Protocolul de colaborare între Municipiul Arad și Ministerul Culturii s-a semnat astăzi dimineața, în curtea Cinematografului Arta, în prezența reprezentanților celor mai importante instituții arădene din sfera culturală, educațională și, bineînțeles că nu în ultimul rând, din sfera religioasă. Au mai fost și câțiva politicieni rătăciți prin spațiu și, evident, „presa cea de toate zilele” (așa cum șușotea cineva în mulțime, pentru că nu avea loc de ei). Un moment deosebit de important pentru oraș, așadar, mai ales că noul ministru al culturii, Corina Șuteu, ne-a onorat și ea cu prezența. Intervine, din prima, întrebarea dacă e bine pentru Arad acest protocol. E bine, firește! Mai ales că suntem primul oraș cu care s-a semnat o astfel de înțelegere oficială. Dacă era Timișoara, Cluj-Napoca sau Craiova înaintea noastră, ne-am fi supărat. Iar acum, noi o avem. Dar ce facem cu ea? Mai exact: în ce constă această colaborare? Bună întrebare!

Capitală Culturală Europeană – din nou și în continuare

La ceremonia de astăzi s-a vorbit despre nivelul cultural al Aradului, despre competiția Capitală Culturală Europeană, despre nereușita Aradului și… culmea, în același timp, despre reușita Aradului. Păi cum adică „am pierdut, dar am câștigat”? Răspunsul este deținut de Gheorghe Falcă, cel care întoarce orice în avantajul lui, învârtind, atunci când rămâne fără idei, aceeași placă. Faza e că placa cu Capitala Culturală Europeană (cacofonie intenționată) de departe nu e… „consumată”.

„Nu foarte multe orașe au avut curajul de a se înscrie în competiția Capitală Culturală Europeană (n. red. – România a avut cele mai multe orașe concurente din ultimii ani, de fapt), pentru că știam cu toții că va fi un singur câștigător. Și totuși, putem spune că sunt mai mulți câștigători. Semnarea acordului de astăzi confirmă că Aradul este un oraș câștigător. Pentru că semnăm un acord și primim o recunoaștere, suntem câștigători pentru că am înțeles ce înseamnă să investim în cultură. Suntem aici, la un cinematograf care în urmă cu câțiva ani avea un lacăt mare și nu pătrundea nimeni, dar era un cinematograf al Guvernului. Atunci când a fost curajul de a se transfera administrației locale, așa cum puteți vedea, schimbările apar. În acest moment, municipiul face un efort elegant și frumos: 10% din bugetul orașului este alocat culturii. Vrem să menținem acest ritm. Asta înseamnă că energiile prozitive din Arad trebuie să se ridice. Este ocazia orașului de a-și marca mai mult identitatea, este ocazia oamenilor de a se implica în acest domeniu. Este o ocazie mare a tinerilor de a-și prezenta creativitatea”, a spus Gheorghe Falcă.

Programul Ministerului Culturii se numește „Orașe europene de cultură” și presupune încercarea de a dinamiza și de a relansa relația concretă cu orașele din țară. Acest proiect începe cu Aradul, urmând să fie semnat și de celelalte orașe care au concurat (dintre care patru încă concurează) pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană. Un parteneriat, o susținere la nivelul Ministerului Culturii a proiectelor locale de dezvoltare culturală din următorii ani, cu alte cuvinte. Încă de pe vremea candidaturilor la titlul de Capitală Culturală Europeană, Ministrul Culturii a purtat discuții cu primăriile acestor orașe, cu intenția ca proiectele din dosarele de candidatură să fie duse mai departe indiferent de rezultatul competiției.

„Parteneriatul deocamdată se declină în câteva linii principale. Una dintre ele este o linie a dezvoltării unor evenimente care sunt sub patronajul Ministerului, dar care au o valoare europeană și locală.

A doua linie de dezvoltare este cea a formării profesionale, nu numai în management și administrație culturală, ci și în curatoriat și programare de evenimente culturale.

Există o a treia dimensiune a acestui protocol, care este legat de revitalizarea unui cinematograf de artă. Așa cum am mai spus, cinematografia este una din prioritățile mandatului meu, scurt, intens, dar să sperăm cu oarecare rezultate. Și sperăm ca prin revitalizarea acestor cinematografe, care vor avea în programare filme europene și filme de artă, să reușim să relansăm un interes al publicului din orașele din România pentru această experiență care este cinematograful, care nu se petrece doar în mall, el se petrece în aceste locuri, în aceste spații, ca cinema PARADISO, în care ne întâlnim, vedem un film, medităm asupra lui, ne bucurăm că suntem împreună și ne uităm la ecran și, de fapt, ecranul își regăsește calitatea de transmițător al unor emoții cu totul și cu totul particulare”, a spus Ministrul Culturii, Corina Șuteu.

De aceea spunem că este un proiect de lăudat. Doar că…

Își mai aduce cineva aminte de „faimosul” proiect de hotărâre nr. 284 din 7.10.2015 ?

În momentul în care consilierii locali au fost forțați de împrejurări să voteze, pe ultima sută de metri, candidatura Aradului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, au votat implicit realizarea proiectelor inserate în dosar, fie în caz de câștig, fie în caz de eșec.

