* O groapă imensă umplută zi de zi cu deşeuri din construcţii, canapele, cauciucuri, biodegradabile şi plastice.

* O pistă europeană de biciclete dispărută sub roţile camioanelor care vin, aproape zilnic, cu zecile, să umple groapa cu gunoaie şi să o niveleze, să o ascundă, să netezească totul mai apoi, ca şi cum acolo are loc vreo iniţiativă ecologică.

* O investiţie cândva europeană într-un zonă de agrement care între timp a pierdut şi banii europeni, şi pista de canotaj, şi inovaţia.

* O zonă, până nu de mult rușinea Aradului, golită aproape de toţi de cei care o populau ilegal, dar care rămâne pe mai departe în afara legii, tot o rușine, de data aceasta neasumată.

* Deşi toţi par să ştie ce se întâmplă pe Mărului, în vecinătatea Mureşului, în zona inundabilă, în vecinătatea pădurii şi a noii investiţii a Primăriei Arad, nimeni nu reclamă nimic oficial, iar instituţiilor statului nu le trece prin cap să se autosesizeze.

* Primăria (crede că) ştie ce se întâmplă pe acolo, dar nu vede vreo problemă de încălcare a legii, a protecţiei mediului, a speranţelor, o problemă ecologică, ci insistă doar pe faptele bune pe care le-a făcut și le face, cu greu, în pas de melc și pentru care ar dori pe mai departe aplauze.

* O zonă de agrement, cu aceleași dale, bănci de lemn și stâlpi de iluminat care populează orice investiţie nouă în Arad, se ridică, în timp ce gunoaiele vin zi de zi să se așeze lângă ea, încălcând, spun ecologiştii, cel puțin două legi. Totul, pentru a crea încă un teren poluat pe care ar trebuie să se dezvolte, în viitor, alte zone de agrement.

* Zeci de păsări protejate își pierd, în fiecare zi câte puțin, habitatul în care au început să trăiască din 2008 încoace, la doi pași de protejata Luncă a Mureșului.

* Câțiva oameni de bine visează la desființarea gropii ilegale de gunoi de aici și la ridicarea unei perdele urbane pe bani europeni. Au făcut și o petiție în acest sens, semnată de câțiva oameni.

Încă o poveste din Arad, anul 2024, de data aceasta despre cum îngropăm natura sub pretextul unor investiții noi, pe care le ridicăm pe gunoaie noi, aici, pe celebra stradă Mărului.

Care continuă să rămână ruşinea Aradului.

(Parte din noua groapă de gunoi din zona Mărului)

Cum a început povestea noilor fărădelegi de pe strada Mărului

Povestea fărădelegilor și noilor probleme ecologice de pe Mărului a început cu centura Aradului în regim de autostradă.

Când a început construcţia centurii, în 2009, constructorul JV FCC Construccion/PORR Bau GmbH avea nevoie de material de umplutură care să poată fi luat din apropierea şantierului. La acel moment, Primăria Arad a dat voie consorţiului să excaveze din zona străzii Mărului. De pe atunci însă, redescoperind potenţialul zonei, ascuns sub zecile de cocioabe improvizate de oameni marginalizaţi, paria societăţii, a început să se vehiculeze un posibil proiect de înfrumuseţare a zonei, de transformare a ei într-o bază complexă de agrement, a doua după ştrand, în care piesa de rezistenţă ar fi fost, tocmai ca urmare a excavărilor, o pistă olimpică de canotaj.

Prin anul 2009 a început să se excaveze în zonă, fapt ce a dus la extinderea gropii existente, dar şi la realizarea ochiurilor de apă din partea dinspre Mureș, din vecinătate mult blamatei străzi a Mărului.

Podul a fost ridicat, autostrada a devenit funcţională în 2011, proiectul de pe Mărului a fost scris şi în cele din urmă câştigat, banii europeni au fost alocaţi, lucrarea a început în 2021, dar pista de canotaj a dispărut.

