Avem, de acum, două librării Cărturești în oraș. După cea din Atrium Mall, a doua s-a deschis de curând în parcul comercial AFI, iar primul eveniment după inaugurare a însemnat un concept literar-didactic nou în Arad, denumit „Biblioteci de scriitori”, oarecum similar cu fosta emisiune Pro TV, „Omul care aduce cartea” (cu Dan C. Mihăilescu). La Cărturești AFI au vorbit doi scriitori arădeni, Cătălin Lazurca și Cosmin Leucuța, însă nu despre o singură carte. Amândoi au venit în fața publicului cu o mică selecție de cărți preferate, respectiv cărți pe care le recomandă.

În timp ce Cosmin Leucuța a propus spre lecturare exclusiv autori români contemporani, începând cu arădeanul Andrei Mocuța și cartea „Superman vs. Salinger”, continuând apoi cu cartea de debut a lui Mihai Buzea, „Tarot”, și „Cornul inorogului” de Bogdan Crețu, Cătălin Lazurca a vorbit mai întâi despre cartea unui „uriaș” al literaturii universale, A.P. Cehov, „O viață în scrisori. Corespondența I (1879-1890)”, după care despre un alt clasic din literatura rusă, Varlam Șalamov („Povestiri din Kolima”), ca la final să schimbe tonul, vorbind despre scriitorul român contemporan Stelian Müller („S.”), care a fost, de altfel, premiat și la ediția din 2019 a festivalului „Discuția secretă”.

Din discuțiile și recomandările celor doi a reieșit, într-un fel, și modul radical diferit în care percep și apreciază literatura. Cu cele trei cărți prezentate de Cosmin Leucuța, scriitorul a pus mai degrabă accentul pe „exercițiile de imaginație”, pe tehnica, iscusința și naturalețea cu care autorii menționați își structurează frazele, pe ușurința cu care plutesc în apele literaturii, respectiv pe importanța cuvintelor alese în frazele construite.

De partea cealaltă, Cătălin Lazurca a dat de înțeles că este mai preocupat de detaliile descrise într-un mod util sau inutil, dar mai ales de descifrarea mesajului principal, de acel adevăr universal pe care autorul îl descrie sau, cel puțin, îl caută, ignorând complet doleanțele cititorului. Ca argument, a folosit câteva sfaturi despre proză din corespondențele lui Cehov.

„Eu mi-am pus problema în felul în care ne raportăm la literatură și de ce ne place literatura. Literatură ca literatură, nu ca divertisment superior, nu ca formă rafinată de escapism, de evadare, ci pur și simplu ca literatură, adică o lume care să ne pară veridică, o lume în care să avem senzația că ni se spune adevărul. Ca să-ți dai seama dacă o carte face parte din lumea asta și te poți raporta la acea carte cu imprudența care ține de o relație de intimitate cu un autor, trebuie să pornești de la o întrebare fundamentală la care nu ai întotdeauna răspunsuri: care este adevărul pe care vrea să-ți spună acest autor.

Uneori ai răspuns la această întrebare. La Cehov, de pildă, principalul adevăr pe care vrea să-l spună este că oamenii sunt așa și așa, că nu sunt nici prea vinovați, nici prea ticăloși, că trebuie să vorbești despre ei cu înțelegere. Alteori, habar n-ai care-i răspunsul la întrebarea «care-i adevărul pe care vrea să-l spună acest autor?» Însă, dacă n-ai nici măcar intuiția că există un răspuns la această întrebare, înseamnă că acea literatură e absolut fake. Doar în momentul în care simți că întrebarea pusă în acest fel e îndreptățită, chiar dacă n-ai răspuns la ea, vorbești de literatură adevărată”, a spus Cătălin Lazurca.

Totuși, Lazurca nu a exclus importanța structurii textului. Din contră, a atras atenția asupra unor detalii deranjante la mai mulți autori, de exemplu inabilitatea unor scriitori de sex masculin de a reda dialoguri autentice în cazul personajelor feminine. Mai mult, pentru a-și întări argumentul pentru importanța modului de a scrie proză, Cătălin Lazurca a ales să-l recomande pe Stelian Müller tocmai datorită originalității textelor sale, o excepție de la regulă, în ideea că „dacă un scriitor nu seamănă cu nimic, fiindcă nu există să nu te inspiri de undeva, înseamnă că este absolut incult… ori că ne-a depășit pe toți”, e de părere Lazurca.

Cosmin Leucuța a spus pentru Special Arad, înainte de începerea evenimentului, că a ales să prezinte scriitori contemporani români deoarece consideră că aceștia merită să fie promovați mai mult, merită acele „cinci minute de faimă”, chiar dacă, fiind din ce în ce mai mulți scriitori, „mai mult de un minut n-are nimeni timp disponibil”:

„Literatura contemporană română mi se pare că a avut un boom masiv în ultima vreme. Se scrie foarte mult, unii ar zice că prea mult, alții ar zice că prea puțin. Se scrie destul de bine. Sigur că există și cărți la superlativ, și cărți acolo mai pe jos, dar e o literatură vie, există un nou val de scriitori născuți în anii ’80, ’90, chiar și 2000 am văzut, sunt foarte mulți tineri care debutează”.

Sâmbăta aceasta, 4 noiembrie, de la ora 13:00, Cărturești AFI va găzdui o dublă lansare de carte: „Miere neagră” de Dan Pleșa și „Maluri” de Tudor Crețu, volume apărute recent la Editura Vellant.