Au trecut mai bine de trei zile de când un vehicul al firmei contractate de Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură Arad, pentru focurile de artificii de la finalul Zilelor Administrației Arădene a căzut efectiv în fântâna arteziană din Piața Catedralei, deși aceasta e la nivelul solului, și a avariat investiția încă neinaugurată. De atunci, singurul lucru semnificativ care a avut loc în legătură directă cu acest incident a fost demontarea pavelelor din jur şi împrejmuirea zonei, probabil pentru ca nimeni să nu aibă acces acolo, până la lămurirea situației, sau pentru ca să nu se întâmple alte incidente, ori chiar tragedii.

Niciun oficial al Primăriei Arad nu a ieșit să declare nimic despre incidentul petrecut pe unul dintre cele mai mari șantiere ale Aradului, lucrare mult lăudată, dar neinaugurată în pofida faptului că aici au avut loc deja mai mult evenimente gândite de Municipalitate. Nici din zona instituțională nu s-a pomenit nimic de incident. Niciun comunicat de presă nu face vorbire de avarierea fântânii arteziene din Piața Catedralei, piesa de rezistență a investiției.

O singură declarație pare a fi făcută de cineva din zona Primăriei Arad, într-unul din ziarele locale, imediat după incidentul de vineri dimineață: faptul că Primăria Municipiului Arad regretă incidentul nefericit și va lua toate măsurile pentru a fi remediate avariile aduse artezienei.

Avarierea fântânii. Banii. Întrebările noastre. Răspunsurile Primăriei

Am fost curioși, ca atare, luni, să aflăm ce pagube au fost provocate în urma incidentului de vineri (ce s-a distrus şi cum a fost posibil acest fapt), ce măsuri s-au luat, dacă Primăria Arad a stabilit cine e de vină pentru acest incident, în condițiile în care cei prezenți în piață la ora producerii lui susțin că mașina firmei de pirotehniști a fost îndrumată să meargă chiar într-acolo, la cât se ridică pagubele provocate, pe care le va plăti vinovatul. Pe scurt, cine o va repara, când și pe banii cui.

Luni, la amiază, Primăria Arad ne-a transmis următorul răspuns: „Întrucât pirotehniștii nu au respectat recomandările organizatorilor privind traseul pe care trebuie să-l urmeze, firma contractată pentru servicii pirotehnice va suporta plata integrală a reparațiilor care ar urma să înceapă în cursul acestei săptămâni. Operatorul economic care a amenajat fântâna din Piața Catedralei analizează în cursul zilei avariile produse pentru a putea fi remediate și totodată pentru a se estima la cât se ridică paguba”.

Potrivit reprezentanţilor municipalității, firma din Bihor care s-a ocupat de focurile de artificii va trebui să plătească intervențiile necesare reparării fântânii, relația dintre ea și firma care execută modernizarea din Piața Catedralei urmând să se deruleze prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad, instituție care s-a ocupat de evenimentele gândite cu ocazia Zilelor Administrației Arădene și care a contractat firma care a operat focurile de artificii.

Niciun document nu a fost întocmit până acum cu privire la această situație, dar am fost asigurați de la Primărie că acesta va fi realizat și semnat în scurt timp. Nimeni de aici nu vorbește de posibila proastă execuție (repetată, am adăuga) a pavajului din Piața Catedralei, deși pare greu de crezut că un pavaj s-ar putea prăbuși sub greutatea unei autoutilitare cu materiale pirotehnice.

De ce nu e simplu cu stabilirea vinovaţilor în Piaţa Catedralei

Dar situaţia nu e chiar atât de simplă pe cât s-ar crede şi nu pare chiar așa ușor de stabilit și spus „cine a stricat, va plăti”, în condiţiile în care lucrarea de modernizare a Pieţei Catedralei nu a fost finalizată şi recepţionată. Iar ce se întâmplă pe şantier ar trebui, conform legii, să fie în grija firmei executante a lucrării (Tehnodomus), dacă părţile nu au stabilit altfel, pe baza unor situaţii excepţionale reglementate clar de lege. În caz contrar, odată ce s-a făcut predarea amplasamentului (de mai bine de un an şi patru luni), ce se întâmplă pe şantier până la recepţia finală e exclusiv responsabilitatea constructorului. Micile înţelegeri între părţi nu pot eluda legea.

