Enola Day: Colectiv

    de E. Nola | 4 noiembrie 2015, 3:36 PM | Opinii | Recomandările editorilor

    3

    Pentru mine cuvântul are o rezonanță negativă.
    Părinții mei au fost obligați să intre în colectivă. Era denumirea colocvială a gospodăriilor agricole socialiste în care se strângeau prin forță pământurile aflate în proprietate privată.

    În socialism, în general, totul se baza pe colectiv. Cel puțin asta era povestea. Mincinoasă, desigur, ca orice poveste în socialism. Să fii împotriva regimului însemna să nu te „încadrezi în colectiv”, să manifești semne de individualism mic-burghez.

    Schimbarea din 1989 a distrus acest spirit colectiv penitenciar – spre marea dezamăgire a tovarășului Iliescu – punând în locul lui individualismul unor suflete pustiite. Rezultatul este ceea ce se vede: o societate a oamenilor-lupi, viața trăită ca o pradă.
    Iar într-o astfel de societate cauți degeaba adevărul.

    Adevărul este ca focul: dacă este folosit cum trebuie asigură căldura necesară unei familii ca prima formă autentică a colectivității.
    Dacă nu, arde și mistuiește, scoțând la iveală nimicnicia nemernică a unei societăți bolnave.
    Pentru că nu se poate construi o societate sănătoasă pe minciună.

    Nu mai sunt tânăr și cu toate acestea n-am apucat încă să trăiesc într-o asemenea societate.
    Într-o comunitate autentică. Într-un colectiv în care regulile conviețuirii se bazează pe încrederea în ceilalți.

    Formula în care trăim de când ne știm este: nu poți avea încredere în ceilalți.
    De aceea cel mai indicat este să minți, să înșeli, când e vorba de supraviețuire astea nu sunt păcate, sunt chiar măsura inteligenței – a șmecheriei – omului care se descurcă într-un colectiv fals și de aceea amenințător.
    Dacă ai încredere, ești prost, ce șă-ți fac, fraierule?

    Cei care au ieșit acum în stradă, exasperați de nemernicia guvernanților, au realizat un gest colectiv de revoltă.

    Întrebarea este dacă și de înțelegere.

    Înțelegerea faptului că toate câte s-au întâmplat în ultima vreme – moartea tânărului polițist și holocaustul de la Colectiv Club –, corupția generalizată a societății, sunt consecințe.

    Tragice consecințe ale lipsei de adevăr.
    Ale minciunii ca formă de viață, ale ipocriziei ca formă de a fi printre ceilalți.

    image-2015-11-3-20554459-0-proteste-mai

    Demisia așa-numiților vinovați nu rezolvă nimic fără eliminarea ipocriziei colective.
    Clasa politică, noua clasă a îmbogățiților, care se intersectează masiv cu ea, s-a clădit pe minciună și farizeism iar schimbarea de persoane produsă în interiorul ei nu va schimba această realitate.

    Dacă noua societate civică în formare, această generație postdecembristă, prima care n-a fost modelată după chipul omului nou al regimurilor totalitare, nu va înțelege – gestul sublim de acum al revoltei sale, ca atâtea altele de dinainte, va cădea în gol și se va pulveriza în fățărnicia neantului colectiv.

    Iată, ei și-au dat demisia și tot ei gândesc deja înainte fără să fi schimbat cadrele gândirii lor: un nou premier, o nouă coaliție, nimic profund, nimic purificator.

    În această situație, chiar și strict politic vorbind, există un singur gest adevărat: dizolvarea parlamentului și alegeri anticipate.

    Orice altă măsură va legitima realitatea împotriva căreia au ieșit în stradă reprezentanții noii societăți civile, hipsterii, rockerii, angajații la multinaționale, tinerii întreprinzători, intelectualii în formare a unei Românii viitoare posibile.

