miercuri, 28 februarie, 2024

Special Arad Logo

    Perfecțiunea imedia(r)tă. Milton Glaser – designerul pentru o metropolă și pentru umanitate

    de Tomck@t | 23 noiembrie 2023, 8:42 PM | Cultură | Film | Recomandările editorilor

    0

    (foto: Prime Video)

    Importanța designului în viața de zi cu zi este adesea subevaluată în lume. Mai puțin în New York, inima Statelor Unite ale Americii, o metropolă în care converg toate culturile lumii și care este în stare să te facă să spui „I ❤ NY” chiar dacă niciodată n-ai fost acolo, un Babylon modern care s-a clădit și s-a înălțat de fapt pe un concept imaterial, dar cu atât mai eficient din punct de vedere economic și cultural. Acel ceva este publicitatea. Milton Glaser a fost un artist și un designer grafic care a reușit să facă o carieră din această profesie, însă nu doar prin faptul că a reinventat modul în care privim identitatea vizuală: el a înțeles și a perfecționat forța umanitară a publicității.

    Filmul care a deschis ediția a zecea a Festivalului de film documentar fARAD, „Milton Glaser: A informa și a încânta / Milton Glaser: To Inform and Delight” (regia: Wendy Keys), nu se integrează în totalitate în tema generală, „Om bogat, om sărac”… însă doar în aparență. Pentru Milton Glaser, designul – fie că vorbim de un logo sau un branding al unui produs, al unei personalități sau al unei clădiri – a trecut rapid de la stadiul de hobby la o carieră și o reputație internațională, dar cu toate acestea, nu a făcut neapărat o avere din jobul său, fiind caracterizat prin modestie atât în viața particulară, cât și în cea profesională. În cazul lui, a fost vorba de fapt de o bogăție intelectuală și creativă, iar inspirația nemărginită a avut și o rădăcină, un motor organic. Așa cum a declarat artistul în documentarul regizat de Wendy Keys, bogăția culturală a New York-ului a jucat un rol esențial în reușita și impunerea sa în domeniu.

    Iscusința și excelența lui Milton Glaser a constat în faptul că a reușit să traducă și să comprime, eliminând orice urmă de paradox, acea abundență de informații, culori, cultură și limbă, stil de viață și multitudine de idei diferite care vârtejesc în neobositul New York… în simplitate.

    „Designul înseamnă comunicare clară prin orice mijloc pe care îl poți controla sau stăpâni”

    Cele mai memorabile lucrări ale sale au fost compacte și cu un impact imanent, cu efect imediat și durabil. Lipsite de detalii reziduale, desăvârșite prin concentrarea pe esență. Tocmai de aceea, inconfundabilul logo „I ❤ NY” (pentru care nu a primit nicio remunerație, l-a făcut din pură iubire pentru oraș) este, poate, cea mai celebră creație a sa.

    De la I ♥️ NY la I ♥️ fARAD. Expoziția de afișe Milton Glaser a deschis noua ediție a festivalului
    (Câteva din afișele create de Milton Glaser sunt expuse în fața Primăriei Arad)

    A creat, de asemenea, sigla DC Comics, Rubin Museum of Art, Holocaust Museum, American Institute of Graphic Arts, Indiana University School of Music, Brooklyn Brewery, coperta albumului „Greatest Hits” din 1967 al lui Bob Dylan, identitatea vizuală a orașelor Sevilla (Spania) și Rimini (Italia), designul și sigla Trump Vodka, sigla restaurantului Gundel din Budapesta, un afiș al filmului „Zabriskie Point” (Michelangelo Antonioni, 1970), sigla și afișul serialului „Angels in America”, afișele festivalurilor San Diego Jazz Festival, The Newport Jazz Festival, New York Film Festival, al Festivalului de Film din Veneția și al Carnavalului de la Veneția, sigla Fortune 500, siglele ziarelor La Vanguardia și ABC (Spania), O Globo (Brazilia) și ale revistelor L’Espresso (Italia), Barron’s (SUA), precum și o copertă pentru Esquire, printre multe altele (lista completă, aici).

    Iar dacă tot am ajuns la capitolul reviste, e de știut că Milton Glaser a fost și cofondatorul „New York Magazine”, ceea ce, dincolo de designul de siglă și al mai multor coperte amuzant-inspirate, are o deosebită relevanță atât pentru orașul New York, cât și pentru jurnalismul mondial, revista fiind trecută în prima linie a așa-numitului „New Journalism” (împreună cu The New Yorker, Rolling Stone, Esquire sau Harper’s ș.a.), dar, în mod deosebit, este considerată a fi prima publicație (în SUA, cel puțin) de tip „Service Journalism”, adică în serviciul cetățeanului, recomandările de cafenele și restaurante sau de călătorie și fashion devenind sarea și piperul printre mai amplele investigații și articole literare.

    Milton Glaser - New York Magazine covers
    (Sursa: en.esloganmagazine.com)

    Nu este întâmplător că acest demers jurnalistic se leagă de numele lui Milton Glaser. Străduința de a informa și de a binedispune (to inform and entertain) nefiind doar scopul și cauza revistei „New York”, ci și a întregii activități profesionale a artistului.

