duminicã, 5 mai, 2024

Special Arad Logo

    Dialog, în verdicte dure, cu primarul Bibarț: „Îmi bag piciorul în articolele tale și în nesimțirile voastre”

    de Adriana Barbu | 16 septembrie 2023, 8:04 PM | Opinii

    14

    Astăzi am avut primul meu dialog real cu primarul Aradului, Călin Bibarţ, de când este edil local.  Iar Călin Bibarț mi-a spus aşa: „Îmi bag piciorul în articolele tale şi în nesimţirile voastre”.
    S-a întâmplat în Parcul Copiilor, lângă un stejar de vreo 200-300 de ani. Edilul m-a întrebat dacă l-aş salva şi pe acesta şi am răspuns: DA. Au mai urmat câteva fraze legate de copii (stejarul uscat e exact lângă labirintul din parc, din păcate) şi de faptul că angajaţii Primăriei Arad au dat cu subsemnatul la Parchet atunci când, de mult, la o furtună serioasă, un copac s-a prăbuşit şi a omorât un arădean care circula cu maşina.

    Alegerile grele ale primarului Bibarţ

    I-am spus că nimeni nu a fost găsit vinovat acolo, că la cutremure cad clădiri, dar tot nu te pui să dărâmi toate clădirile cu risc de prăbuşire, iar dânsul mi-a spus că între un copac şi un copil va alege mereu copilul (trăgând spre el un înger de copil şi marşând din nou pe retorica pe care insistă de când a început povestea copacilor din Parcul Eminescu), acuzându-mă cumva de insensibilitate. De parcă dumnealui trebuie să fie mai tot timpul Sophie din Sophie’s Choice, iar eu când nu sunt cel care îl pune să aleagă, sunt un privitor  împăcat cu banalitatea răului, care nu pot oricum să discern între bine și răul evident din cauza urii nejustificate.

    „Îmi bag piciorul în articolele tale şi nesimţirile voastre”,

    a izbucnit primarul Bibarţ, la un moment dat, deşi tonul meu era elegant, sper. Mi-am revenit cu greu, recunosc, fraza mi-a tăiat parcă cu drujba picioarele. Dar mi-am revenit când, după ce m-am îndepărtat întrucâtva,  privind totuşi spre primar să-mi dau seama ce va urma, am auzit vocea unui arădean venit în parc lângă noi, care i-a explicat edilului ca ar trebui să lase presa să scrie, că ăsta e rolul ei, iar el să verifice înainte de a tăia copacii cum sunt aceștia, cât de bolnavi sunt. Iar tonul ăla cald, firesc, defel iritat al arădeanului mi-a adus zâmbetul pe buze. Un arădean e suficient pentru a ne salva!

    L-am căutat mai apoi, când s-a terminat conferința, ca să-i mulțumesc. Nu l-am mai găsit.

    Îi mulțumesc aici!

    Aș fi putut pleca atunci (ar fi trebuit să plec atunci), dar am mai stat, poate în speranța că edilul își va da seama de cât de jos a coborât nivelul dialogului și-și va cere scuze. Și cu convingerea aproape demolată că nu e el acesta, că atunci când edilul coboară jos dialogul în postările și intrevențiile sale o face (doar) pentru (unii) alegători.

    Poate că a încercat să-și ceară scuze, pentru că a reluat dialogul cu mine pe tema piciorului băgat în munca mea și a colegilor mei (în toată munca mea, am ținut să subliniez chiar acolo), acum de faţă cu specialiştii, nu doar cu staff-ul dumnealui, dar n-am simțit-o ca pe o scuză, ci mai degrabă ca o apărare, o justificare.

    Măcar a fost real dialogul, din inimă.

    Când a plecat, i-a salutat pe ceilalți, cei care au tăcut. Părea, pe mai departe, extrem de iritat.
    Eu am plecat zâmbind: specialiștii chemați de primarul Aradului, Călin Bibarț, după seria mea și a colegilor de la Special Arad de materiale pe tema arborilor tăiați în parcuri, să pună verdict, în direct, în cadrul unei conferinţe de presă, pe doi arbori bătrâni din Parcul Eminescu, respectiv Parcul Copiilor, au decis: copacii trebuie salvați!

    Societatea se duce de râpă, natura îi va rezista, cumva.

    PS.

    Care sunt articolele de pe Special Arad în care primarul de Arad își bagă piciorul? Cele de mai jos, bănuiesc, dat fiind contextul.