S-a dovedit, se spune, că materialul excavat (pământ și nisip) nu putea fi folosit pentru acea lucrare, aşa că s-a renunţat la ea. Ca la multe alte planuri spectaculoase rămase doar în hârtiile oficiale ale administraţiei Aradului.

(Depozite de deșeuri acoperite cu pământ)

Natura a cucerit bălțile rezultate din escavare, oamenii au venit cu gunoaiele

Natura şi-a văzut pe mai departe de treabă, îmbogăţindu-se în sărăcia din vecinătatea străzii Mărului, zonele excavate devenind un loc propice de reproducere și hrană pentru specii de amfibieni, reptile și păsări.

Dar şi oamenii au decis să-și pună amprenta tot aici, departe de agitația și vigilența orașului, în zona scoasă cumva la lumină de anunţatele investiţii. Treptat, zona a devenit nu doar un simplu loc de debarasare a câtora deșeuri ale locuitorilor zonei, ci o veritabilă groapă de gunoi.

Lucrările au început însă, în cele din urmă, la mult așteptata zonă de agrement de aici, cei care ocupau abuziv zona au fost evacuați, casele improvizate au fost în parte demolate. Au rămas câteva pe mai departe în picioare, justiția a fost chemată să-și spună cuvântul în privința demolărilor, făcând ca întregul proces de curăţire a zonei şi ridicare a bazei de agrement să fie încetinit și mai mult, să țină pe loc investiția care evolua oricum lent.

Până la urmă, banii europenilor au rămas în aer. De la 17 milioane de lei, bani europeni, lucrarea a ajuns la 27 de milioane, diferența urmând să fie acoperită de Primărie, ca de altfel și partea din banii retrași de europeni. Dar despre lucrare, stadiul acesteia și banii cheltuiți și pierduți, citește AICI.

Adevărul se vede limpede din dronă. Viitoarea zonă de agrement a Aradului nu e gata în procent de 93 la sută, decât pentru administrație

Numai că debarasarea a continuat în pofida faptului că aici se lucra la realizarea investiției.

Gunoaiele au continuat să vină, dar de prin 2019, așa cum povestesc oamenii locului și pasionații de natură, aruncarea deșeurilor a devenit o operațiune organizată: zeci de camioane vin aici zilnic, spun locuitorii cartierului din vecini, debarasează deșeurile și le acoperă mai apoi cu pământ. Au început cu partea dinspre Mureș spre nord (strada Mărului), au continuat în toate celelalte părți, netezind groapa de acolo cu gunoaie și pământ.

Potrivit informațiilor furnizate de mai mulți arădeni, Primăria Arad și Garda de Mediu cunosc situația, dar nu iau măsuri. Groapa se va umple de deșeuri, terenul va fi nivelat, iar mai apoi aici vor putea fi realizate alte investiții, publice sau private, anunțate deja ca intenţie. Acum, peste deşeurile depozitate în zonă de către cei care amenajează baza de agrement, vin să adauge deşeuri de prin oraș, de la firmele de transport moloz cu legături de familie în zona de case de aici, de la cetăţeni decişi să scape de gunoaiele din locuinţe etc.

Cum au crescut gunoaiele în zona Mărului în ultimii ani puteţi vedea din pozele de mai jos şi din comparaţiile de imagini, făcute la distanţă de un an şi mai apoi doi, comparaţii primite de la cititori.

(Mărului, privire generală asupra zonei)

Situaţia de pe Mărului, dramatică începând din 2019, de necontrolat în 2023

Din 2019, debarasarea deșeurilor în vecinătatea străzii Mărului a curs fără incidente spectaculoase. Doar ritmul a crescut în fiecare an. Fenomenul a luat amploare şi mai mare în ultimele luni. Arădenii din zonă ne-au atras atenţia de cât de gravă a devenit situaţia.