Fiind vorba de sume exorbitante și (mai ales) nu foarte clar și corect gestionate, aspecte semnalate de Special Arad aici, opoziția din CLM s-a trezit și a strigat „veto”, dar a fost imediat acuzată de rea-voință, ba chiar de nesimțire. „Indisciplina am înţeles-o, dar nesimţirea chiar n-o înţeleg!”, zbiera Falcă, neînțelegând că tocmai se contrazicea.

O droaie de proiecte mărețe vor fi realizate în urma acelei hotărâri din toamna anului trecut, valoarea totală estimată fiind de 59.000.000 euro. Asta dacă calculele sunt corecte…

Ar fi bine ca Ministerul Culturii să revizuiască această infrastructură culturală a Aradului pentru perioada 2016-2026 (sau „investiții indirecte în cultură”, după formularea edilului), chiar dacă bugetul operațional face parte din angajamentul Municipiului Arad, adică din banii contribuabililor.

Care sunt acele proiecte gigantice vizate? Reconversia Cetății, reabilitarea/cumpărarea Teatrului Vechi, a Casei Hirschl, a Turnului de Apă, a Casei MARTA, a Zonei Industriale Teba, a Cazinoului Vechi, a Filarmonicii și a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”.  În plus, amenajarea Clubului Sportiv Nautic, extinderea falezei râului Mureş, amplasarea Monumentului Marii Uniri, amenajarea Parcului Reconcilierii Româno-Maghiare, precum și reabilitarea cinematografului din Grădiște.

Cel din urmă, reabilitarea cinematografului din Grădiște s-a finalizat deja… includerea lui nu are, așadar, niciun rost în investiția propusă de 25.925.000 de euro din Art. 3 (1), iar în cazul cumpărării Casei MARTA intervine o altă problemă: clădirea este sub ipotecă, proprietarul având datorii imense.

În rest, rămâne de văzut. Avem dubii și în ceea ce privește Teatrul Vechi și Casa Hirschl, dar asupra acestui lucru vom reveni într-un nou episod al campaniei „Arădeni, descoperiți-vă valorile! Cereți-vă Teatrul Vechi înapoi!”, care este în desfășurare.

Revenind la semnarea protocolului de astăzi,

Corina Șuteu, Ministrul Culturii, a lăudat nivelul cultural al Aradului, amintind de Kinema Ikon, de Teba, de Academia Itinerantă Andrei Şerban de la Castelul Macea, care tocmai astăzi are o ultimă prezentare, sau de festivalul de filme documentare FARAD, la care chiar dânsa a fost membru fondator, prin Romanian Film Initiative | FilmETC. Evenimente și inițiative, pe lângă cele neamintite, într-adevăr demne de lăudat. Câteva dintre ele nu prea au nici o legătură cu Primăria, dar trecem peste asta, ca să vedem ce transmitea Ministrul Culturii, Corina Șuteu, arădenilor:

„Sunt, în primul rând, emoționată că am revenit la Arad. Este unul dintre orașele din România în care, în ultimii ani, de când m-am întors de la New York, l-am vizitat cel mai des și asta nu este întâmplător. Prima mea vizită aici a fost datorată tocmai lansării acestei idei a candidaturii capitalelor culturale europene și în momentul în care am ajuns în Arad, ceea ce m-a impresionat a fost calitatea europeană a orașului. Mi s-a părut că zace aici, că există, vibrează aici un potențial extraordinar. A fost o primă întâlnire cu oamenii cu oamenii de cultură, cu directorii instituțiilor și organizațiilor din societatea civilă, și am simțit, alături de Robert Palmer, care era expertul străin alături de care venisem pentru o conferință legată de politicile culturale locale, am simțit amândoi că Aradul poate să fie un candidat extrem de credibil pentru proiectul de Capitală Culturală Europeană. Între timp, am devenit ministru. Asta este – cum să spun – un accident care i se poate întâmpla oricui care lucrează în sistemul cultural pentru atâta vreme și care se dedică atât de mult credinței că, de fapt, unul dintre lucrurile care contează cu adevărat într-o societate este cultura, pentru că numai ea construiește liant social și numai ea construiește emoție, numai ea transferă valori și numai alături de oameni care funcționează, există, vibrează într-un fel sau altul prin cultură, poți să ai comunități care sunt vii în lume. «Orașe europene de cultură» este un program născut din ideea că, în sfârșit, orașele din România au înțeles că strategia culturală este o strategie de dezvoltare socială, economică… o strategie de dezvoltare durabilă. Și asta este o idee care la nivel global a început să pătrundă foarte tare în conceptele instituțiilor europene, mai ales după anii 2000. Deci avem această conștiință. Faptul că un număr de 14 orașe au început să construiască strategii culturale ca strategii de dezvoltare în colaborare cu zona economică și cea socială”, a spus Ministrul Culturii, Corina Șuteu, atrăgând atenția, în încheierea discursului, asupra termenului glocal – un joc de cuvinte între global și local.

„Gândește local, acționează global. Eu personal cred foarte mult în asta. Cu cât mai mult ne definim identitatea locală, cu atât mai puternici vom fi în a ne difuza valorile culturale. Cred că Aradul, din acest punct de vedere, este unul dintre orașele care e pe cale să-și definească o identitate extrem de diversă, este unul dintre cele mai cosmopolite orașe pe care le cunosc din România, cu o arhitectură magnifică și un oraș de graniță… dar acuma nu mai există orașe de graniță, sunt orașe care conectează, între ele, diverse lumi”, a mai adăugat Corina Șuteu.