    Dar pentru ca să se întâmple strada trebuie să se reformuleze.
    Lozincile pe care le poartă indică cât se poate de clar capcana din care n-a ieșit încă. Sunt lozinci împrumutate, preluate tocmai de la cei împotriva cărora manifestă.
    Dintre toate, cea pe care au preluat-o de la președinte: corupția ucide!

    Da, ucide! Dar, așa cum am văzut, prin consecință.
    Corupția este o boală iar cauzele bolii sunt cele care duc la moarte. Iar cauza corupției este lipsa de adevăr din societate, farizeismul celor aflați în frunte, fățărnicia acceptată ca regulă a conviețuirii.

    Nu cuvintele sunt de vină pentru realitatea pe care o denumesc dar este foarte important să înțelegem forța cuvintelor care exprimă adevărul.

    Da, cuvântul cheie este colectiv. Adevărul ca bun al tuturor. Adunătura de oameni care se transformă în colectiv prin forța adevărului.

    Suntem hrăniți cu minciuni de când ne știm.
    Ni se spune că oamenii pleacă în alte țări pentru un trai bun, în timp ce cel mai bogat om al țării a revenit din Germania.
    Ni se spune că trebuie să avem răbdare, nu poți ajunge din urmă Occidentul doar în câțiva ani, în timp ce ei care ne spun asta îi ajung din urmă, îi depășesc chiar – cel puțin la nivelul traiului neneacă – într-un mandat, două, de primar de comună nenorocită.
    Ni se spune că învățământul e la curul broaștei, în timp ce directorii și rectorii își cumpără vile în locații exotice.

    În spitale mor oamenii cu zile, în timp ce directorii umblă doar în merțane și își petrec vacanțele în Insulele Azore.
    Și pe urmă se miră că n-avem încredere în ei. Că nu ne simțim solidari, nu dorim să intrăm în această colectivă a minciunii.
    Firesc.

    Nu există nimic mai tragic pentru un om decât pierderea credinței în mântuire și nimic mai dramatic decât pierderea încrederii în ceilalți.

    Să-ți trăiești toată viața în minciuna colectivă!

    Atunci mai bine focul!

    Lajos Notaros

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Fara doar si poate, asa cum observam in aceste zile, toata clasa politica din Romania ”recunoaste” ca a gresit si doreste sa se schimbe.Iata cum va fi noul ”OM” politic PROMIS de clasa politica si CALITATILE sale dupa ”schimbarea la fata”:
      1. Corect – va decide asupra unui mod de actiune doar în concordanta cu ratiunea, fara renuntari.
      2. Curajos – isi va folosi si exercita curajul doar in numele dreptatii.
      3. Binefacator si milostiv – intotdeauna va fi marinimos si va avea compasiune pentru alegatori.
      4. Politicos – va fi manierat si atent ca si expresie a atitudinii sale binevoitoare fata de popor.Aproape ca aceasta trasatura se va manifesta in el in forma cea mai inalta a politetii – dragostea fata de noi.
      5. Onest si sincer – nu va iubi banii, si asta doar dintr-un simplu crez al lui si anume ca bogatia incurca intelepciunea.Nu va spune minciuni niciodata.
      6. Onorabil – onoarea va fi pentru el o masura a demnitatii si valorii lui personale.
      7. Loial – nu va trada niciodata partidul care l-a propulsat, nu va migra si va ramane pana la sfarsitul mandatului alaturi de dragii lui votanti, deoarece pentru el loialitatea este capitala.
      8. Caracter si auto-control – se va misca si comporta dupa un standard moral absolut, unul care transcende chiar logica.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Omul nou politic va fi mult mai frumos.
        Ceea ce ați prevăzut Dumneavoastră este doar o mică parte a transformării sale.
        Dar foarte corect, observ, nu i-ați cerut să nu mintă.
        Într-adevăr, ar fi fost prea mult, ar fi putut duce la dispariția sa ca specie. Ce rost ar mai avea într-o societate în care toată lumea spune advărul.
        Frigul ăsta a venit cam repede. Mi-e frică să nu fi răcit cumva…

        +1 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    3 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.