Aproape zilnic vin în zonă zeci de camioane și camionete care aruncă deșeuri de toate tipurile aici. Atât de intens e traficul de camioane încât, pe o porțiune, pista de biciclete a dispărut, măcinată de roțile vehiculelor de mare tonaj. Pe câțiva metri buni, aceasta e impracticabilă. Oricum nu mai ai pentru ce veni aici, prin marea de canapele, scaune, cauciucuri şi alte gunoaie, peste care din când în când se aruncă pământ şi unde se ascund haite de câini abandonaţi de cei alungaţi din zonă. Poţi cel mult să admiri dalele de ciment ale noii parcări ce ţine de viitoarea zonă de agrement, câteva bănci şi stâlpii de iluminat.

(Parcarea viitoarei baze de agrement de pe Mărului)

Aproape zilnic, aici are loc o operaţiune de nivelare, acceptată şi asumată parcă de Primăria Arad. De ce spunem asta? Pentru că recent, în emisiunea „Dacă e marţi, e Bibarţ”, din 16 ianuarie 2024, primarul Aradului a vorbit despre activitățile de aici, mai exact despre asanarea zonei excavate anterior.

Primarul Bibarţ vorbeşte despre asanarea zonei

„Cu buldozerul continuăm să mergem pe Mărului. 34 de ani nimeni din administrația arădeană nu a făcut nimic sau aproape nimic, ba mai mult, s-a complăcut și s-a făcut că nu vede cum înfloresc acolo acele locuințe ilegale, cocioabe și gunoaiele care se aruncă pe terenul Primăriei Arad, a arădenilor. Şi uite așa, ne-am trezit cu un frumos, în ghilimele, cartier de cocioabe într-una din zonele care pot fi cea mai frumoasă, între pădure, cartierul Afla de blocuri și Mureș. Aşa că de vreo doi ani şi ceva, în paralel cu acel proiect european, care este pe o parte, pe partea cu fosta cărămidărie şi cu lacurile de acolo, este proiect european aproape de finalizare. În rest, noi am băgat buldozerul şi continuăm această acţiune. Am asanat aproape în întregime toată zona de acolo. Acum ne-am apropiat, am trecut de la strada Sabinelor, cum te uiți spre pădure până în Mureș, am venit până în strada Mărului, unde am refăcut toate măsurătorile acolo (…)”, a declarat Bibarţ în emisiunea de la mijlocul lui ianuarie.

O asanare peste deșeuri, unele periculoase. Dar cine e să meargă cu judecată atât de departe? E bine că se face. Cârcotașii să tacă.

Emisiunea „Dacă e marți, e Bibarț” din 16,.01.2024 o puteți urmări AICI.

(Camion ieșind din zona în care a început de câțiva ani să se arunce gunoaie)

Când cel puţin trei legi sunt încălcate în vecinătatea zonei de agrement

Numai că și în absența deşeurilor pe care asanarea asta o transformă în operaţiune periculoasă, situaţia ar fi tot dincolo de lege. E ilegal să arunci acolo pământ, în bălţile create prin excavare, pentru că operaţiunea vine să acopere şi habitatul speciilor care hibernează aici. Specii care, în parte, sunt protejate, aşa cum e cazul buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) sau a ţestoasei de apă dulce (Emys orbicularis) – ambele intrând în aceeași categorie în care este încadrat de exemplu ursul și lupul, la noi în țară.

Mai apoi, asanarea aceea distruge habitatul de hrănire a unor păsări de apă, printre care și al lebedelor, cu care astăzi până şi primarul Bibarţ se laudă pe reţelele sociale.

Dar când vine vorba de investiţii, la Arad, în zona Mărului, legile pot fi puse, se pare, pe pauză. Aşa cum a fost pusă în stand-by OUG 195 privind protecția mediului, care stipulează la articolul 96 faptul că (2) „Constituie contravenții şi se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: 25. obligația persoanelor fizice şi juridice de a nu exercita acţiuni care să ducă la distrugerea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de pe cuprinsul ţării”.

