vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    La moartea unui stejar. Primăria Arad, cu drujba în legi și în Parcul Eminescu

    de Adriana Barbu | 30 mai 2023, 7:25 PM | Administraţie | Dezvăluiri | Foto

    9

    Cine poate tăia arbori în Parcul Eminescu? Cine poate interveni aici? Cine stabileşte dacă un arbore e bolnav şi trebuie tăiat, sau e sănătos? Acestea sunt întrebările pe care ni le-am pus imediat după ce am primit răspunsul incomplet al Primăriei Arad legat de decizia de a tăia cel mai longeviv stejar din Parcul Eminescu.

    Ca atare, am decis să luăm legătura cu specialiști în domeniu. Raluca Rusu, peisagist, membru fondator al Asociației Peisagiştilor din România, Filiala Vest (AsoP România) ne-a dat câteva date despre procedurile și bunele practici în astfel de situații. Și sunt reguli extrem de stricte aici, dat fiind faptul că Parcul Eminescu este parte din Ansamblul urban Arad, clasat monument istoric, iar alături de Parcul Copiilor intră în categoria primelor parcuri publice amenajate în Arad, realizate la final de secol al XIX-lea. Ambele parcuri sunt lucrări de autor, grădini amenajate cu concepte peisagistice clare. Şi sunt monumente istorice! Iar, ca orice monument istoric, orice intervenţie în acest parc are nevoie de avizul Ministerului Culturii!

    Pe scurt, în absenţa unui aviz de aici, intervenţia este ilegală.

    Raportul arboristului, avizul Ministerului Culturii

    „Pentru intervenţiile în grădini și parcuri – monument istoric este necesar avizul de la Ministerul Culturii. Conform Cartei de la Florența (Carta de la Florența privind grădinile istorice– n.r.), componenta de vegetație este una definitorie pentru stilistica grădinii. Stejarul din Parcul Eminescu face parte din straturile cele mai vechi ale acestei componente, iar extragerea sa necesita avizul Ministerului Culturii”, a precizat specialistul peisagist Raluca Rusu.

    În plus, decizia privind viitorul unui astfel de arbore se ia în baza evaluării unui specialist arborist cu experienţă în privinţa arborilor veterani, aşa cum este cazul stejarului din Parcul Eminescu. „Specialistul arborist înaintează recomandările privind acel arbore în funcţie de analiza pe care o face. Ceea ce trebuie reţinut este că aceşti arbori sunt foarte importanţi din punct de vedere istoric și cultural. În același timp, ne spun foarte multe despre caracterul peisajului natural al Malului Mureşului din trecut, dar și despre ecologia locului. În plus, participă la conservarea biodiversităţii în mediul urban. Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 include ca obiectiv protecția naturii inclusiv în mediul urban, această strategie fiind un element central al Pactului Verde European”, a punctat Raluca Rusu.
    Mai mult, conform Legii nr. 24/2007, în cazul intervențiilor asupra arborilor din mediul urban, acestea se realizează doar cu avizul emis de agențiile pentru protecția mediului.

    Ce spun cei de la Cultură

    Ca atare, în absenţa unui raport al unui specialist arborist atestat cu privire la soarta stejarului din Parcul Eminescu şi, mai apoi, în absenţa avizului Ministerului Culturii, cel mai vârstnic stejar din parc nu putea fi pus la pământ.

    În orice grădină istorică, aşa cum e Parcul Eminescu, orice lucrare de extragere trebuie astfel avizată.

    Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Arad (DJC Arad), spune, în răspunsul trimis la solicitarea noastră pe Legea 544/2001, că „în anul 2022, municipiul Arad, prin Primăria Municipiului Arad, a solicitat, în baza certificatului de urbanism nr.1931/2021, avizul pentru proiectul nr. 590/2021, faza de proiectare DALI- MODERNIZARE PARC EMINESCU. Ca urmare a analizării documentației tehnice în cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice -12, constituită în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (…), DJC Arad a emis Avizul nr. 181/ZA/06.07.2022 pentru proiectul de modernizare a Parcului Eminescu în faza de proiectare DALI”. Răspunsul este semnat de directorul executiv Adrian Laurenţiu Şimon.