    Pentru răspunsurile primite de la Primăria Arad, care au stat la baza materialului „8 lei pentru cel mai bătrân stejar din Parcul Eminescu” şi de la care au pornit cele încă în lucru,  a trebuit să plătesc accesul liber la informații publice. Colegul de la Agerpres s-a sesizat și a scris un material, preluat nu de presa locală, ci de cea națională.

    Cei doi stejari din Parcul Eminescu, marcați pentru tăiere înainte de a fi declarați bolnavi

    Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad cere Primăriei Arad predarea tuturor actelor care au stat la baza tăierii arborilor din Parcul Mihai Eminescu

    8 lei pentru cel mai bătrân stejar din Parcul Eminescu

    Cum arată viitorul Parcului Eminescu? Oficial, se vorbește de modernizare. Neoficial, vorbim iar de parcare!

    Schimbarea la față a Parcului Eminescu. Putem avea încredere în calitatea saltului de la teorie la practică?

    A mai „căzut” un arbore din Parcul Eminescu

    La moartea unui stejar. Primăria Arad, cu drujba în legi și în Parcul Eminescu

    Primăria justifică tăierea stejarului din Parcul Eminescu: „prezenta stare de putrefacție” 

    Cel mai vechi stejar din Parcul Eminescu, pus la pământ. Un angajat al Parcului Natural Lunca Mureşului a tras semnalul de alarmă

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Îi este frică de procurori dacă erau toate documentele în regulă nu se enerva.
      Probabil le-a spus tăiați tot ce trebuie pe barba mea și când trebuie să răspundă nu îi mai convine.
      Nu am auzit de Bibart să fi vizitat în viața lui un orfelinat cu o pungă de pufuleți măcar, ipocrizia îi este caracteristică, într-un rond s-a postat când țipă pe un om al străzii: Ia-ți catrafusele și valea de aici!a strigat la amărâtul ala.(poate văzând asta au luat exemplu și localii)
      Putea să aibă decența să își ceară scuze dar scuzele sunt bune doar pt imagine trupa Cargo știe mai bine.

      +7 voturi
      +1
      -1
    2. Vedeti cat de frustrant este sa-ti vorbeasca cineva, autoritate fiind, fara respect?!
      In perioada cand ati lucrat la aradon.ro ne-am intersectat in doua imprejurari si prin articolele dvs. m-ati pus in situatii dificile, una chiar periculoasa si asta, culmea, pentru ca am criticat administratia! In termeni foarte corecti si doar pentru ca mi se ceruse parerea! Aveati un ton inchzitor, foarte insolent si evident ca nu v-ati asumat lipsa de etica si deontologie din acele articole!
      Din pacate, toate institutiile admininistrative fiind capusate la conducere de personal incompetent creeaza pentru cetateni in fiecare clipa si domeniu situatii conflictuale! Toate erorile si abuzurile trebuie rezolvate de cetatean pe timpul, nervii si in final viata lui!
      Iar dvs. ati pus condeiul serios la perpetuarea acestei practici.
      Nota: bineinteles ca observ dorinta dvs. de rebranduire si este foarte posibil sa regretati anumite opinii dar trebuie mai mult ca sa poti avea opinii sau doar trebuie…sigur veti intelege nescrisul din cele trei puncte!

      +4 voturi
      +1
      -1
      • Doamna Elena, sunt de 23 de ani în presă, mai bine de 17 ani am fost redactor șef la Jurnal arădean și http://www.aradon.ro și sunt convinsă că am făcut, în toți cei 23 de ani, foarte multe greșeli, din neștiință, din convingeri greșite, din grabă, din oboseală, din prostie, din iritare etc. Ceea ce sper este că nu am avut un ton inchizitoriu, dar nu pot garanta nici pentru aceasta. Mai sper că ceea ce mă diferenţiază de mulţi alţii este că nu cred că am dreptate tot timpul, că îmi recunosc greşelile şi nu ţin neapărat să le contextualizez, deşi vă daţi seamă că primul impuls este tocmai acesta. Nu cred că mi-am dorit vreodată să pun pe nimeni în primejdie când vine vorba de relaţia cu statul (nu reţin cazurile de care spuneţi dvs. aici, am vorbit cu mii de oameni în acei ani, îmi pare rău că nu reţin toate situaţiile, mai ales cele în care sunt învinuită de greşeli mari), dar ceea ce sper din toată inima este că „nu am pus condeiul serios” la perpetuarea vreunei practici de gen. Mai cred că suntem mai cu toţii vinovaţi de unde a ajuns Aradul şi, desigur, ca ziarist şi fost redactor şef, o parte însemnată din vină îmi aparţine.