Tot pe pauză a fost pusă şi Directiva Habitate a Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992 și transpusă în legislația românească prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

OUG prevede la articolul 12 faptul că:
„(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de animale enumerate în ANEXA 4 Specii de animale şi plante de interes comunitar care necesita o protecție strictă în aria lor de extindere, interzicând:
(a) orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii în natură;
(b) perturbarea deliberată a speciilor respective, în special în timpul perioadei de reproducere, cuibărire, hibernare și migrare;
(c) distrugerea deliberată sau culegerea ouălor din natură;
(d) deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihnă”.

(Una dintre canapelele care populează și colorează zona Mărului)

Când ochii tuturor se închid peste legile de protecție a mediului

Dacă natura, păsările, zona protejată și legile ei nu sunt chiar atât de importante pentru un oraș care e pus pe dezvoltare de zone de agrement după gustul administraţiei şi fără prea multă consultare cu specialiştii şi aliniere la strandardele actuale, legile de protecție a mediului ar trebui să fie.

Mai ales că toată activitatea de depozitare de deșeuri și nivelare a lor se poate încadra lejer la infracțiune, conform actului normativ care prevede gestionarea deșeurilor (ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor). La articolul 66, OUG stabilește că „(1) Constituie infracțiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

a) eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, aşa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/200, în spaţii neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale;

b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu;

c) comercializarea, abandonarea sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României;

d) acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deşeurilor introduse ilegal în ţară sau a deșeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminării şi care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.

e) incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect;

f) îngroparea deşeurilor”.

Nimeni n-a mai ajuns aici, în afara muncitorilor, localnicilor și a gunoaielor

În zonă, însă, legea nu a ajuns, dar nici Poliția Locală sau Garda de Mediu. În tot acest timp, groapa din zona Mărului se umple cu deșeuri, iar mai apoi se nivelează. Joi după masă, am făcut o vizită la groapă. În cele nici 20 de minute cât ne-am plimbat cu mașina pe acolo, două camioane au ieșit din zonă cu remorcile goale.

Ne e greu să credem că veniseră să admire zona. Sau să se uite la tonele de deșeuri ce sunt aduse săptămânal aici şi îngropate în pământ.

Câteva maşini şi alte camioane au mers mai departe, pe pista europeană de biciclete, înecată în noroi şi gunoaie, reducând drastic viteza pe porţiunea în care aceasta efectiv nu mai există, ci a lăsat loc doar unor cratere, poate pentru a arunca, niţel mai departe de ochii celor care lucrează la zona de agrement, alte deşeuri.

(Bălțile acoperite cu deșeurile aduse din oraș)

(Cum arătau înainte de a începe depozitarea deșeurilor aici luciurile de apă)

(Cum s-a schimbat situația pe Mărului într-un singur an, din 2021 până în 2022)

(Situația acutală și cum se prezenta zona în anii anteriori)

Vineri am revenit pe Mărului după ce instituțiile statului ne-au asigurat că nu au primit sesizări de la cetăţeni şi nu s-au grăbit să ne spună dacă au descins cumva aici în ultima perioadă, pentru a surprinde viaţa animată a transporturilor de deşeuri în zonă.

IATĂ CE AM SURPRINS:

(Gunoaiele de lângă pista de biciclete devenită impracticabilă)

La Arad, sub ochii îngăduitori, ba chiar mulțumiți şi mulţumitori ai autorităților, se întâmplă contrariul: se îngroapă mii de tone de deșeuri într-o zonă inundabilă a râului Mureș, lipită de noua bază de agrement. Pe un teren care va fi destinat, pe viitor, investițiilor în loisir, aşa cum ne anunţă primarul Bibarţ: „Noi tot asanăm până la urmă şi tot terenul care este al Municipalităţii, al acestei comunităţi, devine liber de orice construcţie ilegală sau de altceva. Şi apoi o să trecem în alte etape, deloc simple, să vedem de unde o să mai găsim finanţări să mai facem acolo, ce zonă de agrement facem, cum o facem”.

Un loisir printre gunoaiele îngropate ale arădenilor ca un parc de distracții peste un cimitir, ce s-ar ridica lângă cea mai liniștită și nepoluată fonic zonă. Într-o lume ce nu reușește niciodată să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă civilizație.

