vineri, 14 iunie, 2024

Special Arad Logo

    De ce să nu fie Religia materie la bacalaureat?

    de Valer Mărginean | 27 martie 2023, 8:19 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    4

    Proiectele legilor Educației au fost, iarăși, în centrul atenției publice, în special cel al Legii Învățământului Preuniversitar, după ce presa a semnalat că 13 culte religioase au transmis ministrului Educației, Ligia Deca, a adresă prin care solicită 13 modificări ale proiectelor, dintre carem, cea mai importantă, mai exact, cea care a stârnit cele mai aprinse discuții, este cea care prevede ca religia să fie introdusă la examenul de bacalaureat. Opțională, desigur.

    Citește și: SOLICITARE PATRIARHIA ROMÂNĂ

    Și, oarecum firesc, în aceste discuții, aprinse sau calme, argumentate sau nu, de bun simț sau stupide, a fost repusă pe tapet chiar necesitatea / legalitatea / moralitatea / normalitatea etc. religiei ca materie de studiu. O prostie, de vreme ce această problemă a fost deja lămurită și legiferată.

    Înainte de toate, să spunem că, fiind asumată de 13 dintre cele 18 culte recunoscute în România – în curând s-ar putea să mai fie recunoscut unul, întrucât la Secretariatul de Stat pentru Culte a fost depus dosarul pentru recunoașterea cultului „Adunările lui Dumnezeu din România” – este destul de dificil să fie ignorată această adresă. Chiar dacă deocamdată exact asta face „andrinsantul”: tace. Deși este principalul vinovat pentru apariția acestei dispute publice. Pur și simplu este de neînțeles cum de au ignorat cultele în procesul de elaborare a legilor Învățământului.

    incredere bis

    Cu atât mai de neînțeles, și de neacceptat totodată, cu cât, conform unui sondaj realizat, la sfârșitul anului 2020 de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, Biserica se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației și, poate, mai important pentru ministerul condus de doamna Deca, aproape 80% din populație consideră că educația religioasă în școli este necesară. Ca să fim bine înțeleși, este vorba despre populație, nu despre ortodocși, romano-catolici sau penticostali.

    sndj educatie scoli

    Amănunt care a scăpat și mulțimii de experți care au făcut, la inițiativa președintelui Iohannis, proiectul „România educată”, a cărui realizare a fost precedată de un amplu „proces de consultare care a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, organizații non-guvernamentale, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane”, după cum se precizează în Expunerea de motive la Legea Învățământului Preuniversitar. Or, dintre toate instituțiile importante, ce meritau a fi consultate, tocmai Biserica, în care românii au cea mai mare încredere, a fost omisă. Ghinion, ar spune, probabil, inițiatorul acestei mărețe opere despre care tot domnia sa a spus că este „proiectul generațiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani”.

    Mulți dintre opozanții ideii de introducere a religiei ca materie la Bac au susținut că o asemenea măsură ar fi în defavoarea elevilor care ar avea mai mult de învățat. Fals argumentul și falsă problema. „România educată” ne oferă câteva date referitoare la unele cauze ale analfabetismului funcțional căruia i-a „declarat război”. În primul rând, „calitatea predării influențează în mod direct nivelul analfabetismului funcțional în rândul elevilor”, dar aceasta este o altă temă, fiind amintită aici doar datorită faptului că unii sindicaliști din Învățământ au făcut turul televiziunilor, cum se spune, pentru a-și arăta opoziția față de propunerea celor 13 culte.

    Iată, deci, ce se spune în raportul la „România educată” despre cât de mult trebuie să învețe elevii noștri: „elevii români petrec 796 ore pe an la școală, față de 850 de ore cât este media europeană; 202 ore sunt alocate anual pentru predarea limbii în care s-a administrat testarea la limba română, față de 241 ore, media europeană”. Așadar, elevii români petrec mai puțin timp la școală și li se predă mai puțin decât în Europa și nu se pune problema că o nouă materie, opțională, i-ar face să depună un efort dincolo de limită.

    Nu am de gând să fac o trecere în revistă a argumentelor și contraargumentelor lansate în spațiul public de diverse persoane, publice sau necunoscute. Mai ales că nici nu am avut intenția de a documenta disputa, chiar dacă subiectul este de interes.

    La urma urmei, toată tevatura putea fi evitată dacă inițiatorii legilor, precum și autorii proiectului „România educată” ar fi renunțat la orgolii sau la aroganță. Astfel de teme nu ar fi ajuns în „dezbatere publică” dacă ar fi existat un dialog normal între inițiatori și culte.

    Indiferent ce argumente ar fi invocate – unele sunt chiar „zdrobitoare”: „religia are un statut ambiguu”, religia la bac are legătură cu dorința de putere, cu prezervarea controlului asupra societății românești prin intermediul celui mai sensibil punct al ei: copiii” (Marcel Bartic, profesor), „obiectivul predării religiei în școală nu este formarea unor competențe, ci prezervarea anumitor confesiuni” (Ovidiu Voicu, expert în educație) – atâta timp cât există licee și instituții de învățământ superior cu profil teologic, cât timp se predă religia începând din clasa întâi și până în ultimul an de liceu, este o anomalie să nu fie acceptată religia ca materie opțională la examentul de bacalaureat.

