marþi, 16 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Crăciunul româno-maghiar

    de Lajos Notaros | 26 decembrie 2023, 8:59 AM | Blogul Special Arad

    4

    Doar așa, de Crăciun, ca să nu se spună că ne ocupăm, vorba vine, doar de politică și de politicieni.

    Și pentru că e Crăciun.

    O sărbătoare asumată de toți creștinii și nu numai. Asta ca să nu mai vorbim de miturile care s-au născut, se nasc și se vor naște în jurul acestei sărbători. Nu vom vorbi, totuși, de denaturarea din ultima vreme a sărbătorii. De comercialismul și reclamele care aneantizează semnificația originală. Aceea a modestiei, a refugiului și a speranței.

    Vom vorbi acum – pe scurt, că nimeni nu prea are timp, între atâtea cadouri și mese, să aprofundeze un text, chiar dacă e vorba de Crăciun –, de o stranie corespondență româno-maghiară. Și ca să nu o lungim, e vorba de numele sărbătorii.

    Crăciun în românește, Karácsony, în maghiară.

    Sursa comună a termenului este evidentă, dar surpriza apare atunci când realizăm că doar ungurii și românii numesc cu acest termen sărbătoarea care celebrează nașterea Mântuitorului. În celelalte limbi denumirea – Christmas, Noel, Navidad, Natale, Weihnachten, Bozici, Rozhdestvo – indică evident nașterea Mântuitorului, în cazul nostru, al ungurilor și al românilor, însă e vorba de preluarea unui termen slavic precreștin care indica trecerea, adică solstițiul de iarnă.

    Noaptea cea mai lungă, așadar, tocmai bună pentru a deveni ulterior noaptea nașterii Mântuitorului. Cu alte cuvinte în română și în maghiară sărbătoarea despre care vorbim este denumită cu un cuvânt slav la care slavii au renunțat de mult în ideea înlocuirii solstițiului – o sărbătoare păgână din cele mai vechi timpuri – cu cea a nașterii lui Hristos.

    Uite că, în ciuda accentuării diferențelor de către naționaliștii din cele mai vechi timpuri, observăm că între cultura românească și cea maghiară sunt legături chiar nebănuite, vechi, de nedistrus, important este doar cine și cum le abordează. Și ca să nu se spună că exagerăm, situația este asemănătoare cu termenul scandinav Jul, Joulu, care tot așa indica în perioada precreștină solstițiul la triburile scandinave.

    Numai că termenul vine din germana veche, nu din slavă, așa cum se întâmplă la noi, cei care, nu-i așa, nu avem treabă cu slavii.

    Sau poate că totuși?

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Dan Ungureanu
      Etimologia lui Crăciun (de sezon)

      Rom. Crăciun vine de la Корочюн, care vine de la короче “mai scurt” cu sufixul care formează nume de persoane –un (koročun – “bondocel, cel mai scund [om]) ; 21 sau 22 decembrie, solstițiul de iarnă, e cea mai scurtă zi din an.

      Sufixul –un e slav, vechi și bine atestat. Formează nume de însușiri umane, de obicei defecte : лысунъ, lîsun “chel”, сляпунъ sliapun “orb”, зыгунъ zîgun “sașiu”, глухунъ gluhun “surd”, левшунъ levșun “stîngaci”, горбунъ gorbun “gîrbov” крикунъ krikun “plîngăcios”, хвалунъ hvalun “lăudăros”, лъгунъ, lgun “mincinos” v. Общеславианский лингвистический атлас, серия лексико-словообразовательная, выпуск 12, карта 57
      rusă бегун, begun “fugar” колдун koldun “vraci” сведунъ ”hoinar”

      Explicația, patriotic-doctă, dar tîmpă, a lui Alexandru Rosetti, că slavii au preluat lat. Creationem pentru denumirea sărbătorii Crăciunului, întîmpină din start numai obiecții : cum să preia un nume latin, cînd au fost creștinați de către Bizanțul vorbitor de greacă ? De ce, dacă au preluat un termen latinesc, de ce nu au preluat cuvîntul general Natalis, atestat în tot domeniul romanic ? De ce, odată preluat (Creationem>Kračun) au renunțat, absolut toate neamurile slave, la acest termen ?
      Franceza, portugheza și italiana au succesori ai lat. Natalis. Irlandezii, convertiți de latini, au și ei Nollaig.
      Zona romandă are succesori ai lat. Calendae, termen și mai vechi. Slavul kolęda vine din gr. Κάλαντα. Nu e vorba de un contact direct al slavilor cu latinii : cînd se creștinează slavii, în sec. IX, latina era în plină prăbușire, lingvistică și politică, pe cînd Imperiul Bizantin reprezenta un reper. Primul și cel mai vechi nume slav al Crăciunului creștin e Коледа, păstrat în bulgară și bielorusă.
      Cînd se creștinează, tardiv, în sec. IX, slavii de sud, și bulgari și sîrbi, sînt creștinați de misionari veniți din Bizanț. Imperiul Roman de Apus e prăbușit de mult, și puterea sa, și prestigiul, și influența sa sînt dispărute. Latina nu mai există decît ca limbă scrisă – tot mai prost – de o mînă de scribi. Limbile romanice erau încă în facere. Slavii n-aveau cum să preia Creationem de la vreo populație romanică . Termenul romanic pentru Crăciun, în epocă, e Natale.
      De ce renunță toți slavii la Карачун, ca denumire a Crăciunului ?
      Numele era prea asociat cu mitologia păgînă de dinainte – credințele păgîne au subzistat la slavi pînă tîrziu, și au intrat uneori în conflict direct cu noua religie creștină.

      +5 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    1 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.