Tânărul Mihai a fost linșat în mijlocul Aradului…

    de Mihai Todoca | 10 mai 2016, 2:58 PM | Pamflet

    2

    Așa, acum că v-am captat atenția, aș dori să redau o mică parte din istoria noastră, a tuturor românilor:

    „Eu plecasem voluntar cu vecinu d-aicia, cu Ion Bălăceanu, care ăsta a rămas pe front în Cotul Donului. Cum spusei, acolo când am venit în retragere, pe noi ne-a prins în bombardament. Și-acolo dacă ne-a prins bombardamentul ăla, noi am făcut un fel de instalație ca să luăm o poziție, să ne apărăm și ne-am împrăștiat tunurile. Patru tunuri  în patru părți. Vecinul meu, Ion Bălăceanu s-a apucat să sape amplasamentele de tunuri, să fie camuflat. Între timp, cum i-a observat de sus din avion, a lansat bomba în mijlocul lor acolo unde erau amplasamentele. I-au aruncat în aer pe toți… cu tun cu tot. În ’45, când am venit dă pă front, ai mei erau la seceră-n câmp și când am venit acasă… parcă ziceai că zboară, așa veneau de la câmp cînd au aflat că am venit eu acasă”, acestea sunt cuvintele bunicului unui artist hip-hop de la SDST, piesa se intitulează Scrisoare de pe front. Acest om a reușit să se întoarcă acasă datorită unui alt om care, prin implicarea lui în Al Doilea Război Mondial, a scurtat războiul pe teritoriul României cu 200 de zile, după cum spun și mulți istorici. Acest om este Regele Mihai.

    Data de 10 mai marchează trei evenimente majore în istoria României: începutul domniei lui Carol I (rege cu cea mai îndelungată domnie), independența de stat (independența României față de Imperiul Otoman obținută de Carol I) și încoronarea primului rege (același Carol I).

    Cu această ocazie, John Florescu ne va prezenta azi, la ora 23:15, pe Pro TV, „Războiul Regelui” – un documentar despre Regele Mihai I al României. Un rege hulit, un rege expulzat, dar unul pentru care s-a și plâns. Un Rege căruia nu i-a mai fost permisă întorcerea în țară, iar cetățenia i-a fost înapoiată abia după 50 de ani!

    „Au mobilizat un rând de ofițeri, cu spatele întors la noi. Unul singur, un căpitan, de la finalul rândului, s-a întors puțin ca să se uite la mine. Plângea…”

    Durerea unui rege, împletită cu lacrima unui căpitan au dat României ultimele clipe de libertate: „la mort dans l’âme”, tradus în film ca fiind „moarte în sufletul meu”. 

    Libertate care și în ziua de azi ne chinuim să o recucerim.

    Da, v-am fraierit, însă eu sper că veți observa totuși ironia că „Ferma vedetelor” se difuzează înaintea documentarului, ca să o vadă și ăia mici, iar abia apoi va fi difuzat documentarul. A durat „doar” 13 ani să fie făcut, așa că mai poate răbda puțin.

    A! Tânărul linșat probabil că voi fi eu…

     

    (Am forțat titlul acestui articol din dorința expresă de a invita – obliga într-un fel- pe unii dintre cititori să-și aducă aminte de istoria noastră. Ne cerem scuze de la cei pe care i-am supărat)

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. “Mihai, mergea pe stradă printre noi oamenii de rând. Avea prieteni în Arad, printre oamenii de rând. Noi l-am iubit și l-am plâns pe Mihai când l-au dat comuniștii afară din țară, așa să ști. Dar tu să nu vorbești cu nimeni despre ce am vorbit noi acum, dragul lui Maika. Oamenii sânt răi. Mai ales ăștia fără Dumnezeu, de se cheamă că sunt comuniști. (Și a scos dintre ” așternuturile de pat” o poză a lui Mihai, facandu-si semnul crucii) Îl vezi? El este Mihai al românilor. El este secretul nostru, copil drag.”

      Așa am făcut eu cunoștință cu Mihai Regele românilor.
      Nu știu cât să fi avut? 6-7 ani? Cam așa ceva. Iar cuvintele de mai sus, sânt cele ale bunicii mele.
      Pentru mine Mihai al românilor a fost mereu un nume pe care nu l-am rostit decât în familie și în șoaptă, cu mult respect si admirație.

      Să-i dea Dumnezeu sănătate și să-l vedem sănătos din nou printre noi.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Peterpan

    0 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.