    O voce onestă în industria minciunilor

    De multe ori, s-a orientat intenționat spre afaceri mici sau a lucrat chiar pro bono, din dorința instinctuală de a ajuta oamenii prin orice mijloc pe care îl putea controla sau stăpâni, însă dincolo de talent și dăruire, trăsătura definitorie a personalității lui Milton Glaser a fost că și-a permis să înoate împotriva curentului, reușind să spargă convențiile comerciale ale designului, adăugându-i o componentă umanitară.

    Într-un anumit punct al carierei sale, a ajuns la concluzia că meseria sa nu poate să servească doar industria, ci trebuie să fie în interesul oamenilor, chiar dacă reclamele, în general, se bazează pe minciună. „Cel mai trist lucru este că atunci când oamenii urmăresc reclamele pe care le văd la televizor și chiar dacă înțeleg că ele mint sau deformează realitatea, cumpără oricum produsul. Cred că acest fenomen poate fi corelat cu ceea ce s-a întâmplat în politica americană”, a spus Milton Glaser.

    Astfel că a încercat să împingă și mai mult limitele designului, creând sigle și afișe pentru cauze umanitare, dar și lozinci cu simplul scop de a deschide minți, de exemplu insigne cu mesaje precum „Facts not Fear” („fapte, nu frică”) sau „What Happens in Darfur Happens to Us” („ceea ce se întâmplă în Darfur, ni se întâmplă nouă”; se referă la genocidul din Darfur, Sudan).

    „Ceea ce aduce el în discuție este mai mult decât idealism. Este elocvență adevărată, este mai mult decât o filosofie doctrinară, este o filosofie umanistă, și după toți acești ani de muncă, în care a văzut importanța practicii designului grafic mergând în sus și în jos, el vrea să-i dea un sens, o gravitate reală”, spune în documentar profesorul universitar Steven Heller de la Facultatea de arte din New York (School of Visual Arts).

    Milton Glaser însă, în cuida faptului că a încercat tot ce i-a stat în putință să ajute omenirea, nu vedea cu ochi buni timpurile noi: „Reușitele anilor ’60 ne-a dat un entuziasm atât de naiv despre faptul că iubirea poate învinge orice și că tot ce trebuie să faci e să iubești, iar mișcarea pentru drepturile civile, mișcarea anti-război și toate acele concepții ale tinerilor care ne spuneau că totul este posibil au însemnat un moment extraordinar al acelor vremuri. Dar iată-ne într-un moment în care toate acele percepții sunt înlăturate. Un triumf, aș spune eu, al unei viziuni întunecate, al răutății, al stupidității, al aroganței, care par omniprezente. În toată lumea, nu doar la Washington. Realizezi că lucrurile se schimbă și nu neapărat în bine. Este pur și simplu o condiție, trebuie să-ți joci rolul. Iar rolul tău este să fii de partea luminii”.

    Un designer care a ales să fie „de partea luminii” – este doar unul dintre multele citate de Milton Glaser cu un potențial de headline (titlu de articol).

    Din nou, deloc întâmplător, titlul filmului documentar despre Miltron Glaser este „A informa și a încânta” (To Inform and Delight), iar modul în care apare titlul documentarului este de o ingeniozitate aparte, un joc de cuvinte bazat pe aceeași simplitate caracteristică lui Glaser, care e în stare să împacheteze o întreagă filosofie: cuvintele FORM & LIGHT (formă și lumină) se transformă lin în TO INFORM & DELIGHT.

    Pe de altă parte, prin „despachetarea” ideilor care l-au ghidat pe Milton Glaser în meseria sa, filmul subliniază, totodată, importanța designului în viața de zi cu zi, un aspect deseori subevaluat în lume. De la designul scaunului pe care stăm la designul vestimentar, trecând prin revistele sau website-urile pe care le citim și filmele sau serialele pe care le urmărim, până la designul unui oraș întreg, totul în spectrul nostru vizual înseamnă design și este produsul celui care l-a gândit, respectiv l-a schițat pentru prima oară pe o hârtie.

    „Drawing is Thinking” (a desena înseamnă a gândi), spunea Milton Glaser, sugerând un titlu inspirat – și extrem de potrivit – tocmai celui care și-a propus să scrie o carte despre el.

    Iar asta e doar o altă idee care dovedește simplitatea perfectă à la Milton Glaser ce frizează genialitatea.

    PS: Filmul se găsește online chiar pe YouTube (vezi mai jos), vă urăm, așadar, vizionare plăcută, atât celor care nu au apucat să-l vadă la Cinema Arta în cadrul fARAD, cât și celor care doresc să-l revadă.

    Citește și:

    •  De la I ♥️ NY la I ♥️ fARAD. Expoziția de afișe Milton Glaser a deschis noua ediție a festivalului de film documentar | VIDEO · Special Arad

    • Vezi aici programul complet fARAD 10

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.