duminicã, 23 iunie, 2024

Special Arad Logo

    Din rău în mai rău. Aradul, pe locul 81 la transparenţă bugetară. Cu nota 4, Primăria coboară tot mai jos în clasamentul naţional

    de Adriana Barbu | 25 aprilie 2024, 9:43 AM | Administraţie | Știri Arad

    2

    Pentru al patrulea an consecutiv, una dintre cele mai cunoscute asociaţii de la nivel naţional, Funky Citizens, a analizat gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București. Topul făcut de asociaţie când vine vorba de cât de transparente sunt primăriile în privinţa banilor plasează municipiul Arad, cu nota obţinută 4, pe locul 81 din cele 103 municipii, nota de trecere fiind, potrivit metodologiei aplicate de Funky Citizens, nota 5.

    Mai mult, Aradul stă, potrivit analizei asociaţiei, din ce în ce mai prost (deşi nu pare să fi stat foarte bine niciodată la acest capitol), mult mai prost faţă de anul trecut la capitolul cât de transparentă e Primăria faţă de cetăţeni când vine vorba de banii Aradului. Anul trecut, Primăria Arad obținea în acest clasament nota 7.

    Lipsa de transparență a Primăriei Arad reiese nu doar din analiza făcută an de an de asociaţie, ci şi din modul în care instituţia înţelege să răspundă întrebărilor mass-media şi cererilor adresate pe Legea liberului acces la informaţii de interes public, Legea 544/2001. Anul trecut, spre exemplu, a decis să taxeze una dintre cererile jurnaliştilor de la Special Arad pe aceeaşi lege, obligându-i la plata unei sume de bani pentru răspunsul oficial primit de aici, în speranţa că astfel de cereri nu se vor mai repeta.

    Revenind la analiza făcută de Funky Citizens, aceasta „își propune să arate cât de deschise sunt primăriile de municipii față de proprii cetățeni atunci când vine vorba de planificarea cheltuirii și încasării banilor publici”. „Proiectele de buget publicate în format deschis și efortul autorităților locale de a dialoga cu cetățenii prin organizarea dezbaterilor publice ar trebui să devină un demers standard și nu doar un exemplu de bune practici”, spun liderii organizaţiei.

    Doar că, la noi, lucrurile nu stau niciodată așa când vine vorba de transparența autorităților. Cercetarea publicată de Funky Citizens arată că primăriile stau mai prost la capitolul transparenţă bugetară în 2024 faţă de 2023.

     

    Arad transparenta bugetara 2 81

    Cum s-au acordat primăriilor notele pe transparenţa bugetară

    Cercetarea de care aminteam are la bază Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, metodologia de cercetare a asociaţiei rămânând aceeași din 2021, astfel încât datele pot fi comparate de la an la an.

    „Scorurile oferite fiecărei primării urmăresc respectarea calendarului legal, organizarea unei dezbateri publice de către autoritățile locale, dar și formatul în care bugetele sunt publicate.

    Totuși, așa cum este prezentat în analiză, nota de transparență este acordată contextual, atunci când sunt observate situații speciale. De pildă, un astfel de exemplu este municipiul Lupeni, care, deși a publicat proiectul de buget sub forma unui PDF selectabil, nu a primit punctaj pentru acest indicator, deoarece documentul prezenta numai sumele globale (total venituri și total cheltuieli)”, se arată în textul analizei.

    Cu nota 4, Aradul – printre primăriile care nu au obţinut notă de trecere

    Tot aici se precizează că „Metoda de cercetare permite urmărirea progresului ori, din contră, a regresului sau stagnării municipiilor atunci când vine vorba de transparență bugetară. Anul acesta, numai 80 de primării (73,4%) au obținut cel puțin nota de trecere, față de 84 (77,06%) în 2023 și 76 (69,7%) în 2022”. Aradul, cu nota 4, nu se regăseşte printre acestea.

    „Dintre cele 109 primării analizate, 31,2% (34 municipii) și-au îmbunătățit scorul de transparență cu cel puțin un punct anul acesta, comparativ cu nota obținută în 2023. Totuși, 39 municipii (35,77%) au fost mai puțin transparente în 2024 față de anul trecut, iar alte 36 (33%) de primării au obținut aceeași notă ca în 2023”.

    Primăria Arad se află printre primăriile care au obţinut o notă mai mică la transparenţă decât în anii trecuţi.