    Ceea ce nu se spune (în primul rând) în răspuns – dar ridică foarte multe semne de întrebare – este cum Primăria Arad a putut acţiona în baza unui aviz primit pe un DALI „Modernizare Parc Eminescu” care nu a mai ajuns la votul aleşilor, ci a fost retras de pe ordinea de zi.

    Am aflat de la directorul DJC doar faptul că cei de la Primăria Arad nu au mai venit pentru a primi aviz şi pentru proiectul tehnic, aviz absolut necesar pentru a putea începe orice lucrare aici. Nu aveam cum să vină şi să ceară acest aviz pentru că, cu privire la acest proiect, nu s-a trecut de DALI!

    În al doilea rând, chiar şi dacă avizul ar fi fost dat pe un DALI aprobat de CLM Arad, Primăria ar fi trebuit să aibă un aviz special pentru tăierea stejarului cu pricina, spun experții contactați de noi. Aviz de care DJC nu vorbeşte nimic!

    Salvarea arborilor veterani, cu (aproape) orice preț

    În ceea ce privește copacii veterani din parcuri istorice, în general, potrivit specialistului peisagist, se asigură protecția și prelungirea vieţii unor astfel de arbori veterani. Așa că, până la avizul de tăiere, drumul e lung.

    „Trebuie văzut cum au fost interpretate datele tomografului, de pildă, trebuie văzut ce s-a scris în raportul de evaluare. Faptul că avea furnici nu prezintă un risc, dar trebuie văzut clar ce stă scris în raportul arboristului. Apoi, arborii veterani se pot proteja în cadrul grădinii, fără a permite accesul publicului în zona lor de dezvoltare, și astfel se asigura și protecția vizitatorilor, fără a fi necesară extragerea arborelui veteran. Un astfel de arbore ne poate spune despre cum era peisajul natural din trecut, despre conceptul în jurul căruia s-a construit acel parc, despre istorie. Arborii veterani ne pot spune la fel de mult despre istoria oraşului ca și edificiile!”, a detaliat Raluca Rusu.

    Platanii din Topkapî și stejarul din Parcul Eminescu

    Pentru a argumenta importanța arborilor veterani, specialistul peisagist ne-a indicat şi faptul că, de curând, a fost la Istanbul, iar în parcul Palatului Topkapî sunt protejați platanii centenari cărora le-a mai rămas doar scoarţa, fiind goi deja pe dinăuntru, exact pe motiv că aici vorbim de istorie, de cultură şi de conservarea biodiversităţii.

    Precizăm pentru cititori că Palatul Topkapî este un muzeu din Istanbul, fostă reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ 400 de ani, o atracție turistică majoră a orașului, cel mai vizitat muzeu din țară.

    platani Istanbul
    (Unul dintre platanii, vii, din parcul Palatului Topkapî)

    Totodată, reamintim cititorilor că duminică, în timp ce imaginile cu cel mai vârstnic stejar pus la pământ în Parcul Eminescu au devenit virale printre arădeni, un semnal de alarmă a fost tras de șeful pazei Parcului Natural Lunca Mureșului, Ovidiu Pîrv, care a precizat, printre altele, că acel stejar ar mai fi stat în picioare încă 100 de ani.

    În replică, Primăria Arad a precizat, într-o intervenție publică, că „s-a constatat că la aproximativ 1,5 m de trunchi și la 5 m înălțime în coronament, stejarul era scorburos și prezenta stare de putrefacție. Totodată, fusese invadat de cuiburi de furnici care favorizează degradarea sa. În plus, în urma torsionării de la vânt au apărut fisuri longitudinale noi. În condițiile date, arborele în cauză putea pune în pericol siguranța cetățenilor. Ca urmare, s-a decis tăierea lui, însă numai după obținerea tuturor avizelor legale”.
    Pe temă s-a pronunțat chiar și primarul Călin Bibarț, care a declarat că „În orașul Arad primează integritatea cetățenilor, nu scorburile cu lilieci. Vom continua să evaluăm starea de sănătate a arborilor din municipiu, iar acolo unde este nevoie se va interveni, însă numai după obținerea tuturor avizelor necesare. Vă reamintesc faptul că pentru fiecare arbore exploatat, în municipiul Arad se plantează alți trei copaci tineri. Ne dorim un oraș verde pentru cetățenii Aradului”.

