Un nou început, o nouă eră, un pas major în contemporaneitate. După o renovare de aproape un an, miercuri, 10 mai, Muzeul de Artă din Arad și-a redeschis porțile publicului cu expoziții și experiențe noi, cu inserturi de tehnologie digitală și chiar un produs nou, un vin local care promovează Complexul Muzeal Arad.

Putem critica Consiliul Județean pentru diverse metehne politicianiste, dar trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, atunci când vine vorba de investiția în cultură, respectiv în instituțiile subordonate, cum este și cel mai bun exemplu în momentul de față, Complexul Muzeal Arad.

Muzeul de Artă (pe etajul 2, în incinta Bibliotecii) se ridică, de acum, la standarde europene, nu atât prin înfățișarea sălilor (chiar dacă pereții au fost vopsiți în nuanțe mult mai potrivite), ci prin oferta artistică, anumite săli fiind dotate cu realitate augmentată, coduri QR și tablouri interactive. Mai mult, două mese touchscreen reprezintă atracții excelente pentru copii, oferind posibilitatea de joacă cu un tablou în formă de puzzle sau posibilitatea de a desena și de a colora câteva șabloane ale tablourilor muzeului, cu opțiunea de a imprima „creațiile” contra cost (15 lei).

Poate cea mai fascinantă noutate a Muzeului de Artă este însă sala imersivă, creată de artiștii Ovidiu Eftimie, Mihaela Kavdanska și Florian Weinrich, care permite vizitatorului nu doar să interacționeze cu tablourile proiectate pe perete, ci și să „pășească” în lumea extinsă a operelor de artă, influențând cu fiecare mișcare șiroaiele de lumină care „inundă” sala. Augmentările în cauză nu reprezintă neapărat o premieră absolută pentru Complexul Muzeal Arad, ce-i drept, fiind experimentate cu ani în urmă de grupul kinema ikon (care a revenit în Muzeul de Artă, într-o nouă sală care-i poartă numele), însă, de acum, aceste noutăți digitale devin o parte integrantă permanentă a Muzeului.

Tot miercuri a fost inaugurată și Galeria de Artă Românească (curator: muzeograful și istoricul de artă Adriana Pantazi), care cuprinde cele mai reprezentative lucrări din secolele XIX – XX, ilustrând începuturile picturii pe șevalet, pictorii pașoptiști, întemeietorii școlii românești de arte frumoase și discipolii acestora. Sunt expuse lucrări de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, sculpturi de Dimitrie Paciurea și Romulus Ladea, aflate în colecția muzeului arădean, care ilustrează curentele romantismului, realismului și neoclasicismului, cele cu influențe și interpretări impresioniste, postimpresioniste sau simboliste și pictura anilor interbelici, prezentate în segmente tematice.

De asemenea, au fost vernisate două expoziții temporare: „Nașterea Luminii”, dedicată artistului arădean Onisim Colta (1952 – 2022), curatoriată de Ioan Paul Colta și Adriana Pantazi, și expoziția „superstarului artei contemporane”, Irina Dragomir, „Roșu, galben și albastru” – prima expoziție Art Safari în Arad (curator: Alexandru Rădvan).

La inaugurare au participat atât autoritățile (Iustin Cionca – președintele CJ, Ionel Bulbuc – vicepreședintele CJ, Doru Sinaci – subprefect și cei doi directori ai muzeului, Sorin Bulboacă și Bogdan Blaga), precum și invitați de seamă ai scenei artistice locale și naționale, Ioana Ciocan – CEO Art Safari și Comisar al României la Bienala de la Veneția, Petru Lucaci – Președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, Marcel Tolcea – poet, eseist, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara și fost director al Muzeului de Artă din Timișoara (cel care a vernisat expoziția „Onisim Colta – Nașterea Luminii”), artiștii plastici Ioan Kett Groza, Adrian Sandu, Laurian Popa, Diana Serghiuță, Cosmin Moldovan, Ioan Paul Colta (fiul regretatului Onisim Colta), poetul și editorul Ioan Matiuț, etnologul Elena Rodica Colta (soția regretatului Onisim Colta), prezentatorul evenimentului, actorul și directorul Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, Bogdan Costea și, nu în ultimul rând, mezzosoprana Mihaela Ișpan, artist liric al Operei Naționale din București, care a oferit auditoriului și un recital, acompaniată de pianista Angela Balici de la Opera din Timişoara.