Unele dintre legile care se aplică aici şi precizează acest fapt sunt legea de bază –  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii republicată, Hotărârea nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnicoeconomice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, Hotărârea nr. 1/2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice etc.

Care sunt actele oficiale între părţi în cazul acestei investiţii e greu de stabilit  în condiţiile în care nimeni nu vorbeşte nimic despre termene de finalizare, prelungiri de termene, recepţii parţiale.

La finalul acestui atricol, puteţi citi câteva prevederi legale care fac referire la responsabiliăţi înainte de recepţia finală a unei lucrări, pentru a înţelege clar mecanismele din spatele unui şantier public.

În același timp, chiar dacă parte din vină nu aparţine celui care a condus autoutilitara care a vrut să treacă peste fântâna din pavaj şi a rămas înfiptă în acesta, spărgând dalele montate, e greu de  crezut că societatea va protesta dacă va fi găsită vinovată în totalitate, așa cum deja lasă Primăria să se înțeleagă. Mai ales dacă sumele nu vor fi mari, peste subiect se va lăsa tăcerea, iar relația dintre companie şi instituţie e una de lungă durată.

Ar fi de amintit aici şi că la fel de important e faptul că investiţia din Piaţa Catedralei trebuia finalizată, conform declaraţiilor făcute de mai marii Primăriei Arad, până pe 31 decembrie 2023. Şi, deşi au trecut de la acel moment mai bine de patru luni, liderii Municipalităţii nu au vorbit niciodată despre penalităţi de întârziere.

Primăria Arad nu a avansat nicicând de atunci un nou termen de finalizare a lucrărilor, declarațiile date de primar și viceprimar referindu-se doar la un termen apropiat: „în curând”. Ba mai mult, deși șantierul nu a fost închis, Primăria s-a grăbit să organizeze aici festivităţi şi festivaluri, cu toate că responsabilitatea şantierului cu tot cu pagubele şi problemele care apar aici ar trebui să cadă, cum am precizat mai sus, în lipsa alte acte semnate, în sarcina executantului.

Situaţii asemănătoare, câteva penalităţi şi ameninţări în municipiile din vecini

Pentru a înţelege cât mai bine situația din Piața Catedralei și poziția administrației locale, amintim doar două situații legate de lucrări de interes public petrecute de curând în municipiile vecine.

La Timișoara, pentru că firma care executa lucrările la Şcoala 30 din Soarelui trebuia să finalizeze investiţia pe 17 ianuarie, dar acest lucru nu a avut loc, primăria a notificat compania pentru încetarea contractului şi i-a transmis că are de plătit penalităţi de întârziere de aproape 2,7 milioane de lei. În tot timpul scurs de la momentul la care trebuia finalizată lucrarea şi până în aprilie, firma a primit somaţii, dar în pofida acestui fapt lucrarea a ajuns doar la 70%.

La Oradea, firmele au învăţat deja de mulţi ani să îşi respecte contractele şi termenele de execuţie şi în unele cazuri să finalizeze lucrarea înainte de termenul stabilit în contract, sub presiunea administraţiei şi a verificărilor şi ameninţările primarilor. Ca fapt divers, zona centrală a oraşului are un program de curăţenie stradală draconic, unele zone având stabilită frecvenţa la fiecare oră, iar nerespectarea acestui program duce la penalităţi contractuale.

La Arad, toate lucrările mari din oraş sunt în întârziere cu luni sau chiar ani de zile, fără ca administraţia să vorbească prea mult de posibile penalităţi de stabilit în sarcina constructorului şi nici măcar de evidentul risc al pierderii banilor europeni. Întârzierea cu luni de zile a şantierelor publice pare o constantă a municipiului. Cu toate acestea, știm doar despre două situații în care s-au luat măsuri de acest fel, dintr-o multitudine de exemple negative.

