg pe cărări mai puțin bătătorite, aș putea spune că din punctul ăsta de vedere, da.

– Când te-ai orientat spre o carieră muzicală, care era gândul tău atunci? Te gândeai la o carieră poate la Filarmonică, sau din prima ai știut că vrei să faci altceva?

– Din prima am știut că vreau să fac muzică, prin faptul că am avut acces la diverse tipuri de muzică și am experimentat diverse tipuri de muzică. Practic, când eram copil, am cântat la înmormântări, cu fanfara. După aceea, am venit la școală la Arad, am cântat la Filarmonică, am cântat în orchestra școlii, am înființat împreună cu niște colegi de clasă prima formație de jazz din Liceul de Muzică, numită Junior Jazz Band și, mai departe, am fost deschis la tot ce era legat de muzică. Ascultam jazz, simfonică și alte tipuri care mi se păreau mie că au profunzime, substanță, care au ceva de zis. Din cauza asta, pot să zic că am experimentat și nu am știut exact ce stil vreau să fac. Am vrut să fac muzică, dar muzica e un univers imens și, de aceea zic, faptul că am avut curiozitatea să îl descopăr și că am ajuns acum să fac jazz ambient experimental e poate doar o etapă în viața mea.

– Poți să ne zici vreun nume de muzician care simți că te-a influențat într-un mod sau altul la început?

– Cu siguranță da. În afară de cei din vârful dealului, mă rog, când am cunoscut muzica clasică a fost într-adevăr compoziția lor. Dar undeva în clasa a VII-a… am văzut un film cu Miles Davis, despre care nu știam nimic, dar mi-a rămas ecoul trompetei și asta mai țin minte din film, de fapt. Era un film pe care l-am văzut întâmplător, mi s-a părut foarte faină abordarea pe care nu o mai văzusem până atunci. Și tocmai de Miles Davis am dat. Dar după aia, sunt foarte multe nume valoroase, care te inspiră, și nu aș putea să fac o listă, dar am zis așa, de început.

– Ești implicat și în foarte multe acțiuni. Spune-mi puțin despre ce înseamnă Romanian Brass Society.

– Romanian Brass Society e o asociație care a fost înființată în 2006, la inițiativa mea. Împreună cu Sergiu Cârstea, de la Conservator, care a fost profesor acolo, am organizat câteva competiții internaționale. Romanian brass înseamnă familia instrumentelor de alamă. Am organizat vreo 3 competiții internaționale și multe alte chestii, workshop-uri… Ideea inițială a fost de a unifica familia asta a instrumentelor de alamă, pentru că sunt diverse abordări: e simfonic, e fanfară, e muzică lăutărească, e jazz. Și am simțit că erau granițe stilistice. Cei care cântau clasic, nu îi înțelegeau pe cei care cântau jazz, sau fanfară. Și de fapt e o chestie care se completează, nu se anulează. Așa că de aia am făcut Brass, ca să fie unificată lumea instrumentelor de alamă.

– Muzician pe scenă, participant la festivaluri, dar uite acum și organizator de festival. Cum percepi diferența? Cât de diferit este să treci de la invitat la organizator?

– Diferența e că în organizare, na, trebuie să te ocupi de partea mai organizatorică, dar cumva partea mea din echipa pe care am făcut-o împreună cu Relu (Aurelian Boiț, n.red.) e tot partea artistică, deci unde îmi e mai ușor, nu trebuie să mă dublific. Eu mă ocup de festival din punct de vedere artistic.

– De unde a pornit dorința asta de a face un festival de jazz la Arad?

– Eu am mai organizat chestii și cu Romanian Brass. Ideea de festival o aveam deja și m-am întâlnit cu Relu, el mi-a povestit cum a mai organizat chestii care mi-au părut foarte faine la Arad, așa că a apărut ideea să facem ceva împreună și era foarte clar că ceea ce am putea face era ceva legat de mine și de ceva nou pentru el, adică legat de jazz. Așa că ne-am unit forțele. Foarte rapid ne-am mobilizat și a ieșit foarte bine.

– Cât de pregătit e Aradul pentru festivaluri de jazz?

– Eu zic că e un teren foarte prielnic, pentru că e nevoie. Cred că sunt oameni care au curiozitatea și înclinația să vină. Că e pregătit sau nepregătit, e impropriu. La primele două ediții, oamenii au venit, s-au bucurat, au fost de succes. Așa că am mers mai departe, iar la ediția a treia sigur o să vină mult mai multă lume, deja s-au anunțat. Faptul că am ajuns la ediția a treia, e un rezultat că primele două ne-au inspirat și au inspirat pe toată lumea să continue.

– Ați hotărât să faceți festivalul într-un loc mai complicat pentru organizare de evenimente, Cetatea Aradului, care este însă un magnet pentru arădeni, pentru că nu au șansa adesea să îi calce pragul. Cât de greu a fost pentru voi să ajungeți acolo?

– A fost ideea lui Relu și mă bucur că a avut ideea asta foarte faină. Eu am auzit de cetatea din Arad, dar nu am știut că e așa o capodoperă. M-a bucurat că am conectat festivalul Jazzar cu elemente importante din Arad. E fain că s-a gândit la cetate și la sinagogă… Nu știu cât de greu a fost, el știe mai bine, dar nu cred că a fost foarte simplu.

– Ce elemente de noutate aduce festivalul, anul acesta, față de edițiile anterioare?

– O să fac deschiderea cu un duo cu care am mai avut doar două concerte și avem pregătit material original, compoziții proprii, piese care o să fie la prima audiție în Sinagoră. Sinagoga, ne-am gândit să aibă deja elementul ăsta special, de deschidere, unde să aibă mereu materiale noi, să fie tot timpul ceva absolut inedit și în premieră pentru deschiderea festivalului. Eu mă ocup de partea asta și ca artist, să tot adăugăm chestii. Iar a doua zi, în cetate, o să avem VanDerCris, care e nume nou și care a participat la festivaluri internaționale de renume. E un proiect al lui Horia Crișovan de jazz fusion. Apoi Zelya Tomlin cu Mircea Ardelean, un duo care a scos recent un disc. E un proiect foarte interesant, cu influențe afro. Și Irina Sârbu, despre care se știe foarte bine că e vestită, face atmosfera de jazz clasic.

Detalii despre programul complet și accesul la festivalul Jazzar (24-25 mai) puteți afla aici: Festivalul JAZZAR revine cu cea de-a treia ediție | Program
Organizatorii au mai precizat că banii încasați în cadrul Jazzar vor fi direcționați către sprijinirea tinerilor talentați, prin bursa muzicală Jazzar, acesta fiind și motivul pentru care în cea de-a doua zi de festival sunt invitați pe scenă să cânte eleviii de la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi”, în amintirea primei trupe de jazz din școală a lui Petre Ionuțescu, intenționându-se să se creeze un curent de jazz la „Sabin Drăgoi” care să fie adus în atenție, de acum, pe scenă, și la edițiile următoare.

• Citește și: Artistul Petre Ionuțescu a susținut un concert la Festivalul Internațional de Jazz de la Tașkent, capitala Uzbekistanului