    Primăriile Brașov, Oradea și Cluj-Napoca, cele mai bune la transparență

    „Niciuna dintre primării nu a obținut nota 10, punctajul maxim înregistrat fiind 9, obținut de municipiile Brașov, Oradea și Cluj-Napoca. De altfel, în niciunul dintre ani nu a fost acordată nota 10, semn că, deși se pot observa îmbunătățiri semnificative de la un an la altul, administrația publică locală mai are încă de lucrat la transparența bugetară”, mai precizează organizația în analiza sa.

    Cadrul legal în baza căruia s-a notat gradul de transparență bugetară

    Potrivit raportului Funky Citiyens, „Legea 273/ 2006 reglementează procedurile de elaborare a bugetelor locale, cât și termenele legale în care acestea trebuie făcute publice, dezbătute și adoptate. Proiectele bugetelor locale trebuie publicate, anual, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României. Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost aprobat pe 29 decembrie 2023, ceea ce a oferit timp autorităților locale să publice proiectele de buget până pe (inclusiv) 13 ianuarie 2024. De la publicarea proiectului de buget, autoritățile locale sunt obligate să ofere timp cetățenilor minimum 15 zile pentru depunerea contestațiilor cu privire la bugetul local.

    După încheierea procedurii de transparență, ordonatorii principali de credite (primarii) au timp cinci zile să trimită bugetul spre adoptare autorităților deliberative (consiliului local). După primirea bugetului supus adoptării, autoritățile deliberative trebuie să îl aprobe în termen de maximum zece zile de la primire. În plus, legea impune ca bugetele locale să fie adoptate în termen de maximum 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat, respectiv până pe 12 februarie 2024.

    Cadrul legal nu impune autorităților locale să publice proiectul de buget pe site-ul primăriei, însă majoritatea municipiilor fac acest lucru (în 2024, numai nouă dintre cele 109 UAT-uri analizate nu au publicat proiectul pe site). Legea obligă totuși afișarea proiectului de buget la sediul unității administrativ teritoriale (UAT) sau în presa locală. În plus, legea nu obligă la organizarea unui eveniment pentru dezbaterea bugetului local, ci doar precizează că locuitorii UAT-ului pot depune contestații timp de 15 zile de la data publicării bugetului.”

    Metodologie de notarea a primăriilor şi notele primăriilor

    Funky Citizens au notat, pentru anul acesta, municipiile și sectoarele Bucureștiului, cu note cuprinse între 0 și 9. Nota de trecere (minim 5) a fost obţinută de 80 de primării (73,4% din total). Nota 9 a fost obținută de trei municipii (Brașov, Cluj-Napoca, Oradea), 8 de cinci municipii (Mangalia, Moinești, Pitești, Satu Mare, Sectorul 2 al Municipiului București), nota 7 – de către zece municipii (Deva, Drăgășani, Fetești, Gherla, Hunedoara, Mediaș, Ploiești, Roșiorii de Vede, Săcele, Timișoara).

    Cele mai multe dintre primării au fost notate cu nota 6 – 35 de municipii, respectiv nota 5 – 27 de municipii. În grupul în care se regăseşte Aradul, cu nota 4, sub nota de trecere, se regăsesc 13 primării. Mai rău decât Aradul, alegându-se cu nota 3 se regăsesc şase municipii. Cu nota 2 au fost notate alte șase municipii (Caransebeș, Motru, Odorheiu Secuiesc, Petroșani, Zalău), iar cu nota 1 trei primării (Calafat, Gheorgheni, Sighetu Marmației).

    Dezbateri publice, transparență vs. neglijență şi regres

    Anul acesta, 81 de primării din cele 109 (74,3%) au publicat anunț de dezbatere publică privind bugetele locale, Funky Citizens consemnând „o regresie față de anul trecut, când 84 de primării, respectiv 78%, au invitat cetățenii să conteste bugetul local”.

    Mai mult, deși primăriile au avut timp până pe 13 ianuarie să publice proiectele bugetelor locale, pentru a respecta termenul legal, numai 33% (36 primării) au publicat bugetele la timp. 58,7%, respectiv 64 de municipii, au publicat proiectul de buget local cu întârziere, iar nouă primării nu au publicat deloc proiectul de buget.

    „Primăriile care nu au publicat deloc proiectul de buget local sunt: Miercurea Ciuc, Caransebeș, Motru, Petroșani, Zalău, Calafat, Gheorgheni și Reșița. În plus, municipiul Sighetu Marmației a primit punctajul 0 pentru acest indicator, deoarece a publicat pe site doar o prezentare vizuală cu o zi înainte de adoptare, despre care nu se înțelege dacă reprezintă sau nu proiectul de buget”, se mai arată în analiză.

