De ani de zile, medicii, asistentele, pacientele vechiului Spital Matern din Arad, de fapt toți arădenii, aud promisiuni că se construiește un complex nou, care să le ofere toate condițiile necesare medicinei secolului XXI.

Anul trecut părea să înceapă cu avânt, atunci când Consiliul Județean a lansat licitația, având la dispoziție aproape 100 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru a realiza proiectul.

Dar după contestațiile depuse de firma europarlamentarului Gheorghe Falcă și soției sale, Pro Arhitectura, care aduc întârzieri finalizării proiectului tehnic, modernul spital pare să se îndepărteze de noi, peste termenul prevăzut în contractul de finanțare.

Până atunci însă, cei de la vechiul Matern dau teste de răbdare până au apa caldă în robinet și „trag la sorți” dacă va ieși sau nu canalizarea când trag toaleta. Mai mult, privesc spre cer, să nu-i nenorocească vreo bucată desprinsă din fațadă.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a declarat pentru Special Arad că deși a fost conștient încă de la început că va dura mai mult timp, a preferat să opteze pentru o licitație separată pentru a găsi o firmă care să facă proiectul tehnic, apoi alta pentru a desemna constructorul, în loc să fie făcute ambele „la pachet” pentru realizarea noului complex.

Măsura a luat-o din cauza experienței negative avute cu proiectul ce viza realizarea Spitalului de la Căpâlnaș. A concluzionat astfel că proiectarea separată de execuție reprezintă o măsură în plus pentru a asigura calitatea unui proiect.

În ceea ce privește vestea că ministerul ar fi tăiat finanțarea pentru Complexul Matern Pediatrie, președintele CJ este de părere că a fost o „fumigenă” în presa națională, cu iz politic, întrucât după apariția acelui document, nu a mai primit nicio înștiințare oficială și nu a mai semnat niciun act adițional, astfel că proiectul e în continuare inclus în PNRR.

Citește și: CJ Arad ar urma să piardă finanțarea de 95 milioane euro pentru Complexul Matern-Pediatrie · Special Arad

„Ați mai auzit vreo declarație a domnului ministru de atunci? Lista aceea care ați văzut-o în presa centrală, ați văzut-o într-un document oficial? De aceea vă spun, nu merge așa, noi am fost validați cu acte normative, nu poți să vii să schimbi o hotărâre de Guvern, fără o altă hotărâre de Guvern. Doar o propunere… De multe ori se face o confuzie, când apare un draft de proiect, toată lumea vorbește despre el ca și când produce efecte.

Și noi am fost sesizați de către presa centrală. Le-am spus și vă spun și azi, noi nu am primit nimic oficial de la Ministerul Sănătății. Mai mult, responsabila care se ocupă cu PNRR-ul ne solicită să respectăm acea anexă a contractului pe care l-am semnat cu termenele, să ne încadrăm până în 2026, când ar trebui să se implementeze proiectul (inclusiv construit complexul, n.red.).

Dacă mă întrebați pe mine, eu am trecut-o la categoria declarații politice, pentru că am văzut răutatea: «Acele administrații care au alergat mai încet…», dacă vă amintiți formularea. Și asta m-a deranjat! Noi nu am alergat mai încet, dimpotrivă, noi am semnat în sfârșitul lui februarie 2022 contractul și am dat drumul cu condiție suspersivă, cu câteva luni înainte, la licitația pentru proiectare”, a spus președintele CJ.

„Termenul de 2026 nu este realist”

L-am întrebat dacă crede că este posibil, dată fiind situația actuală, să se finalizeze inclusiv construcția complexului până la termenul limită, în 2026. Iustin Cionca nu este optimist în legătură cu încadrarea în timp, dar a ținut să ne asigure că nu crede că se va ajunge în situația în care Consiliul Județean să trebuiască să apeleze la vreun împrumut bancar, întrucât cel mai probabil Guvernul ar muta finanțarea, după termenul limită, pe alte programe.

„E greu de pus în practică, să nu zic imposibil. Mai ales că nu reușim să depășim termenul ăsta de contestații și tot se prelungesc, deci e tot mai greu de realizat. Însă domnul ministru spunea atunci că dorește să ne mute de pe finanțare PNRR, pe finanțare prin BEI, sau finanțare de la o bancă. Care e diferența? Ăștia sunt bani care nu-i mai dă țara noastră înapoi și ceilalți sunt împrumut cu dobândă.

Acum și din patriotism ar trebui să zicem, hai să vedem, se poate sau nu se poate face? Dacă ar veni o firmă, cum sunt cele din China, și construiesc într-un timp record spitalul? S-ar putea face? Da. Dar depinde cine câștigă licitația.

