Ceva peste 30 de hectare de parcuri, de spațiu verde. Atât a declarat primarul Aradului, Călin Bibarţ, că a realizat în cei aproape 4 ani de când se află în fruntea orașului. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Misiunea verde” cu Mona Nicolici, de la Europa FM, emisiune postată de primar pe contul său de facebook. 

Invitat să vorbească pe tema modului în care s-a ocupat și se ocupă de componenta de mediu pe durata mandatului său, edilul de Arad s-a lăudat cu realizări care unele nu sunt finalizate, iar altele sunt doar la stadiu de acte sau dorințe. Dar le-a prezentat realizatorului emisiunii „Misiunea verde. Verde în faţă” ca fiind finalizate sau în lucru.

Așa cum îi e deja felul sau i-a devenit, primarul Călin Bibarț nu s-a sfiit să adopte un ton autoritar în cadrul emisiunii și să se prezinte atotştiutor în chestiuni de mediu, dar nu numai, cu toate că Mona Nicolici a venit cu întrebări directe legate de problemele evidente ale urbei cu care arădenii sunt familiarizați sau credem noi că ar trebui să fie: problemele cu gunoaiele ce se adună pe mai departe în zona Mărului, cu finanțarea europeană la proiectul de aici, problemele legate de tăierea celui mai vârstnic arbore din Parcul Eminescu.

(Primarul Călin Bibarţ, în emisiunea „Verde în faţă”, de la Europa FM)

„Teoretic ar trebui să fie mană cerească” un primar silvicultor

Singura laudă pe care Mona Nicolici a dorit să i-o aducă primarului Aradului în cadrul emisiunii a avut legătură cu campania de colectare a aparatelor electrice şi a electrocasnicelor, ce se derulează în această perioadă în Arad, dar, prin răspunsul său, primarul i-a tăiat entuziasmul omului de presă din București. „Trebuie să vă şi laud în pic”, a intervenit la jumătatea emisiunii Mona Nicolici, dar edilul Bibarţ s-a băgat peste (aşa cum a făcut pe tot parcursul emisiuni): „Până acum nu m-ați lăudat?”, „Nu, eu nu, dvs. v-ați lăudat ”, a spus ziaristul.

A amintit mai apoi de campania de colectare ce se derulează în Arad până la mijloc de aprilie, „Zilele reciclării deşeurilor electrice” şi l-a întrebat pe Călin Bibarţ ce se face apoi cu deşeurile.

„Firmele cu care suntem parteneri vin, le iau şi apoi e problema lor”, a răspuns în primă instanţă edilul de Arad.

(Parcarea din Zona de agrement Mărului, o lucrarea aflată încă în execuţie)

30 şi ceva de hectare de spaţiu verde, în declaraţii

Revenind însă la tema principală a emisiunii, aceasta a fost deschisă de Mona Nicolici cu precizarea că atunci când „descoperim la cârma oașelor primari cu expertiză în zona de mediu, suntem foarte bucuroși, iar când avem un inginer silvic la conducerea unui oraș suntem aproape uluiți. Teoretic ar trebui să fie mană cerească pentru locuitorii orașelor”. După intervenția încrezătoare a primarului (care a punctat imediat: „Este”), realizatoarea emisiunii l-a întrebat pe edil: „Practic, cât de mult a contat pentru orașul dvs., pentru cetățenii care v-au votat, faptul că iubiți natura în mod aparte?”.

„Cred că răspunsul 100% îl vom primi în 9 iunie, pentru că voi candida din nou”, a răspuns prompt primarul.

„Dar ce spune primarul?”, a insistat Mona Nicolici, iar Bibarț a folosit ocazia să înflorească, din vorbe, spațiul verde al orașului cu câteva zeci de hectare: „Dacă ne gândim că într-un mandat, în opinia unora lung, în opinia altora scurt, patru ani, nici mult, nici puțin, un parc de 28 de hectare, încă unul de 5 hectare, încă 5 hectare în lucru, pregătite, deci vreo 30 și ceva de hectare în patru ani”. Pentru că realizările în cifre păreau umflate, moderatorul emisiunii l-a întrebat, de siguranță, pe edil: „Ați reușit dvs. să faceți atâta spațiu verde?”. Iar edilul a răspuns convingător „Da”.

Atât de convingător încât, pentru moment, am crezut și noi că așa este și că suntem prea tentați să etichetăm repede Aradul ca un oraș în care nimic nu merge și pentru că administrația nu face nimic. Am decis repede, însă, că e cazul să numărăm, așa cum facem de obicei, hectarele de parcuri noi realizate în oraș.

