HUB mARTA „a intrat în pâine”, cum s-ar spune, primul eveniment artistic pe care-l organizează de când există noua instituție fiind un Simpozion de sculptură în Parcul Eminescu, la care sunt invitați șase artiști plastici, sculptori de renume din țară. Primele ciopliri în pietrele aduse de la Viștea au fost aplicate deja, iar astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, sculptorii au făcut publice și schițele lucrărilor de artă urbană.

Sculptorii invitați sunt profesorul universitar Florin Marin (sculptorul-coordonator al Simpozionului) din Cluj-Napoca, Elena Ilash și Alexandru Smuczer tot din Cluj-Napoca, Vlad Emană din Timișoara și Anamaria Șerban din Arad.

Cel de-al șaselea sculptor, care s-a alăturat echipei pe ultima sută de metri, după ce un alt artist invitat a trebuit să anuleze participarea din motive de sănătate, este arădeanul Matei Bocancios.

Vor fi atât sculpturi cu forme geometrice abstracte și fără o semnificație anume (de exemplu, lucrarea propusă de Vlad Emană, care va fi o sintetizare a unor litere, dar cu o notă distinctivă, și anume cu accente cromatice extrem de populare în artă în momentul de față, magenta și galben – spune artistul), dar vor fi și forme – tot abstracte – cu o anumită poveste, respectiv personaje sau simboluri în spate, de exemplu sculptura propusă de Matei Bocancios, a cărui lucrare va reprezenta personalitatea și gândurile unui eremit (călugăr singuratic), ori sculptura propusă de Florin Marin, care intenționează să creeze un „șarpe urban”, un simbol al protecției în folclorul românesc, mai ales în zona de vest și nord a țării, în special în Maramureș (denumit și Ştima Casei sau Şarpele Străjer).

Schițele sculptorilor Vlad Emană și Florin Marin

Arădeanca Anamaria Șerban propune o lucrare numită „100 de pietre”, care face parte dintr-o serie de lucrări expuse deja în Timișoara, în Germania, Norvegia și Belgia, iar lucrarea propusă de Elena Ilash este ilustrată în cartea ei de poezie intitulată „Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept”, care va avea parte de o lansare și la Arad, după simpozion.

Schițele sculptorilor Alexandru Smuczer și Matei Bocancios

Se intenționează ca sculpturile să fie amplasate după finalizare tot în Parcul Eminescu, dar locul exact al amplasării urmează a fi stabilit de Consiliul Local Municipal, respectiv de către Primărie, a spus Ovidiu Balint, directorul HUB-ului cultural mARTA. În orice caz, fiind vorba de lucrări de artă urbană, ele vor fi amplasate într-un spațiu public.

Tradiția continuă după 40 de ani

„Dincolo de dig (n. red. – în paralel cu Parcul Eminescu) este Tabăra de Sculptură din anii ’70. Mai în spate, pe malul Mureșului, este cea din anii ’80, adică ultima care s-a organizat în Arad și cam deodată cu cele trei sculpturi, cele trei muze, despre care arădenii habar n-au că reprezintă trei muze, în fața Hotelului Continental (n. red. – astăzi, Parcul Bujor Buda)”, a spus Ovidiu Balint.

„Mi-am dat seama că este prima oară când particip la un Simpozion de sculptură la Arad”, a spus Anamaria Șerban, adăgând că „este foarte important ca publicul arădean să știe că Simpozionul de sculptură este un fenomen al artei contemporane extraordinar, el a început la mijlocul secolului XX, după Al Doilea Război Mondial și Aradul se află pe această hartă încă de la început, cu prima ediție, din anii ’70. ’71, mai exact, când au participat sculptori foarte mari, foarte puțin cunoscuți la Arad, Adina Țugulescu de exemplu sau Tiron Napoleon, a continuat în ’83, exact cu 40 de ani în urmă, dar ele au mers simultan cu Simpozionul de la Căsoaia, care este al doilea ca importanță în România, după Măgura”.

Multiple șanse de finanțare pentru mARTA

Ovidiu Balint a detaliat puțin și perspectivele de finanțare ale proiectului de ansamblu numit HUB cultural mARTA și a explicat că vor fi solicitate fonduri pe mai multe linii de finanțare europeană, una dintre ele fiind Programul INTERREG România-Ungaria, „de la care sperăm să obținem măcar 1 milion de euro pentru reabilitarea clădirii MARTA, pentru amenajări și tot ce avem nevoie acolo”. O altă linie de finanțare vizată este de la ADR Vest.

Primăria a împărțit intenționat studiul de fezabilitate pentru reabilitarea clădirii în trei bucăți, „pentru că nimeni nu ne-ar fi dat finanțare de 10 milioane de euro dintr-o bucată. Liniile de finanțare se vor deschide în cascadă în perioada asta, până în 2027. Sunt foarte multe oportunități, eu am menționat doar două dintre ele, dar din februarie, anul viitor, se vor deschide încă patru sau cinci linii de finanțare, unde vom depune aceleași solicitări”, a adăugat Ovidiu Balint.

Finanțarea prin INTERREG România-Ungaria depinde însă de un fir… politic.

Cu privire la fondurile alocate proiectului mARTA, viceprimarul Ilie Cheșa, prezent și el la conferință, a declarat că se teme de opoziție politică din partea altor partide. El a ținut să sublinieze că mARTA nu este în subordinea lui, ci „în subordinea arădenilor”.

„Noi ne-am pregătit, avem un studiu de fezabilitate gata, avem proiectul tehnic gata”, a spus Ilie Cheșa, adăugând că „aș vrea, pe această cale, să îi rog pe colegii de alianță să ne ajute, să înțeleagă că este nevoie de finanțare pentru mARTA, este nevoie de o negociere, bineînțeles, politică, pentru că în momentul ăsta nu există o înțelegere prin care să putem accesa bani pentru mARTA pe Ghidul European România-Ungaria”.

Citește și:

•  Un muzeu în aer liber, uitat de vreme, de care nimănui nu-i mai pasă | Galerie foto · Special Arad

•  Dacă vrei să ajungi la Parcul de Sculptură de la Căsoaia, lasă-te păgubaș! Cu greu găsești ceva ce nu există!