Dacă ne luăm după istoric, că noi am făcut deja 3 spitale până acum, atunci termenul de 2026 nu este realist. Dar și într-un caz și în altul, ministerul trebuia să ne someze. Noi suntem într-un contract, într-un acord de voință între părți, nu poate să schimbe o parte unilateral contractul fără acceptul celeilalte părți.

Noi mai avem investiții din acestea, în care am început în Programul Operațional de Infrastructură Mare o finanțare, în 2023 s-a încheiat și acum trecem pe Programul Operațional de Transporturi. Nu s-a întâmplat nimic, dar am semnat contract de fiecare dată, schimbând termenii care erau înainte. De data aceasta, noi nu am primit nimic de la Ministerul Sănătății. În concluzie, eu mă duc cu contractul acesta care e încheiat cu termene până în 2026”, ne-a spus Iustin Cionca.

Licitația

Pentru realizarea proiectului tehnic, licitația a fost pornită în iarna anului trecut, în primă fază înscriindu-se în competiție 12 firme. Criteriul de selecție a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, astfel că dintre ofertanți au rămas ulterior în competiție 6 ofertanți (unii prin asociere), după cum urmează:

1. Asocierea SC. Unith2B SRL împreună cu SC. Asix Design SRL.

2. Sc. Tesseract Architecture SRL

3. Asocierea SC. Cubicon Invest SRL împreună cu SC Mansart Corporate SRL

4. Asocierea Pro Arhitectura SRL și SC Professional Tech Construct Design SRL

5. SC. Popescu &Co SRL

6. Asocierea SC. Aduro Impex SRL, împreună cu We Project Engineering SRL și 3IT Progetti Italia – Ingegneria Integrata SPA Roma Sucursala București.

Pro Arhitectura și instanța

Licitația s-a finalizat în data de 11 iulie 2023, firma câștigătoare fiind desemnată Tesseract Architecture SRL, dar rezultatul a fost contestat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) în data de 24.07.2023 de către S.C. Pro Arhitectura S.R.L. și de către asocierea Unith2B S.R.L și Asix Design S.R.L. Ambele contestații au fost respinse, astfel că au depus plângere la Curtea de Apel Timișoara.

Dacă plângerea depusă de către Unith2B și Asix a fost respinsă, cea depusă de Pro Arhitectura a fost admisă în parte, Consiliul Judeţean Arad fiind nevoit să reevalueze ofertele de pe locurile 1, 2 și 3, adică cele „mai sus” în listă decât Pro Arhitectura.

Cionca, înțepătură subtilă către Pro Arhitectura

Întrebat fiind cum comentează contestațiile depuse de Pro Arhitectura, firma despre care se știe că aparține europarlamentarului Gheorghe Falcă și soției lui, adică șefului partidului din care face parte, Iustin Cionca nu a dorit să intre în amănunte, declarând doar că i se pare ciudată decizia Curții de Apel Timișoara de a accepta solicitarea firmei, de a putea studia oferta depusă de concurență, întrucât regulamentul licitațiilor ar interzice acest lucru.

„Un lucru cu care nu sunt de acord, dar n-avem cum să-l schimbăm de la nivelul nostru este prețul cel mai mic. Până la urmă, Pro Arhitectura pierde pentru că are ofertă cu preț mai mare decât celelalte firme. Și niciodată o comisie nu poate să-i dea la cel cu prețul mai mare, dacă toate ofertele păstrează caracteristicile tehnice pe care le-am cerut în caietul de sarcini.

De fapt, ce s-a întâmplat la CNSC și apoi la Curtea de Apel? Pro Arhitectura ne-a solicitat comisiei de licitație să punem oferta câștigătoare la dispoziție. Legea achizițiilor spune că n-ai voie să faci asta. Instanța a decis altfel și a spus să îi punem la dispoziție. Ceea ce am făcut acum în faza a doua”, a susținut Cionca.

Despre declarația președintelui CJ trebuie menționat că legea achizițiilor nu interzice studierea tuturor dosarelor cu ofertele depuse, la finalizarea licitației. Totuși, există o clauză care limitează accesul la documente, dar exclusiv în cazul în care o firmă declară încă de la început ca fiind confidențiale părți din ofertă (de exemplu modul de calcul, scheme etc.), pe motivul de proprietate intelectuală, iar în acel caz se dau spre studiere doar părți din ofertă, cu datele confidențiale cenzurate (vezi articolul 18 și 19 din legea 101/2016).

Cei din departamentul responsabil cu desfășurarea licitației, din cadrul CJ, ne-au informat însă că nicio firmă nu a depus vreo ofertă confidențială.

Revenind la noile contestații depuse, deși CNSC dispusese Consiliului Județean o nouă evaluare a ofertelor, Pro Arhitectura nu a mai așteptat ca această reevaluare să aibă loc, ci a intentat un nou proces, care are ca prim termen de judecată data de 14 februarie.