(Parcul  Micălaca 300, singurul inaugurat în cei patru ani de mandat al primarul Călin Bibarţ)

4,7 hectare de spaţiu verde amenajat, în realitate

Cele 28 de hectare amintite mai sus de primarul Bibarț sunt exact cele 28 de hectare ale viitoarei zone de agrement Mărului. Numai că nu e vorba aici doar de un parc, de iarbă, de copaci și flori, ci și de terenuri de sport, parcări betonate, locuri de luat masa etc. În plus, acest parc nu este finalizat încă, deși investiția trebuia inaugurată de mult. A devenit doar și mai scumpă odată cu trecerea lunilor și cu întârzierile în executarea ei. Și, deși s-a scris în repetate rânduri că s-au pierdut parte din fondurile europene dedicate acestui obiectiv, primarul spune, pe la finalul emisiunii, când subiectul Mărului este disecat separat, că nu s-a pierdut finanțarea europeană.

Ca atare, cele 28 de hectare deja realizate nu sunt chiar finalizate și nu sunt doar spații verzi.

Am identificat mai apoi, credem noi, şi primele 5 hectare amintite mai sus de edil. Sunt cele 4,7 hectare, în fapt, ale noului parc din Micălaca, finalizat în 2022, a cărui amenajare a debutat efectiv în 2021. E un parc făcut pe o zonă verde a Aradului, neamenajată, sălbatică, care a avut nevoie evidentă de cosmetizare pentru a putea fi folosită ca parc de către arădeni. Înainte, doar aventuroşii alegeau să se plimbe pe aici, cei cu câini şi cei dornici să scape de amenajările urbane.

(Parte din zona Micălaca 300, înainte de a începe aici lucrările la parc)

Din păcate, modul în care s-a amenajat parcul a făcut ca zona verde să fie diminuată, nu majorată, aşa cum se poate vedea din pozele aeriene comparative, făcute de arădeni în intervalul de timp cuprins între momentul de dinainte de debutul lucrării și cel de după finalizarea acesteia.

(Comparţie făcută pe 3 ani, în zona Parcului Micălaca 300, care a circulat pe facebook în 2023)

Cu toate acestea, Parcul 300 Micălaca este sigurul parc realizat în administraţia Bibarţ până acum și poate fi trecut lejer ca realizare a echipei de acum, deși proiectul îşi are originea în epoca primarului Gheorghe Falcă.

Ultimele 5 hectare de care amintește edilul de Arad ca fiind în lucru, în cele susținute la radio, le-am putut identificat doar în viitorul Parc Vlaicu (despre care puteți citi AICI), de 3.7 hectare. Dar investiția în acest parc a fost anunțată doar de curând, ca intenție, lucrarea fiind la faza de alocare de bani pentru… un studiu de fezabilitate. E greu de asociat această etapă a investiției cu un parc „în lucru”, așa cum a făcut, sigur pe el, primarul Bibarț, în cadrul emisiunii de la București.

Luni, primarul a precizat pentru Special Arad că primele două sunt exact cele identificate de noi, dar al treilea ar fi un parc „micuţ în Confecţii, care a fost la Pasteur, care să zicem că va fi efectiv terminat, pentru că acum e în lucru”. Cel identificat de noi în  Vlaicu a fost trecut la „în documentaţii”, aşa cum şi este, iar potivit edilului la acest capitol sunt „cele din cartierul Vlaicu, cel din spatele bisericii de la UTA şi cel de acolo”.

(Cetatea Aradului, vedere de sus)

Fără Ceala, fără Cetate, fără mal, sub 40 de mp de spaţiu verde/locuitor

Că Aradul stă bine și nu prea, chiar și cu cele peste 30 de hectare viitoare de parcuri și spații verzi, o știe și edilul, căci la întrebarea ziaristului de la Europa FM: „Dar care este indicele de spațiu verde pe cap de locuitor în Arad?”, edilul răspunde: „Sub 40 de mp în Arad, dar aici este o nuanţă.”

În viziunea edilului de acum, dar și a primarilor din trecut, Aradul are, în fapt, mult peste cei nici 40 de mp de spaţiu verde/cap de locuitor, stând probabil cel mai bine din ţară la acest capitol. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați/cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.

Ce nuanțe ar scoate Aradul, în viziunea edilului, din zona unui oraș care are şi nu prea spații verzi? „Şi în situaţia Aradului, şi a altor oraşe, asta (cei 40 de mp de mai sus – n.r.) este din statistică. Aradul are deja, pentru că s-a mai dezvoltat şi oraşul, la graniţă cu el, pădurea Ceala, care nu figurează în spaţiul verde al oraşului pentru că ţine, e pădurea statului român, dar ea are parcul natural Lunca, piste de biciclete. Alte orașe au cerut să fie în intravilanul orașului. Noi nu am cerut acest lucru, dar ea este parte din oraș”.

Pădurea Ceala, recunoaşte edilul, ar creşte indicele de spaţiu verde pe cap de locuitor şi aşa ar trebui să se și întâmple chiar dacă „nu intră în calculul statistic”, pentru că „ea este folosită de oraș ca spațiu verde”.

„Acum, pădurea ne-a dat-o natura”

„Acum, pădurea ne-a dat-o natura, important era să știm ce face primarul”, a insistat totuși Mona Nicolici, dar edilul nu a dorit să se lase, ci a plusat tot cu pădurea, dar și cu Cetatea Aradului, pe care autoritățile o tot introduc în circuitul civil, de vreo 20 de ani, fără succes însă, semn ori că potența lor politică la București lasă în continuare mult de dorit, ori că această intenție depășește cu mult capacităţile autorităților noastre.