    copac 7 zilele aradului 2021
    (Așa arăta stejarul în august 2021, de Zilele Aradului)

    Cum stă treaba în Arad cu legea și cu realitatea

    Întrebaţi de avizele necesare pentru tăierea stejarului din Parcul Eminescu, cei de la Garda de Mediu Arad ne-au precizat pe acest subiect că sunt necesare decizia etapei de încadrare de la APM pentru amenajare Parc Eminescu, un proces verbal al comisiei de constatare a stării de sănătate a arborilor, comisie compusă din 3 membri din cadrul Primăriei Arad, o autorizație de exploatare emisă de Ocolul Silvic Iuliu Moldovan şi un proces verbal de punere în valoare, emis de acelaşi ocol silvic.

    Dar aceste avize fac referire nu neapărat la stejarul din parc, ci la proiectul de modernizare al Parcului Eminescu, care – reamintim – nu a trecut de aleşi. Proiect pentru care, ne spune chiar directorul APM, Dana Dănoiu, există aviz de la instituţia pe care o conduce. În acel aviz, s-a dat şi acceptul pentru tăierea a opt arbori. Doar că niciunul nu e arborele de care vorbim acum!

    Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, electrodiagrama stejarului pus la pământ duminică a fost efectuată de către un specialist inginer silvic, în 2019, la momentul la care acesta lucra în Primăria Arad, specialist care ar fi concluzionat că stejarul prezenta urme foarte mari de putregai. Ce s-a întâmplat din 2019 până în 2023 și de ce s-a decis eliminarea arborelui acum? De ce arborele cu pricina nu s-a regăsit printre cei propuşi pentru tăiere în proiectul mare, de modernizare al parcului şi de ce timp de 4 ani acesta nu a fost considerat un pericol atât de mare, iar acum a devenit extrem de periculos pentru trecători? Sunt întrebări la care speram să ne răspundă Primăria Arad, detaliind avizele, și cei care au luat decizia de a pune la pământ stejarul.

    copac 3
    (Protestul de luni de lângă stejarul doborât)

    Ușor cu afirmațiile, greu cu dovezile

    Deşi a făcut public faptul că au toate avizele necesare, în cursul zilei de luni, reprezentanţii Primăriei Arad încă nu au revenit la solicitarea noastră de a ne prezenta care sunt acele avize, deşi, dacă afirmi public că le ai, se presupune că știi deja clar care sunt acestea.

    Potrivit informaţiilor pe care le-am primit pe surse de aici, Primăria Arad are doar un aviz de exploatare de la ocolul silvic pentru extragerea stejarului veteran.

    Dacă este așa, lucrurile nu stau foarte bine, în viziunea experților contactați de noi.

    „Dacă au aviz de la ocolul silvic, acela vorbește despre altceva. Specialistul de acolo nu vine să evalueze starea de sănătate a arborilor din urban, ci pentru a marca arborele care urmează să fie defrișat. Marca silvică, însoțită de avizul emis de către Ocolul Silvic, foloseşte strict la calcularea masei lemnoase care se defrișează și la eliberarea actului pentru transportul lemnului de la amplasament la locul unde urmează să ajungă, să fie transportat lemnul tăiat, pentru evidența trasabilității lemnului rezultat de pe domeniul public și declararea lemnului în aplicația SUMAL. Avizul menționează ziua în care se transportă lemnul, cantitatea, locul de unde este încărcat și cel unde va fi descărcat, ne-a declarat Rebecca Bedelean, vicepreședintele AsoP România, filiala teritorială Vest.

    Cei de la APM, însă, spun că nu există nici un aviz dat pentru acel arbore! „Nu am fost solicitaţi să dăm aviz. Noi dăm aviz doar în cazul în care arborele e sănătos. Decizia aparţine şi a aparţinut administraţiei locale, care a considerat că arborele e bolnav. Există în primărie o comisie care analizează starea arborilor şi acea comisie a decis că arborele e bolnav. Atunci noi nu mai suntem chemaţi să dăm aviz. Ne încadrăm în prevederile legii 24/2007, art.12, aliniat 6”, ne-a declarat Dana Dănoiu.