(Mărului, istoricul depozitărilor ilegale de deşeuri)

Ca un exemplu în contrapartidă, la nici 600 de kilometri distanță, în capitală, de câteva luni, Primăria Sectorului 3 București se ocupă de dezgroparea a zeci de mii de tone de deșeuri debarasate ilegal pe malurile Colentinei, de-a lungul mai multor ani.

Garda de Mediu a văzut o singură problemă aici în 2023, niciuna în 2022

Mai nimeni nu vede probleme însă în zona Mărului. Nici Garda de mediu. 5 ianuarie 2023 e ziua în care a avut cea mai recentă postare a instituției pe pagina sa oficială de facebook despre această zonă. În urmă deci cu mai bine de un an găsim cea mai recentă dintre referirile Gărzii de Mediu Arad la strada Mărului şi deşeurile sale: „50 de tone de deșeuri amestecate (anvelope uzate, deșeuri voluminoase, deșeuri rezultate din construcții, deșeuri din plastic etc) împrăștiate pe o suprafață de peste 1 ha, au fost descoperite de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu-Comisariatul Județean Arad pe strada Mărului- domeniul public al Municipiului Arad. S-au stabilit măsuri și termene administrației publice locale, privind salubrizarea zonei și monitorizarea acesteia în vederea descurajării abandonării deșeurilor . Nerespectarea măsurilor în termenele stabilite va atrage sancționarea Primăriei Arad cu amendă cuprinsă între 50.000-100.000 lei conform prevederilor legale”.

Unul dintre comentariile de la postare desenează parcă realitatea de aici: „În zonă se transportă și depozitează gunoaie ilegal de cel puțin 40 de ani. Niște «antreprenori» locali fac bani grei din această activitate, cu colaborarea fidelă a instituțiilor «veghetoare». Felicitări pentru descoperire!”.

De-a lungul anului 2022, când a început să crească numărul gunoaielor sosite la groapa improvizată din zona Mărului, pe facebookul Gărzii de Mediu Arad nu există nicio postare care să vorbească de vreo descindere, acţiune, sau măcar sesizare legată de gunoaiele de pe strada Mărului și care să-i ducă pe comisari acolo.

Potrivit şefului Gărzii de mediu din Arad, Viorica Graur, pe adresa instituţiei nu a venit în ultimele luni nici măcar o sesizare legată de debarasarea de deşeuri în zona Mărului. Nici măcar una.

Primăria Arad a primit totuşi pe temă o sesizare în ultima perioadă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Ralu Cotrău, în ianuarie, instituţia a avut o singură sesizare, venit pe data de 26.01.2024, verificată de doi angajaţi, iar concluzia primită de aici e aceasta: „nu au fost găsite persoane la faţa locului”. Echipajul care a făcut verificările, potrivit Primăriei, era de la o structură de protecţia mediului din Poliţia Locală.

(Complexul de agrement care se construieşte în vecinătatea străzii Mărului)

Înapoi pe Mărului datorită unei sesizări și a unei petiții

Ne-am întors la Mărului și la groapa de gunoi care crește spectaculos în ultimii doi ani, când o asociație a atras atenția asupra situației și a venit cu soluția construirii unei perdele urbane aici. Asociația a lansat chiar și o petiție pentru ridicarea acestei perdele protective, dar cine să asculte vocea unor organizații care nu fac altceva decât să apare natura, nu oamenii, nu instituţiile?

Iar o petiţie e departe de a fi considerată sesizare.

Rețeaua de Natură Urbană din România a văzut în propunerea arădenilor soluția ideală, dar până la oprirea ilegalităților care netezesc drumul spre o viitoare zonă de agrement poluată calea e lungă.

Iată propunerea asociației Parcul Biodiversității Urbane Arhitect Miloș Cristea:

„Prieteni, avem o problemă, dar avem și o soluție care va crește calitatea vieții în Arad. Vă rugăm, aveți puțină răbdare și citiți postarea până la capăt.