    În 2023, materiile la examenul de bacalureat vor fi cele stabilite prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nr. 4800 din 2010, semnat de Daniel Funeriu.  Prin urmare, absolvenții unui liceu cu specializarea teologie ortodoxă, penticostală, musulmană etc. vor avea de ales între Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, aproape la fel ca și absolvenții unui liceu cu specializarea coafor stilist sau organizator banqueting (Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie). Și-atunci, să nu se considere discriminate cultele religioase, mai ales că unele au propriile lor licee?

    Poate n-ar strica mai mult echilibru, mai multă seriozitate și, desigur, competență în zona de elaborare a legilor ce privesc educația. O detașare față de orice interes politic – abia aștept dezbaterile din Parlament pe legile Învățământului! – și, mai ales, față de tot felul de curente care nu ar trebui să atingă copiii. Ajung „atingerile” venite din alte zone, care, din păcate, contribuie la formarea copiilor, la educație, fără să fie părți ale sistemului educațional. Divertismentul, cinematografia și nu numai oferă suficiente modele cu care școala ar trebui să învețe să lupte, pentru binele copiilor, nu să le urmeze exemplul și să le îmbrace în concepte cu iz de modernitate, de dragul unei corectitudini, fie ea și politică, de multe ori prost înțeleasă.

    Poate ar fi cazul ca profesorii să nu mai fie funcționari școlari și să (re)devină dascăli.

    De peste 2000 de ani, mare parte din omenire a respectat îndemnul celui aflat pe drumul corect: lăsați copiii să vină la mine. Și le-a arătat calea, îndrumându-i spre drumul corect. Acum, dacă tot le arătăm o mulțime de alte căi, dacă tot nu suntem capabili să-i îndrumăm, măcar să le oferim variante din care să poată alege. Cine poate spune sigur că un viitor coafor stilist n-ar vrea să dea examenul de bacalaureat din Religie?

    Află rezultatele sondajului de pe Special Arad aici: Pola Zilei: Să fie religia materie de examen la bacalaureat?

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Nu se vede pădurea de pomi.
      Care este rolul școlii?
      Cum se pooate combate analfabetismul funcțional?
      Conținutul curricumului este prea încărcat.
      Un elev stă 6-7 ore la școlaă și are teme încă 3-5 ore (dacă este la o școală în care se mai face școală) – peste numărul de ore ale unui adult.
      Predarea se face prin metoda obosită, ineficientă, plicitsitoare a prelegerii. Practic pe partea de predare suntem tot în perioada ceaușistă.
      Examenele sunt 2. Doar 2! Pentru 12 de ani+1 de școală.
      Evaluările intermediare, notele elevilor – sunt realtive (nu reflectă nivelul de cunpștințe al elevului, nu stimulează, nu permite comparații și nici nu permite evaluarea progresului elevilor, a unităților de învățământ).
      Materiile (mai ales cele opționale) sunt impuse de unitatea de învățământ. Se urmărește asigurarea normei didactice și nu interesele elevilor.
      Sunt materii marcate de anacronism și inutilitate.
      Sunt materii care nici măcar nu sunt materii (sportul, religia). Sportul se poate face mult mai bine prin înscrierea în cluburi sportive – pentru sport de performanță și în acord cu abilitățile elevilor (nu toți elevii dintr-o clasă vor baschet, sau handbal sau …. mai degrabă nimic).
      Religia se face la biserică. Fiecare elev are posibilitatea, dreptul și alegerea liberă. În concret religia care se predă în școli este de natură dogmatică. Dogmă creștină, tradiții ortodoxe și se impune tuturor (libertatea de a nu participa la ora de religie este descurajată prin abordări de tip bullying pracxticate de profesorii de religie, de diriginți și per ansamblu de școli care găsesc metode de presiune asupra părinților).
      Părinții sunt captivi unui sistem abuziv. Niciun părinte nu ăși permite să se lupta cu sistemul fiindcă acesta dă fără nicio limită, decență, eleganță în copii. Te lupți cu sistemul doar în măsura în care îți sacrifici copilul pe care ajungi să-l sacirifici tocmai fiindcă-i ceri să se închine prostiei, răutății, mizeriei, meschinăriei, trepădușilor și zdrențelor (pentru că la fiecare clasă există câte un astfel de specimen dacă multe specimene – idioți pe care sistemul îi protejează sacrificând elevii).
      Pe de altă parte toată discuția este una de natură manipulatorie. Nimic nu merge și noi ne batem capul cu povești care antagonizează – util clasei politice și nu indivizilor.

      +2 voturi
      +1
      -1
    2. Pe aceeasi linie de gandire,de educatie a tinerei generatii,cred ca e util ca materii de bac sa fie introduse si jocul de poker,sau,de exemplu,bowlingul…Dar poate ar merita atentie,caci ne pregatim progeniturile pentru un viitor luminos,antrenamentele cu public la curling….

      +2 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    3 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.