„Ce naiba au pus pavele din carton? Lucru făcut de mântuială”

Dacă administraţia locală ocoleşte să vorbească despre lucrări întârziate, prost executate şi distruse tot de firmele contractate de ea, locuitorii urbei au multe de spus pe temă.

La materialul în care Special Arad informa cu privire la incidentul de vineri care a dus la distrugerea fântânii arteziene din Piaţa Catedralei (pe care îl puteți citi AICI), sute de comentarii au vizat modul în care sunt realizate acest lucrări.

Iată câteva dintre ele:

„Vorba aceea nemuritoare : AU FURAT DAR AU ȘI FĂCUT CEVA!!!”; „Au aruncat cu cola pe pavaj, cola a subțiat stratul de pavaj și uite ce necaz e acum…. Construim pentru comuna Arad”; „Daaaa. Se construieşte în Arad #pentruArad #AradulFrumos #doarArad 🤡 #Daconstruim. Cei mai buni. Mandate pe viață”; „Citez un clasic în viață: aici sunt banii dumneavoastră!, am încheiat citatul! După alegeri vor mări taxele și impozitele locale, să recupereze banii cheltuiți pe toate festivalurile și parangheliile din campanie și să repare, a mia oară, Piața Catedralei! Fain îi la noi în sat!”; „Simplu…pe hârtie figurează ca pavaj de calitate superioară și în realitate este un material prost și ieftin….”; „În concluzie cineva a băgat bani frumoși în buzunar și plătim noi ăștia mai fraieri plătitorii de taxe. Tipic românesc!”; „Ce naiba au pus pavele din carton ? Lucru făcut de mântuială, pe bani cetățenilor”.

Foarte scurtă trecere în revistă a erorilor din piaţă

Pavajul din Piața Catedralei a fost schimbat de cel puțin trei ori pe parcursul lucrărilor, pe mai toată suprafaţa pieţei, pentru că de fiecare dată a fost montat prost, iar pavelele care fac legătura cu strada Mețianu și vizual cu Turnul de Apă au fost efectiv șlefuite pentru că nu erau la nivel. În pofida încercărilor repetate, există pe mai departe multe diferențe de nivel între diferite tronsoane, deși nu aceasta părea a fi proiecția inițială.

În plus, așa cum au remarcat câțiva ingineri și specialiști din Arad, dar se poate vedea și cu ochiul liber, fântâna arteziană e cel mai înalt punct din piață, deși, pentru ca apa să nu se scurgă dincolo de ea, aceasta ar fi trebui să fie măcar la nivel. Reamintim cititorilor că toaleta publică montată aici s-a defectat la câteva zile după ce a fost montată, în timpul Târgului de Paște, când capacitatea acesteia (o singură toaletă) s-a dovedit insuficientă pentru nevoile celor veniți aici. Aceasta e singura toaletă publică din centrul Aradului.

Câteva reguli de pe şantierele publice

Actele normative în vigoare vorbesc clar de cum se împart responsabilităţile pe şantiere.

Condiţiile generale şi specifice şi acordul contractual pentru contractele de execuţie de lucrări din 10.01.2018 aferente Hotărârii nr. 1/2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice stabilesc, printre altele că  „Responsabilitatea pentru daune aduse Lucrărilor Fără a afecta prevederile clauzei 59 [Utilizarea Lucrărilor înainte de Recepţia la Terminare], clauzei 61 [Perioada de Garanţie] şi clauzei 66 [Forţă majoră şi denunţare unilaterală], Antreprenorul îşi va asuma (i) întreaga responsabilitate pentru menţinerea integrităţii Lucrărilor şi (ii) riscul pierderii şi daunei, indiferent de cauză, până la aprobarea Recepţiei la Terminarea Lucrărilor aşa cum se prevede la clauza 60 [Recepţia la Terminarea Lucrărilor]”.

