Ar fi putut să te cuprindă „febra diferenţierii” dacă ai fi ajuns miercuri, pe seară, la Timişoara, la Casa Artelor. O bufniţă din cele două deja celebre în oraşul vecin, Raluca Selejan, a purtat câteva dialoguri ca să afle de ce lumea asta-i 66% atunci şi 33% acum şi unde se ascunde şi ce e acel 1% rămas pe dinafară.

Ca atare, i-a luat la întrebări pe autorii antologiei „Lumea asta-i 66% atunci şi 33% acum” (volum apărut la OMG Publishing, 2023), prezenți la Timișoara: Ionuț Chiva, Cătălin Lazurca, Márton Evelin, Mărcuțiu-Rácz Dóra, Szántai János. A fost, pe scurt, avanpremiera timișoreană a festivalului Discuția secretă, ajuns la ediția cu numărul 10, dublată de o lectură a lui Johann Lippet, după un dialog despre scriitură şi putere, atunci şi acum, tot cu Raluca Selejan.

Au umplut, pe rând,

curtea Casei Artelor, bande maghiare şi române, niște șefi autoproclamați de Românii şi Ungarii Mari, nişte echipe de fotbal şi nişte „cadavre” din pivniţele blocurilor comuniste, multe amintiri din copilărie. A colindat apoi curtea un tânăr care e pe cale să renunţe şi la o ultimă încercare, dar și câţiva ochi care clipesc în întuneric, au intrat în ea Dumitrache şi Duckadam şi Boloni (dar cine a fost eroul meciului, de fapt?), doar pentru ca febra diferențierii să-i cuprindă poate pe toți cei prezenți acolo, la Timișoara, şi pentru ca toți să se întrebe despre sensul vieţii. O fi acela, poate, de a suporta întoarcerea (după o seară de proză contemporană, de pildă), înapoi la iad, iadul în care te gândești încă „la tine și la bani, la tine și la bani, bani”.

„Nava mamă a acestui fenomen al normalităţii”,

așa cum a numit Raluca Selejan Discuţia secretă, în care scriitori maghiari, germani, români se întâlnesc, se traduc, se citesc şi citesc public, a pornit la drum, pe cel de al zecelea drum al său.

Dar nava asta nu vorbeşte despre multiculturalism, am aflat ieri, nici despre punţi între limbi şi scriitori, nici despre visuri şi speranţe de scriitori contemporani, ci despre cei 33% de acel acum niţel altfel. Vorbește de o discuție care, de data aceasta, e cu peste 30 de prozatori şi poeţi contemporani, români şi unguri şi nemţi şi nu numai, veniţi la Arad, pentru a citi nu chiar atât de în secret pe cât cred ei, și pentru a căuta, nu atât de disperat pe cât s-ar crede, acel 1% de negăsit, probabil, în lumea noastră anostă.

Poate îl vor găsi la Arad zilele astea, la Cafeneaua Literară Joy’s, poate vor merge doar ca să lege altfel cuvintele între ele, poate se vor bucura şi ne vor bucura doar cu particularitățile de limbă, chiar și acelea pe care le ratează traducătorul, dar care le simți în urechea ta neavizată (uneori e de vis să stai doar să asculți proză scurtă în limbi pe care nu le cunoști), sau poate ne vor face să înțelegem de pildă că în limba maghiară se folosesc cuvinte care nu înseamnă nimic, dar cu care înțelegi (totul), sau că o expresie în română, devenită celebră într-un film cult, n-are nici cea mai mică rezonanță în memoria colegilor de suferinţă care scriu și gândesc în altă limbă.

Antologia DS

este, în fapt, dincolo de povestea de mai sus, o antologie back to back care vorbește despre felul în care au fost trăite, diferit, experiențe comune, vorbește despre naționalisme și propagandă, despre cultura oficială și cultura pop, despre Generația de Aur a fotbalului românesc și despre multe altele.

Despre ea, Cătălin Lazurca spune: „Ideea mi-a venit în vis. Eram înconjurat, la o bere, de scriitori maghiari, probabil invitați la DS, și m-am pomenit zicînd: «În nemernicia mea, ca un cîine turbat, am mușcat mîna care m-a hrănit!» Îl citam pe Gheorghe Dinică/Bastos din filmul patriotic Columna, dar nici unul din ungurii cu care beam bere în vis n-a înțeles și n-a rîs. Am rîs eu, singur și treaz, pe urmă mi-a venit gîndul că, da, nu avem poate, români și maghiari, aceleași filme în cap. Și gîndul a mers mai departe, către o antologie back to back, despre felul în care am trăit diferit niște experiențe comune, despre naționalisme și propagandă, despre cultura oficială și cultura pop, despre Generația de Aur a fotbalului românesc și tot așa. Fiind un volum DS, are bineînțeles în titlu un vers din David Berman: «because this world is 66% Then and 33% Now». Restul de 1%? O fi scrisul despre procentele mari și coincidențele dintre ele”.

Antologia DS se lansează vineri la Arad, în cadrul festivalului de literatură Discuția Secretă.