    Doar 24 de primării au organizat și o dezbatere publică pe tema proiectului de buget, adică 22,01% din cele 109 primării de municipii. În comparație, anul trecut 35% dintre primării au organizat dezbateri. Totuși, alte 13 primării și-au anunțat intenția de a organiza o dezbatere publică. Nu a putut fi găsită însă nicio dovadă care să ateste că evenimentele au avut loc, astfel punctul bonus nu a putut fi acordat”, se arată în studiu.

    Cât de ușor e de citit bugetul primăriilor?

    Tot în analiza privind transparența bugetară se arată faptul că „58 de primării (52,3% din total) au publicat proiectul de buget local numai sub forma unui PDF scanat. Conform metodologiei, acestea au primit punctajul 0 pentru formatul proiectului de buget, deoarece documentele scanate pot fi uneori neaccesibile și nu facilitează analiza de date.

    27 de primării (22,9%) au publicat proiectul de buget numai ca PDF selectabil, pentru care au primit un punct. Acest format permite utilizarea funcției de căutare și selectarea textului, fiind mai ușor de parcurs decât PDF-ul scanat, dar nu la fel de transparent ca un format deschis.
    Două primării (1,83%) au publicat proiectul numai în format deschis (xls).

    Proiectul de buget și bugetul Aradului este imposibil de parcurs. Scorul obținut de Arad la acest capitol este 0. 

    Care sunt primăriile care au prezentat bugetul în cel mai ușor de citit mod puteți citi în analiza făcută de Funky Citizens AICI.

    81 de primării și-au adoptat bugetele în termen legal (până pe 12 februarie 2024). O îmbunătățire față de anul 2023, când 77 dintre primării au respectat termenul de adoptare. 27 de primării au adoptat proiectele de buget cu întârziere. Singura primărie pentru care nu a putut fi găsit bugetul adoptat este Reșița, care, de altfel, nu a publicat pe site nici proiectul de buget.

    87 de primării (79,81%) au adoptat bugetele locale după cel puțin 15 zile de la publicare, respectând perioada de punere în transparență. 13 primării (11,9%) au adoptat proiectele de buget în mai puțin de 15 zile de la publicare.

    Șase primării (Calafat, Motru, Gheorgheni, Petroșani, Zalău, Sighetu Marmației) nu au publicat proiectul de buget, iar două primării (Caransebeș, Reșița) nu au publicat nici proiectul de buget, nici bugetul adoptat.

    Unele primării pe plus, altele pe minus

    Scorul de transparență bugetară a rămas același ca anul trecut pentru 36 de primării, reprezentând 33% din totalul celor analizate. 42 de primării au reușit să își îmbunătățească scorul de transparență, reprezentând 38,5% din total. Alte 39 de primării au regresat comparativ cu anul 2023, obținând scoruri mai mici cu până la cinci puncte.

    În acest segment intră și Primăria Arad. În anul 2023, Aradul obținea nota 7, în timp ce în 2022 și 2021 Primăria era notată cu 6.

    „Alte municipii care au regresat cu trei puncte față de anul precedent sunt Arad, Slobozia și Odorheiu Secuiesc, toate trei căzând sub pragul notei de trecere. Sighetu Marmației a scăzut de la patru puncte obținute în 2023 la un singur punct, obținut în 2024 pentru adoptarea bugetului local. Cu note mai mici cu două puncte față de anul anterior se numără: Piatra Neamț (nota 6), Sector 4 (nota 6), Turnu Măgurele (nota 6), Lupeni (nota 4), Urziceni (nota 3), Focșani (nota 3) și Motru (nota 2)”, se arată în analiza privind transparența bugetară.

    arad transparenta bugetara 81

    Oradea, printre premianții anului 2024

    Printre premianții din anul 2024 se regăsește Municipiul Oradea, cu nota 9. Despre primăria de aici, în analiză se punctează faptul că „Parcursul municipiului Oradea în domeniul transparenței bugetare s-a îmbunătățit constant din 2021 până în prezent. A crescut de la nota 6, obținută în anii 2021 și 2022, la nota 7 în 2023 și până la nota 9 în 2024. Municipiul Oradea este, în prezent, printre cele mai transparente trei municipii din țară.