„Nu. Nu, nu. Nu e pădure naturală, 80% e mâna omului acolo. Avem vreo 70 și ceva de hectare în inima orașului, vechea cetate, care este unitate militară închisă publicului, în care vreo 60 de hectare e spaţiu verde acolo, la fel – necuantificat. Este tot, să spun așa, defileul Mureşului, pentru că Aradul este traversat de Mureș, partea de dig, mal, partea de Mureş, nu vorbesc de luciul de apă, nu este cuantificată ca spaţiu verde, ci doar parcurile, zonele verzi, registrul spațiilor verzi”.

Cu alte cuvinte, edilul a decis să se laude în emisiunea de la București cu parcuri pe care nu le-a finalizat, cu Pădurea Ceala, de-o viață lângă Arad, cu Cetatea Aradului, de o altă viață a Armatei şi nu a arădenilor, și cu defileul Mureșului.

(Parte din copacii care şi-au găsit loc deja în registrul spaţiilor verzi)

120.000 de arbori în Registrul spaţiilor verzi… în curs de actualizare

A răspuns sigur pe el și la întrebarea: „Aveți Registrul spațiilor verzi?”. „Da, da, Aradul are registrul spațiilor verzi, are vreo 120.000 de arbori deja notificați acolo”, spune edilul, dar recunoaște mai apoi că „lucrăm în continuare la registrul spațiilor verzi pentru că este o chestie dinamică. Să fim sinceri: un oraş are nevoie de dezvoltare, evident că uneori dezvoltarea intră în contradicţie cu registrul spaţiilor verzi şi trebuie să fim foarte atenţi ca, dacă undeva e necesar, să construim şi pierdem ceva din registrul spaţiilor verzi, să compensăm cel puţin tot cu atât în altă parte.”

Pe site-ul Primăriei Municipiului Arad, în dreptul Registrului spațiilor verzi, apare de mai bine de un an precizarea – „în curs de actualizare”.

În cadrul emisiunii, Mona Nicolici a mai atins subiecte precum transportul public ecologic, strada Mărului, zona de agrement și gunoaiele care se adună pe mai departe acolo (un subiect amplu tratat de Special Arad AICI, AICI și AICI), investiția de la CET și tăierea celui mai bătrân arbore din Pacul Eminescu (un alt subiect de care Special Arad a scris mult şi despre care puteţi citi AICI, AICI şi AICI).

„Nu am cum să închei acest interviu «Verde în față» fără să vă întreb de bătrânul stejar pe care le-ați tăiat”, a punctat Mona Nicolici, amintind și posibila vârstă a copacului – 150 de ani. Motiv suficient de bun ca primarul să se ia de presă, specialiști, părerologi şi să o critice şi pe realizatoarea emisiunii. „Unde aţi găsit vârsta?”, a luat-o dur primarul Bibarţ pe ziaristă, lăsând să se înțeleagă că nu poți avea defel încredere în presă.

Când aceasta l-a rugat să spună dânsul ce vârstă avea copacul, primarul a recunoscut faptul că sigur avea peste 100 de ani, dar și faptul că nu știe vârsta celui mai mediatizat copac tăiat din parcul istoric al Aradului, dar că se pot număra inelele.

Pentru un silvicultor iubitor al naturii, Bibarţ nu s-a sfiit să folosească şi în cadrul acestei emisiuni ca metodă parcă de şantaj sentimental, falsa alegere pe care nu a fost pus niciodată să o facă: aceea între viaţa unui om care ar putea fi pusă cândva în pericol de un arbore bătrân şi viaţa acelui arbore din parc care ar putea, în teorie, să se prăbuşească oricând peste arădeni. De parcă aceasta ar fi greaua „Alegere a  Sofiei” pentru primarul Aradului, peste care a trecut însă, desigur, cu succes.

Citește și:

Cei doi stejari din Parcul Eminescu, marcați pentru tăiere înainte de a fi declarați bolnavi

Cel mai vechi stejar din Parcul Eminescu, pus la pământ. Un angajat al Parcului Natural Lunca Mureşului a tras semnalul de alarmă

Adevărul se vede limpede din dronă. Viitoarea zonă de agrement a Aradului nu e gata în procent de 93 la sută, decât pentru administrație

Mărului, sau cum se îmbogăţeşte o zonă cu 30 de tone de gunoaie într-o oră

Mărului rămâne ruşinea Aradului. Gunoaiele – fărădelegea şi bomba biologică de lângă cea mai așteptată investiție a orașului!

Bibarț, despre viitorul parc din zona Vlaicu: „Dacă tot am așteptat atâta, îmi asum să mai așteptăm ca să prindem finanțare europeană” 

Modernizarea Parcului Eminescu, aprobată, proiectul cu parcul de la UTA, actualizat. Pe viitor, un parc şi în Confecții