Pro Arhitectura: „E o evaluare pe care o considerăm incorectă”

Am dorit să obținem un punct de vedere din partea arhitectului Ela Falcă, soția europarlamentarului și administrator al societății, pentru a afla care este motivul acestor contestații, însă nu am reușit să intrăm în contact direct cu dumneaei. Am obținut în schimb un răspuns în scris, neasumat cu nume, ci semnat „Pro Arhitectura”. Firma nu a dorit să ofere detalii despre proces. Susține doar că evaluarea ofertelor ar fi fost efectuată neconform:

„Pro Arhitectura nu comentează în acest moment pe marginea procedurii aflată în curs în fața instantei de judecată, instanță care avem convingerea că va da soluția legală și temeinică. Vrem doar să arătăm că nu facem altceva decât să ne exercităm dreptul pe care îl are orice competitor în cadrul unei proceduri de achiziție publică, acela de a contesta o evaluare pe care o considerăm incorectă.

Ne încurajează faptul că până acum CNSC și instanța de judecată ne-au dat dreptate, în contestațiile precedente și vom continua să ne apărăm interesele în conformitate cu ce prevede legea. În final credem că ne dorim cu toții același lucru: un proiect întocmit profesionist, pentru o lucrare importantă pentru comunitate, atribuit în urma unei proceduri care respectă legea și drepturile competitorilor”, a transmis pentru Special Arad firma soților Falcă.

Despre firma de avocatură care reprezintă Pro Arhitectura în instanță

Stoica & asociații – deținută de fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica – este firma de avocatură care a reprezentat firma Pro Arhitectura în demersurile în privința contestației înaintată către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Firma de avocatură a fostului ministru al justiției i-a reprezentant, în trecut, pe Traian Băsescu, Mugur Isărescu sau Gheorghe Flutur.

Nimeni nu mai vrea să investească în vechiul Spital Matern

Până la rezolvarea acestor contestații și, apoi, până când vor fi desfășurate lucrările de construire a viitorului Complex Matern, mămicile din Arad trebuie să apeleze în continuare la serviciile și condițiile de la actualele secții, care funcționează într-un ansamblu de clădiri care nici măcar nu mai aparțin de ani de zile autorităților locale.

„Suntem în proces de 20 ani cu comunitatea evreiască, în tot timpul acesta noi nu am avut voie să facem investiții substanțiale într-o clădire care a fost revendicată de fostul proprietar. Acum, mai mult, am și predat-o. Am pierdut în instanță, le-am dat-o. Dar instanța îmi zice contra unei chirii modice, mai ai voie să o folosești 10 ani. Tocmai de aceea e imperativ să construim un spital copiilor de la zero la 18 ani, plus obstetrică ginecologie”, a declarat președintele CJ.

Două clădiri istorice (din care una numită Palatul Fisher) în care funcționează de zeci de ani Maternitatea din Arad, au fost retrocedate Comunității Evreilor, care încă nu poate face la rândul ei nimic cu imobilul, întrucât așteaptă o decizie de la București.

Precum alte imobile din țară, și aceste imobile se află în administrarea Fundației Caritatea din București (fondată de Federația Comunităților Evreiești din România, împreună cu Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor), care așteaptă de mai bine de 14 ani după un act de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ca să poată intra 100% în drepturi și să poată investi în imobil.

Doar că ANRP a declarat pentru Special Arad (în 2020) că actul nu poate fi emis până când Fundația Caritatea nu realizează o expertiză pentru cele două imobile din Arad.

Dorind să aflăm care mai este stadiul efectuării expertizei, am trimis o nouă solicitare Fundației Caritatea, în 25 septembrie 2023, însă până la ora actuală nu am primit niciun răspuns.

Două din trei clădiri în care funcționează secțiile Maternului sunt însă din ce în ce mai deteriorate, iar tencuiala cade pe bucăți din ele. Cu toate acestea, regăsim în bugetul Consiliului Județean întocmit pe anul 2024 alocată suma de 500.000 lei pentru chirie pentru ele.

Dr. Gheorghe Furău nu mai are nimic de spus despre Maternitate

Pentru a afla cum se prezintă condițiile oferite femeilor care merg la vechiul Matern, am dorit să discutăm cu doctorul Gheorghe Furău, șeful secției de Obstetrică-Ginecologie, care în urmă cu câțiva ani a fost consilier local și lua adesea cuvântul pentru a insista pe importanța construirii unui nou spital. Doctorul nu a mai dorit însă să declare nimic pe temă, în schimb ne-a recomandat să discutăm cu doamna doctor Ioana Vornic, de la Obstetrică, cea care chiar a renovat un salon al secției, pe propria cheltuială.