O idee inedită de marketing pentru Complexul Muzeal Arad (și pentru întregul oraș, de altfel), pusă în aplicare cu această ocazie, a fost lansarea vinului de la Crama Dradara din Mocrea cu pictura „Idilă rustică” de Theodor Aman pe etichetă, urmând – după cum spunea directorul adjunct Bogdan Blaga – să fie promovate și alte tablouri din colecția muzeului.

„La ce onisim arta?”

„M-am întrebat, care ar fi cel mai potrivit slogan pentru întâlnirea noastră de astăzi și l-am găsit: «La ce onisim arta?». Probabil că știți foarte bine, Onisim e un nume care vine din limba greacă și are încă multele lui înțelesuri, acela de folositor, dar și acela care aduce noroc, care este în măsură să fie dătător de lucruri bune. Tocmai ați făcut ceva ce este de un onisimism cât se poate de evident! L-am cunoscut cu mulți ani în urmă pe Onisim și am descoperit în el trei lucruri rare. În primul rând, am descoperit pudoare. O pudoare care e foarte apropiată într-un sens omenesc al cuvântului de ceea ce se cheamă o așteptare. L-am întâlnit de nenumărate ori și aveam impresia că atunci când era alături de oameni, întotdeauna, tăcerile lui nu erau tăceri de refugiu, erau tăceri de așteptare. Erau tăceri ale unei așteptări în care nu urma să se producă ceva, ci urma liniștea. Calmul. Echilibrul. Să fie tot mai persistent. E o așteptare în tablourile lui, în lucrările lui, care mi se pare că vine dintr-o viță rară a pictorilor care știu să picteze absența. Să picteze absența e atât de important, pentru că absența se naște din întâlnirea mai multor prezențe nesemnificative”, a spus Marcel Tolcea la vernisajul expoziției „Onisim Colta – Nașterea Luminii”.

„S-a întâmplat un lucru european”

„Recunosc că nu mi-am închipuit că această expoziție chiar o să se întâmple, dar nu s-a întâmplat un lucru românesc, s-a întâmplat un lucru european: a venit cineva de la Arad care ne-a spus «vrem să colaborăm» și uite că în această seară vă invităm să vedeți superstarul artei românești, Irina Dragomir, o tânără pe care eu o iubesc foarte tare, care are o poveste foarte impresionantă. În vizită la domnul Petru Lucaci, la Universitatea de Arte București, am găsit-o pe Irina Dragomir foarte supărată, tristă, aproape plângând, spunând «Eu am terminat facultatea, nu o să se mai întâmple nimic cu mine, nu o să reușesc să trăiesc din arta mea, nu o să mai am atelier, sunt foarte mulți artiști și n-o să mă vadă pe mine». Să știți că este o poveste pe care toți am auzit-o, a auzit-o Aman (n. red. pictorul, graficianul, pedagogul și academicianul Theodor Aman, 1831 – 1891), pe vremea când era la conducerea universității și o auzim și în ziua de astăzi. I-am zis, «Irino, arată-mi și mie lucrările tale!» Irina mi-a arătat lucrările ei pe telefon, mi-au plăcut foarte mult, am invitat-o să facă parte dintr-o expoziție și după aia a urmat una personală, a urmat și o altă expoziție personală, iar acum, Irina este cu o expoziție personală la Muzeul de Artă din Arad. Așa că vreau să vă mulțumesc și în numele Irinei pentru încrederea pe care i-ați acordat-o și vă mulțumesc că aveți niște inimi atât de europene și ziceți «da» colaborărilor, și sper să facem o expoziție împreună în fiecare an, nu doar la București, ci și la Arad”, a spus Ioana Ciocan, CEO Art Safari și Comisar al României la Bienala de la Veneția, la ceremonia de redeschidere a Muzeului de Artă Arad.