    Articolul 12, aliniat 6, din Legea 24/2007, spune că „Deciziile luate la nivelul administrațiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoși din spațiile verzi, astfel cum sunt definite la art. 3, aflate pe terenurile din zonele urbane, se pun în aplicare numai după obținerea avizului emis de agențiile județene pentru protecția mediului, respectiv a municipiului București”, dar dacă copacul e bolnav…

    copac 8 schita dali
    (Schiță din DALI Modernizare Parc Eminescu, care arată intențiile de dalare a zonei de lângă stejar)

    Era nevoie de aviz de la APM / „Nu putem vorbi despre un exemplar bolnav”

    Specialistul peisagist Rebecca Bedelean precizează, însă, că „În cazul stejarului secular din Parcul Eminescu, era nevoie de un Aviz emis de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (APM), solicitat conform Legii 24/2007, art. 12, alin 5. și alin 6., care specifică clar că în intervențiile în cazul anumitor specii, printre care este menționat expres stejarul, nu se pot face decât tăieri de curățare a ramurilor uscate și a celor care afectează trecerea pietonilor (ceea ce nu era cazul), iar pentru arborii sănătoși este nevoie de avizul APM. În cazul stejarului din Parcul Eminescu defrișat, clar nu putem vorbi despre un exemplar bolnav, care punea în pericol utilizatorii parcului, din mai multe motive: coronamentul său era verde, înfrunzit, chiar și din pozele făcute după defrișare se poate observa că din trunchiul său încă lăstăreau ramuri înfrunzite. Frunzele nu prezintă boli sau dăunători, ci sunt verde crud. Un arbore uscat este acela care nu mai înfrunzește deloc! În cazul stejarului din Parcul Eminescu, acesta nu avea cum să prezinte probleme la rădăcină, atât timp cât la rădăcina lui nu s-au făcut intervenții de către administratorii parcului. Mai mult, un arbore îți semnalează problemele pe care le are, dacă ai cunoștințele necesare să le înțelegi! Spre exemplu, dacă tai o rădăcină, el va prezenta în 1-3 ani uscături la ramurile cu care comunică în partea de coronament și invers, dacă tai o ramură i se va usca rădăcina cu care comunică. Astfel, avizul APM, era obligatoriu!

    Un alt aspect, vis-a-vis de precizările primăriei cu privire la tomografierea făcută, după cum spuneți dvs. în 2019, tot conform Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, art. 14, administratorul are obligația prin lege să mențină și să protejeze împotriva dăunătorilor vegetația de pe raza localității și să aplice măsuri de carentinare și tratamente fitosanitare. Deși menţionaţi că arborele a fost evaluat în 2019, nu au fost făcute publice până acum, văd, măsurile și tratamentele care au fost demarate de către administratorul public, respectiv Primăria Municipiului Arad. Evaluarea trebuia făcută de către un specialist în interpretarea datelor de acest gen, cu dispunea măsurilor și evaluarea periodică a stării de sănătate. Există foarte multe exemplare de arbori seculari care prezintă scorburi și încă dăinuie și au un coronament bogat, ca atare măsura dispusă de primărie nu are fundament. Se puteau dispune măsuri de îngrădire, spre exemplu. Mă întreb de ce din 2019 și până acum nu s-au luat astfel de măsuri? Revenind la declarațiile primarului, cu privire la starea arborelui, consider că este o interpretare greșită a stării de sănătate a unui arbore secular, în lipsă de cunoștințe, în primul rând a legii, dar și din punct de vedere tehnic”.

    copac 9
    (Ce a mai rămas după tăierea stejarului din parc)