    Anul acesta a pierdut un singur punct, pentru întârzierea publicării bugetului cu 11 zile față de termenul legal. Bugetul a fost publicat în format deschis (.xls), ceea ce recomandăm tuturor primăriilor din țară, pentru a dovedi transparența față de cetățeni. Alături de buget, a fost publicat un document care explică și prezintă cetățenilor calendarul bugetar, principalele cheltuieli planificate pentru 2024, dar și sursele de venit necesare pentru derularea investițiilor.

    Organizarea dezbaterii publice la sediul primăriei și adoptarea bugetului în termen legal au împins Municipiul Oradea în lista premianților, reprezentând indicatorii pentru care nu a reușit să obțină punctaj maxim anul trecut”.

    Oradea este flancată, pe lista premianților, de Municipiul Cluj-Napoca și de Municipiul Brașov, ambele cu nota 9.

    Care sunt concluziile analizei făcute de Funky Citizens?

    „Pentru ca o primărie să fie considerată transparentă, e nevoie de puțin mai mult decât publicarea bugetului pe site și adoptarea acestuia în termen legal. O primărie care doar respectă calendarul, dar scanează bugetul înainte să îl publice și nici nu îl dezbate cu cetățenii poate cel mult să primească notă de trecere. Respectarea legii privind finanțele publice locale reprezintă numai punctul de start pentru o primărie care dorește să fie deschisă și transparentă față de proprii cetățeni.

    Autoritățile locale trebuie să ofere societății civile oportunitatea de a se implica în demersul de elaborare a bugetelor, iar acest obiectiv poate fi atins prin organizarea unei dezbateri publice, anunțată prin intermediul mai multor canale, nu doar ascunsă în site-ul primăriei. Mai mult decât atât, bugetele ar trebui să fie accesibile, publicate în format deschis și însoțite de explicații sau prezentări vizuale, pentru a ajuta cetățenii să le înțeleagă fără efort. O societate democratică asigură dreptul cetățenilor de a monitoriza parcursul banilor publici.

    Este al patrulea an consecutiv în care Funky Citizens realizează analiza transparenței bugetelor de municipii. Motivația pentru acest demers este alimentată de nevoia îmbunătățirii dialogului între autoritățile publice și cetățeni. Ne dorim ca exemplele de bune practici (premianții) să devină standard de calitate pentru toate primăriile din țară. Intervenția cetățenilor în elaborarea bugetelor locale și transparența primăriilor față de aceștia pot contribui la dezvoltarea unor programe locale relevante pentru beneficiarii lor direcți.

    Această analiză se adresează atât autorităților locale, cât și cetățenilor. Scorurile acordate nu își propun să arate cu degetul anumite administrații publice, ci să le încurajeze dezvoltarea. Poate fi, de asemenea, privită ca un indicator de performanță”.

    Despre Funky Citizens

    Cine e Funky Citizens? Potrivit descrierii organizaţiei, „un ONG la intersecţia dintre bună guvernare şi cetăţenie activă. Funky Citizens e locul de întâlnire al cetățenilor care nu se resemnează cu status quo-ul, ci își înțeleg rolul în democrație, motiv pentru care își încordează mușchiul civic și iau adesea parte la procesul decizional. Cele mai puternice arme ale noastre sunt inițiativele care folosesc deștept tehnologia, advocacy-ul bazat pe date și comunicare, precum și educația civică – pilon transversal în tot ce facem”.

    Reprezentanţii Funky Citizens activează în domeniul bunei guvernări, sunt cei care cer transparență, integritate și competență de la guvernanți, se pricep la bugete (www.banipublici.ro), justiție (www.onoratainstanta.ro) și administrație publică, întrețin primul și singurul site de fact-checking politic din România – Factual.ro, sunt o interfață între stat și cetățean – de pe www.educatiecivica.ro.

    Funky Citizens şi-a trecut de-a lungul anilor în cont câteva reuşite în domeniul implicării civice. În această perioadă, organizează în mai multe judeţe din ţară „Caravana civică”, o întrevedere şi o discuţie despre cum ne putem recupera puterea de cetăţeni şi despre cum ar putea arăta România în care vrem să trăim.

    Citește și: 

    Municipiul Arad a obținut nota 6 pentru transparența bugetară din 2022 – o analiză Funky Citizens · Special Arad

    8 lei pentru cel mai bătrân stejar din Parcul Eminescu

    Publicitate fără reguli. Campania electorală a început în Arad de două luni, cu doi candidați umblând, spun aceștia, …la propriile buzunare

    Pentru 2024, buget mai mare al municipiului Arad, pe măsura cheltuielilor…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    4 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.