„De aproximativ 10-12 ani tot am tot fost informați de o nouă Maternitate. Încă așteptăm să apară, dar momentan lucrăm în mai multe corpuri care țin de această clădire, unele în stare mai avansată de degradare, altele în stare bună de funcționare”, ne-a spus dr. Ioana Vornic.

Cu toate acestea, vechiul spital Matern primește atât pacienții proprii, cât și pe cei de la spitalele private din Arad, uneori. Bebelușii născuți prematur, mai repede decât un anumit termen însă, trebuie trimiși la Timișoara, nu pentru că personalul medical arădean nu ar dori să se ocupe de ei, ci pentru că așa cere procedura:

„La acest spital ajung inclusiv mămicile care fac complicații la nașterile din spitalele private din Arad, întrucât acele clinici nu au parte de Urgență. Noi suntem obligați să primim orice pacientă care vine în urgență și are peste 34 săptămâni sau este lăuză, la noi le redirecționează pentru că n-au parte de urgență, că este pe nivele.

Dar și noi suntem nivel 2, nu 3. Timișoara e nivel 3, pentru prematuritatea copilului. Adică noi putem să asistăm cu cezariană sau naștere naturală, dar din cauza prematurității bebelușului, dacă are 22 sau 32 săptămâni, atunci și noi îl transferăm la Timișoara. În cazul în care se poate trimite în timp ce încă este în burta mamei, merge împreună cu mămica, dar dacă nu se mai poate și este risc să nască pe ambulanță, naște aici și transportă ulterior bebelușul cu incubatorul.”

Doctorița ne-a declarat că există și părți din spital care sunt chiar moderne. Mai ales secția ATI, care a fost complet modernizată în pandemie, iar secția de Neonatologie a fost și ea recent amenajată.

De asemenea, părți din secția de Obstetrică, care se află în clădirea ceva mai nouă, construită în perioada comunistă, au fost și ele renovate, chiar dacă nu modernizate. Acea clădire are inclusiv un lift nou.

„Pentru ce ține de secția de Obstetrică, unde sunt gravidele și mămicile, am mai avut sponsori care ne-au mai ajutat să reabilităm unele saloane și unii dintre noi am încercat să creăm condiții cât de cât normale, nu lux, pentru mămicile din Arad. Și despre sala de operații cezariene pot să zic că e ok, avem aparatură, condiții umane, nu excelente, dar ne descurcăm. Ne putem desfășura activitatea, nu ducem lipsă de instrumente, aparatură”, a spus dr. Vornic.

Problemele principale sunt în clădirea secției de Ginecologie

Adevăratele probleme se regăsesc în prima clădire de la intrarea din str. Episcopiei, care găzduiește secția de Ginecologie, dar cu excepția părții din imobil în care funcționează moderna secție de ATI.

„Dezavantajul e că tencuiala cade de pe fațadă. S-au pus acele suspensii din lemn ca să nu ne cadă tencuiala în cap, nouă și pacienților. Un alt dezavantaj e faptul că nu s-a mai investit în saloane și cabinete. Deci singura investiție care s-a făcut acolo la standarde e secția de ATI, repet, unde într-adevăr avem condiții.

Nu avem în acea clădire lift, și probabil nici nu o să avem vreodată. E destul de greu transportul pacientelor, mai ales dacă vine una cu obezitate și trebuie transportată cu targa, e destul de riscant”, ne-a mai spus dr. Ioana Vornic.

Sunt adesea plângeri?

„Sunt plângeri, iarna în general, cu căldura care este de la stat și nu prea putem face mare lucru. Nu putem pune radiatoare sau aparatură de căldură, pentru că nu face față sistemul electric, este vechi și pentru securitatea lor nu putem pune. Este o problemă uneori cu apa, care fie ne inundă, fie nu funcționează la toalete. Au fost reclamații că nu vine apa caldă, dar apa caldă e furnizată de la CET.

Într-adevăr, trebuie să curgă o oră ca să ajungă la etajul 3. Trebuie să-i dai drumul cu o oră înainte ca să ajungă apa caldă acolo.

La clădirea mai nouă, cu secția de Obstetrică, nu este problemă cu căldura, ori cu apa. A fost o singură problemă pe un hol, acum doi ani, că a plouat din acoperiș, dar s-a remediat și aia. Și secția de Neonatologie e renovată, e frumoasă.

Problemele sunt în clădirea cu partea de Ginecologia. Acolo, la toalete uneori se înfundă canalizarea și se pune apă cu găleata.

E clădirea veche, în care nu s-a mai investit și nici nu se va mai investi probabil”, a concluzionat dr. Ioana Vornic.

• Citește și:

Firma soților Falcă nu se lasă! Un milion de euro, miza pentru care se bate Pro Arhitectura · Special Arad