    Distrugerea Parcului Eminescu, din 2015 încoace

    Dar crimele din Parcul Eminescu nu au început de acum, ne spun specialiştii, ci din 2015 încoace. „Tot despre acest parc, aș mai putea aduce în atenția dvs. intenția Primăriei Municipiului Arad din anul 2015, când au scos la licitație, pentru acest amplasament, amenajarea unei parcări. Declarațiile domnului primar în funcție la acel moment, domnul Falcă, erau că parcul va fi strămutat deasupra parcării pe o placă de beton. Acea licitație avea la bază o sumedenie de avize cu numeroase încălcări a legii, precum și lucruri ilicite, de exemplu modificarea unor articole din PUG-ul deja aprobat. Menționez că acea licitație, spre exemplu, avea la bază chiar și avizul APM, deși conform Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților este INTERZISĂ DIMINUAREA SAU STRĂMUTAREA UNUI SPAȚIU VERDE. La acel moment, la adresa transmisă către diferite instituții publice de stat, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest a primit răspuns de la Ministerul Dezvoltării că toate actele privind licitația sunt lovite de nulitate şi aşa au şi fost”, a precizat Rebecca Bedelean, unul dintre arădenii care a vorbit public la protestele organizate pentru salvarea Parcul Eminescu de la reproiectare/dispariție în anul 2015 și care, împreună cu colegii săi din asociație, au întreprins la momentul respectiv mai multe demersuri pentru salvarea parcului. Acţiunea de atunci a dus la anularea intenţiilor municipalităţii arădene.

    Crima a continuat – spun specialiştii

    „După acel demers, licitația a fost retrasă, dar, ca arădeancă, am observat o schimbare a modului de organizare a evenimentelor publice: o serie de evenimente de genul Street Food Festival, Zilele Aradului, Târgul de Crăciun, au fost organizate în Parcul Eminescu, deși există numeroase alte spații pentru astfel de evenimente. Aici au fost aduse rulote, care pregăteau și serveau mâncare, s-au făcut grătare etc. Nu s-a respectat deloc faptul ca acel amplasament cu arbori seculari este parte din ansamblu monumental al orașului sau faptul că se produc daune la nivel radicular, fonic sau de poluare și nu s-a vizat deloc protecția exemplarelor seculare. Acest arbore a fost chiar împodobit cu beculețe an de an, fără a se lua în calcul necesitatea repaosului pe timp de noapte! Având în vedere toate acestea, tăierea stejarului, în condițiile date, inculpează, în viziunea mea, Primăria Municipiului Arad de rea intenție. Şi, mie personal, toate acțiunile cumulate îmi indică un alt interes din partea autorității”, ne-a declarat Rebecca Bedelean.

    Intervențiile care omoară spațiile verzi din Arad

    Dar nu doar Parcul Eminescu e ameninţat, se pare. Ci şi alte spaţii verzi din Arad. „Dacă vorbim despre gestiunea arborilor în Arad, este suficient să ne uităm la oricare din intervențiile făcute de către Gospodăria Comunală Arad, care nu are nici măcar cunoștințe minime privind intervențiile de tăieri în coronamentul arborilor, așa cum se vede în exemplul de pe Calea Aurel Vlaicu. O expertiză tehnică efectuată de un specialist arborist ar evidenția faptul că pe banii locuitorilor se pune în pericol viața cetățenilor, dar se și distruge patrimoniul verde al orașului”, spune vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România, filiala teritorială Vest.

    „Este copleșitor de dureros cum un administrator nu își respectă obligațiile legale și poate să șteargă istoria orașului și să distrugă fără scrupule patrimoniul verde pe care este, de fapt, obligat prin lege să îl protejeze”, ne spune, ca de final, unul dramatic, am spune noi, Rebecca Bedelean.

    Rămânem pe mai departe în așteptarea răspunsului Primăriei Arad, care urmează să ne prezinte, în baza cererii noastre, toate avizele pe care le are pentru stejarul tăiat, dar și în aşteptarea declaraţiilor edilului Călin Bibarţ, silvicultor de profesie, pe subiectul stejarului eliminat din peisajul arădean, pe subiectul Parcului Eminescu şi a spaţiilor verzi istorice din oraş, oriunde vor fi date acestea.

    Poate Primăriei îi e mult mai clar cum se poate tăia un stejar secular în baza unor avize pentru amenajarea unui parc, care nu a primit ok-ul aleşilor locali sau doar în baza unei decizii luate în primărie că arborele cu pricina e bolnav. Până acum, de aici am aflat doar, de pe toate canalele, că există toate avizele necesare.