În ceea ce priveşte clauza 59 „Utilizarea Lucrărilor înainte de Recepţia la Terminarea Lucrărilor”, aceasta spune că „În cazul în care Contractul prevede că Lucrările se execută în regim de continuare a utilizării (inclusiv a traficului), prevederile subclauzelor 59.2 şi 59.3 nu se vor aplica. În acest caz, Antreprenorul va transmite o notificare Supervizorului după ce o parte a Lucrării este finalizată şi funcţională în conformitate cu prevederile Contractului. Cu excepţia cazului în care notificarea Antreprenorului este respinsă, cu motive detaliate, de către Supervizor în termen de 15 zile de la primire, Beneficiarul va fi responsabil pentru îngrijirea acestei părţi începând cu data începerii utilizării care va fi a 30-a zi de la data primirii notificării Antreprenorului”.

Subclauza 59.2 vorbeşte de faptul că „beneficiarul nu va utiliza nicio parte a Lucrărilor (altfel decât ca măsură temporară specificată în Contract sau convenită de către ambele Părţi) până la aprobarea Recepţiei la Terminarea Lucrărilor pentru această parte. Dacă Beneficiarul utilizează o parte a Lucrărilor înainte de aprobarea Recepţiei la Terminarea Lucrărilor, Antreprenorul va înceta să mai aibă responsabilitatea pentru îngrijirea acestei părţi începând cu data la care a început utilizarea acesteia, dată la care responsabilitatea va trece în sarcina Beneficiarului”.

Subclauza 59.3. menţionează ”Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri şi/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a utilizării de către Beneficiar a unei părţi din Lucrare, alta decât utilizarea specificată în Contract sau convenită de către Antreprenor, Antreprenorul va fi îndreptăţit, cu condiţia respectării prevederilor clauzei 69a [Revendicările Antreprenorului], la:

(a) prelungirea Duratei de Execuţie pentru întârziere potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], dacă terminarea Lucrărilor este sau va fi întârziată, şi
(b) plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare].

În acelaşi timp, subclauza 59.4. reglemnetează faptul: „Dacă Beneficiarul aprobă Recepţia la Terminare sau utilizează o parte a Lucrărilor, inclusiv un Sector (altfel decât ca măsură temporară specificată în Contract sau convenită de către ambele Părţi), eventualele penalităţi de întârziere potrivit prevederilor subclauzei 36.4 aferente terminării Lucrărilor rămase de executat vor fi diminuate corespunzător. Pentru o întârziere înregistrată după data Recepţiei la Terminare sau data începerii utilizării, reducerea proporţională a penalităţilor de întârziere se va calcula ca raport între valoarea părţii de Lucrări recepţionate sau utilizate şi valoarea totală a Lucrărilor sau Sectorului de lucrări (după caz). Supervizorul va proceda în conformitate cu prevederile subclauzei 69c.2 [Decizia Supervizorului] pentru a conveni sau Decide aceste proporţii”.

Citește și:

A spart piața la propriu… Pavelele montate a treia oară în Piața Mare au cedat

S-a defectat toaleta publică din Piața Catedralei

Ne trebuie sau nu o parcare pe centrul Aradului? Lipsa parcărilor din Piața Catedralei a trezit spiritul critic al arădenilor şi a demachiat realitatea tristă a oraşului

Un loc de parcare, vă rog, lângă Piața Catedralei! 

Despre parcările din Arad, numai de bine. Dar nu în anul 2024. Nicio parcare nouă (nici) în acest an 

Aproape de final: Piața Catedralei, 24 de milioane de lei pentru betoane între spații verzi și pavaje cu denivelări. Vestea bună e că natura îşi face loc printre pavele

Piața Catedralei, la nesfârșit. S-a scos pavajul de pe axa Mețianu-Turnul de Apă

Vestea bună a zilei: a treia oară poate fi cu noroc în Piața Catedralei

Vestea bună a zilei: avem bănci în Piața Catedralei. Vestea proastă e că… 

Operațiunea „pune dale, doar ca să le scoți” lovește din nou în Piața Catedralei!

Piața Catedralei, doar o mare de andezit la 9 zile înainte de termenul de finalizare

Piața Catedralei, petice pentru o lume nouă, mai bună

Ce a fost și ce a ajuns proiectul de reamenajare a Pieței Catedralei