Problema: Lucrările la parcul de agrement din zona Străzii Mărului din Arad sunt aproape gata. Până aici, toate bune, dar la mică distanță de viitorul parc, spre Mureș, s-a format o adevărată groapă de gunoi. Zilnic, camioane, camionete, excavatoare și buldozere aruncă și acoperă în acest loc deșeurile din construcții și demolări, dar și alte tipuri de deșeuri. Acest lucru este ilegal! Conform legii, deșeurile rezultate din construcții și demolări se colectează contra cost de către operatorul depozitului ecologic de pe șoseaua de centură a Aradului.

Aceasta nouă groapă de gunoi ilegală a Aradului s-a format în locurile din care s-a excavat în trecut, care în ultimii zece ani s-au umplut cu apă și adăpostesc specii de păsări, pești și amfibieni. Unele sunt protejate, cum ar fi țestoasa de apă dulce, buhaiul de baltă cu burtă roșie și lebede cum este cea fotografiată vara trecută. Ironia face ca din cauza amenajării parcului să fie distruse habitate similare celor din zona Bălții Homoc, care face parte din viitorul parc de agrement. Practic, ce construim cu o mână, dărâmăm cu alta.

Soluția: cum ar putea fi utilizată zona, așa încât să ne bucurăm cât mai mulți de ea?

Prin crearea unei păduri urbane. Propunem administrației locale a Municipiului Arad să realizeze în zona Străzilor Mărului și Sabinelor o pădure urbană, prin plantarea de specii native care vor contribui la menținerea unei bune calități a aerului în următorii ani, precum și la conectarea cu zonele naturale sau seminaturale din zonă. Primăria Arad deține acest teren și este eligibilă să aplice pentru fondurile alocate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în acest scop din Planul Național de Redresare și Reziliență. (…) O pădure urbană ar permite ca zona să fie dezvoltată similar cu ceea ce realizează acum Primăria Arad la nord de Strada Mărului, prin amenajarea și folosirea actualelor bălți pentru agrement, inclusiv pescuit sportiv.

Semnați și dvs. petiția pentru o pădure urbană, nu groapă de gunoi!”.

Petiția care a adunat până acum doar 17 semnături sună aşa:

„Solicităm Primăriei Municipiului Arad luarea de măsuri pentru înlăturarea deșeurilor ce sunt depozitate în zona străzilor Sabinelor și Mărului și realizarea unei păduri urbane prin accesarea fondurile alocate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în acest scop.

În acest moment, zona tinde să devină o groapă de gunoi. Primăria Municipiului Arad, care deține acel teren, are oportunitatea să aplice în vederea realizării unei păduri urbane prin „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane” pentru Subinvestiția I.1.C. „Crearea de păduri urbane”, finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Zona poate fi împădurită în jurul ochiurilor de apă existente, care pot fi folosite pentru agrement, inclusiv pescuit sportiv și se va realiza o conectivitatea cu parcul realizat în jurul bălților Homoc”.

Aici puteți semna petiția.

(Deșeurile care își găsesc, încet dar sigur, locul în pământ)

În căutarea unor dovezi despre Arad și gunoaiele sale?

Zeci de poze realizate de către arădeni și câțiva voluntari străini, materiale video şi pozele noastre vin să confirme dezastrul de pe Mărului și furnicarul ilegal de aici.

Dar Mărului e la capătul lumii arădene, la capătul civilizaţiei şi al speranțelor de mai bine. E o rușine a Aradului pe care autoritățile vor să o transforme în mândrie. Dar, când nu se construiește pe cadavre, mândria Aradului se ridică pe gunoaie.

Citește și:

•  Adevărul se vede limpede din dronă. Viitoarea zonă de agrement a Aradului nu e gata în procent de 93 la sută, decât pentru administrație

•  Se demolează alte 40 de construcții neautorizate din zona străzii Mărului din Arad!

•  Ultimele 27 de construcții ilegale de pe strada Mărului au fost demolate