    • Citește și: Un grup de arădeni au jelit stejarul tăiat în Parcul Eminescu • Special Arad

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Acele scorburi de la oarecare înălțime sunt produse tot de ei prin așa zisa toaletare =batjocorire, a tuturor arborilor din Arad.Este evident și pt unul fără „scoli silvice”(pe bune sau pe şest) ca intra putregaîul în arbore cu cât diametrul crengii-taieturii este mai mare.Deci prin „toaletarea”intervenția abuziva se produc putregaiuri și scorburi.Apoi justifica ei doborârea cu drujba,total inadmisibil sa distrugi plămânul orașului.

      +11 voturi
      +1
      -1
    2. D-na Barbu să ne auzim cu bine peste 10 ani. Până atunci nimic nu se va rezolva. Nimeni nu va fi pedepsit. La fel cum au tăiat, vor mai tăia. Nu le e frică pentru că nimeni nu le poate face nimic.

      Singura țară unde copacii sunt pericol pentru siguranța cetățenilor este România. De aceea singura modalitate este emigrarea. Departe, cât mai departe și cât mai curând.

      +7 voturi
      +1
      -1
    3. Bibi, primarul pădurar, a primit o vizită de la un ecologist preocupat de protecția mediului. Ecologistul l-a întrebat pe Bibi: „Primarule, cum poți fi pădurar și în același timp să tai copaci fără milă?”. Bibi a zâmbit și a răspuns: „Dragul meu, eu nu taie copaci, eu îi eliberez din îmbrățișarea strânsă a pământului pentru a se bucura de libertatea într-o altă formă – ca mobilier de lux pentru oameni!”.

      +6 voturi
      +1
      -1
    4. Prin hotărâri fără rost și nesăbuite.
      Tăierea stejarului secular, o tristețe grea, Sub umbrela grijei pentru oameni, s-a întâmplat. Dar în loc de umbră și adăpost răcoros, Golul a rămas, ca o amintire tristă a trecutului, apăsat.
      Grija față de oameni e importantă, e drept, Dar natura și echilibrul său merită respect. Castorii și stejarul secular, cu rolurile lor esențiale, ne amintesc că armonia cu natura e vitală.
      Într-o lume plină de provocări și schimbări, primarul Bibart ar fi putut alege cu grijă cărările. Să protejeze și să prețuiască fiecare viețuitoare, să păstreze echilibrul într-o lume mai bună și mai dreaptă.
      Așa că să învățăm din această lecție tristă, grija față de oameni să fie completă și înțeleaptă.
      Dar să nu uităm nici de castori și de stejarii seculari,ințelegând că toți suntem într-un lanț strâns de legături, esențiale.

      +2 voturi
      +1
      -1
    5. Indiferent ce comentarii postam, acel stejar nu se va mai intoarce si cel care va fi plantat in locul
      lui in cazul in care va mai fi plantat vreun copac nou, noi din nici o generatie nu il
      vom prinde atat de falnic si frumos cum
      a fost cel taiat. Trist este ca acest oras este impotriva oamenilor si impotriva naturii, observ asta de 47 de ani si nimic nu se va schimba din atitudinea celor care ar trebui sa protejeze si sa gaseasca solutii pasnice. Sa fiti sanatosi cei care l-ati taiat si sper sa nu va “ taie”nimeni numai pentru ca sunteti putini bolnavi, va doresc sa primiti tratament inainte.

      +2 voturi
      +1
      -1
    6. E bine ca am fost laudati ca facem parte ca oras din circuitul oraselor verzi, ii invit pe cei responsabili cu proiectul in Arad sa se plimbe prin oras la
      ora pranzului si sa bea o cafea langa soseaua fara pomi, le recomand ulterior un rx toracic sa vada unde s-a asezat poluarea in organism…… Imi aduc aminte de un Arad cu pomi frumosi si inalti in centrul Aradului unde lumea isi gasea locul de odihna intre doua, trei treburi de facut …a fost odata….numai e la moda!

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.