        +4 voturi
        +1
        -1
    3. Are dreptate primarul, între un copil și un copac e clar ce alege un om normal.
      Voi tot insistați cu arborii, parcă sunteți din ăia care își dau pensia pentru a salva pisicile și câinii.
      Sau sunteți din ăia? Care pupați toată ziua câinii și pisicile?
      Cred că e o legătură între ăștia și voi care plângeți când se taie o creangă uscată.
      Doamna Barbu, nu mai dramatiza atât!
      Se vede pe tine că ești sensibilă ca o pisică!
      Pe falcă nu l-ai atacat așa.

      --5 voturi
      +1
      -1
    4. Dle Primar, dacă stai rău cu nervii și nu te poți controla, eu zic „să te lași de meserie (de primar!)”. 😎.
      .
      Ți-o spune unul care, prin contextul vieții mele, lucrez mult cu oamenii (culmea, deși configurația mea profesională NU PT. ACEST LUCRU M-A FORMAT și, chiar nici NU MI L-AM DORIT…); dar asta e viața: îți dă ce vrea ea, nu ce visezi tu! 😉
      .
      Totuși, deși numărul celor cu care sunt nevoit să relaționez, este mult mai mic decât al unui Primar, totuși, numărul celor CU CARE AM CONTACT DIRECT, FĂRĂ INTERPUȘI, eu spun că este mai mare ca al dvs. ; și, de asemenea, numărul nemultumiților care MI SE ADRESEAZĂ DIRECT, s-ar putea să fie mai mare…
      Chiar și în aceste condiții, în care mulți „nemulțumiți” au aceste „probleme DOAR DIN CAUZA PROASTEI INFORMĂRI, A PROASTEI INTERPRETĂRI sau, chiar, A RĂUVOITORILOR MANIPULATORI (care „bagă frecvent bățul în gard”), niciodată, dar ABSOLUT NICIODATĂ (!!!) nu mi-am permis „să reped” vre-un interlocutor sau să-l apostrofez cu astfel de replici ca a le dvs. !!! 😲
      .
      Și, credeți-mă unii chiar AR FI MERITAT (ba chiar „să-i fac pe unii afiș” 😉), la cât de nesimțiți, impertineți, „grei de cap” sau stupizi erau…
      Totuși, de fiecare dată MI-AM IMPUS SĂ-MI PĂSTREZ CONTROLUL și răbdarea (unii colegi chiar mă întrebau „cât mai pot să am răbdare cu „tâmpiții ăștia”, la care le explici frumos și clar, și de 10 ori, și tot nu înțeleg…?!”), pentru că, dacă n-o fac, chiar NU AM CE CĂUTA ÎN FUNCȚIA RESPECTIVĂ , așa că, trebuie să-mi asum și aceste neplăceri…! 🤔
      Știți cum se zice:
      „- Riscurile meseriei!” – dacă nu-ți convin, te lași de ea !
      Simplu.
      .
      Cam la fel „vă sună” și dumneavoastră dom’ Primar… 😁

      +2 voturi
      +1
      -1
    5. @Aradean
      Te rog să te informezi despre calitatea aerului din Arad și despre incidența bolilor respiratorii din oraș.
      Articolele dnei Barbu sunt printre cele mai blânde ca limbaj din toată presa locală ce deranjează e ca sapă până la rădăcina problemei și insistă oricât e nevoie pt aflarea adevărului.
      Jignirile primarului au fost total gratuite.
      Ar trebui să-și controleze scăpările dictatoriale.

      +2 voturi
      +1
      -1
    6. Bravo Bibicule, înscăunatul Aradului care a obținut voturi de la bătrâni pe ulei și zahăr, prostindu-i. Noi cu siguranță nu am fi votat sa fim conduși de un cioban coborât din vârf de munte care latră trivialități. N-ai făcut mai nimic în orașul ăsta. Nu are sens sa ne comparăm cu alte orașe unde s-a putut. Aici nu se poate pt că avem la conducere incapabili, incompetenți și neterminați. Ție nu îți este rușine cum arată de ex Sabin Drăgoi? Nu am văzut sali de clasa mai jegoase, cu tencuiala căzută și nezugravite de 20 de ani nici pe vremea lui Ceaușescu. Și alea sunt condițiile mizerabile in care se învață. Trebuie sa zugrăvească și să repare părinții pe banii lor că tu ai timp doar sa îți bagi picioarele. Nu draga, mizeriile tale și atitudinea miserupistă fata de cetățeni trebuie să ajungă la posturile naționale. De ajuns cu corupția, nepotismele, indolenta și insolenta conducătorilor incapabili și a celor care consideră că propria bunăstare e prioritara in fata cetățenilor.

      +2 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    5 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.