Ce s-a schimbat pe Mărului de când Special Arad a făcut dezvăluiri legate de gunoaie, de noua groapă ilegală de gunoi de aici, care crește sub ochii autorităților și pe care oficialii spun că o asanează? Mărului a rămas, și în februarie, tot o zonă plină de gunoaie. Transporturi ilegale de deșeuri sfârşesc în continuare aici. Dar operațiunile au loc cu mult mai multă precauție, pentru că de la momentul la care am scris materialele legate de fenomenul din zona Mărului, Poliția Locală își face, aproape zilnic, drum pe aici.

Dacă angajații Poliției Locale par că și-au făcut punct de lucru pe Mărului, alte instituții care ar putea avea un cuvânt important de spus în zonă nu au nimic de comunicat oficial. Semn că nu prea au călcat pe aici și că nici nu au de gând să o facă în curând, pentru că altfel e greu să nu remarci mormanele de deşeuri din zonă.

(Mărului, o zonă blestemată parcă să atragă doar gunoaie)

În tot acest timp, investiția de milioane a Primăriei Arad ce vizează amenajarea zonei de agrement de lângă merge mai departe, dar până la finalizarea ei e drumul e lung.

Lângă zona de agrement, mediul înconjurător, aproape neatins de mâna omului în trecut, are acum mult de suferit. Groapa ilegală de gunoi apărută aici în ultimii ani  e acoperită pe anumite porțiuni cu pământ, iar asanarea ce are loc în zonă e aspru criticată de specialișii în protecția mediului. Din păcate, nicio voce din domeniu nu a decis să iasă public cu vreo declarație, considerând probabil că riscurile sunt mult prea mari pentru cei care critică lucrările autorităților locale și neimplicarea instituțiilor statului în îndreptarea neregulilor de aici.

Înapoi la gunoi, înapoi pe Mărului

Alături de arădeni, am continuat să supraveghem zona și după seria de materiale dedicate străzii Mărului și gropii ilegale de gunoi care a înghițit rând pe rând luciurile de apă din vecinătatea Mureșului. Camioanele continuă să intră și să iasă de pe Mărului, dar traficul de deșeuri e mult mai rar decât în ultimele luni ale anului 2023. În plus, deșeurile care poposesc pe Mărului par a fi rapid „asanate”. Sunt voci care spun că prezenţa Poliţiei Locale în zonă e doar de ochii lumii, ai presei.

(Imagine aeriană cu zona Mărului, octombrie  2022)

Într-o imagine trimisă de cititorii noștri preocupați de subiect, un buldozer nivelează gunoaiele aruncate sub un strat de pământ. „E extrem de lăudabil faptul că aici se face o investiție într-o bază modernă de agrement și că s-au demolat construcțiile ilegale, că nu îți mai e frică să circuli în această parte de oraș. E lăudabil că s-a sistat activitatea la stația de asfalt din zona noului parc de pe strada Mărului. Sunt lucruri pozitive, pentru care autoritățile trebuie lăudate. Dar trebuie trase cât mai multe semnale de alarmă și când au loc încălcări ale legii, când probleme de mediu sunt grave, așa cum sunt în această zonă. Să transformi zona adiacentă bazei de agrement aflată în construcţie acum, o zonă cu bălți și mică vegetație, o zonă încă sălbatică, plină de viețuitoare, într-o groapă de gunoi acoperită cu puțin pământ nu înseamnă asanare”, ne-a detaliat acesta.

Gunoaie în locul luciurilor de apă

Un alt arădean preocupat de zona Mărului, de vecinătatea Mureșului, de râu şi poluarea lui, de natură în general, indică faptul că zonele unde existau luciuri de apă în trecut par a fi ținta tuturor celor care vor să ducă deșeuri aici. Bălţile surprinse în imaginile din septembrie 2023 nu mai există în februarie 2024. Locul lor a fost luat de gunoaie, aşa cum puteţi vedea în imaginile de mai jos.

(Luciurile de apă, acum acoperite de gunoaie)

Prezența echipajului de Poliție Locală care patrulează în zonă a făcut, spun localnicii, ca numărul camioanelor care vin și pleacă din zona Mărului să fie mult mai mic decât în ianuarie, când am început să scriem de problemele de aici. Cu toate acestea, oamenii locului susțin că în zonă se aduce, pe lângă pământ pentru asanare, „și moloz, resturi de asfalt și alte deșeuri din construcții”.

Camioanele surprinse în zonă de localnici în noiembrie vin pe mai departe pe Mărului, spun aceştia, nu în același ritm, dar vin.

În tot acest timp, polițiștii patrulează, se uită la sacii de plastic aruncaţi aici, probabil la adăpost de noapte, dar trec mai apoi pe lângă ei, mai spun localnicii. Cu siguranţă nu au expertiza să spună cine dintre cei care vin în zonă îşi fac treabă aici, cine încalcă legea şi cum ar trebui să se întâmple asanarea aici.

Numai că, în absenţa specialiştilor, pe Mărului gunoaiele îşi dau mâna cu pământ pentru a netezi zona unei alte viitoare investiţii în agrement.

(Asanarea din vecinătatea investiției Primăriei Arad)

În timp ce nivelarea terenului în vecinătatea Mureșului se face cu tot cu deșeuri, iar noua zonă de agrement pare îmbrăcată în dale, stâpli de iluminat, alei, bănci și betoane, în orașele lumii civilizate unul dintre curentele îmbrățișate în ultimii ani vizează eliminarea porțiunilor inutile de beton și asfalt din aglomerările urbane.

Acolo, se lucrează de zor la visul de a readuce natura în mediul urban. E visul multora dintre activiştii de mediu, la care autoritățile încep să plece urechea, după schimbările climaterice care le afectează orașele.

Invers decât trendul mondial

Dacă în țările civilizate ideea de a scoate betonul și a lăsa natura să-și reintre în drepturi în oraș, cunoscută sub numele de „depaving”, câștigă tot mai mulți adepți, în Arad, dar de fapt peste tot în România, la modă e pavarea piețelor, înlocuirea asfaltului și a datelor de beton cu granit, de parcă încălzirea globală de care tot vorbesc specialiștii de mediu nu are cum să ajună până aici.

Ba mai mult, departe de a urma trendul occidentului, care recurge la înlocuirea betonului, asfaltului și a altor forme de amenajare peisagistică dură cu plante și sol, în Arad zonele verzi sunt cosmetizate într-atât încât nu mai rămâne niciun petic de spaţiu verde natural, nici un copac vârstnic în picioare, iar în apropierea Mureşului, a luncii protejate, nici un luciu de apă şi nici un habitat natural pentru păsările care fac din această zonă una specială, reglementată de legi aparte.

(Parcarea viitoarei baze de agrement, una dintre zonele în care natura nu şi-a mai găsit loc)

Trendul „Depaving” şi efectele sale în oraşe

Trendul „Depaving” s-a născut undeva prin 2008, odată cu înființarea grupului Depave din Portland. Susținătorii acestui curent afirmă că scoțând asfaltul și lăsând natură să recâștige teren în orașe va face ca apa să intre în sol, să fie absorbită de acesta, fapt ce va duce la reducerea inundațiilor în perioadele de ploi abundente, ajutând la „buretarea” orașelor. Prin plantarea de copaci în astfel de spaţii se poate crește zona umbroasă, protejând locuitorii de valurile de căldură din timpul verii. În plus, reinjectarea de verdeață pe străzile orașelor contribuie la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor de aici și a sănătății lor mentale.

Citeşte şi: 

 * Mărului, sau cum se îmbogăţeşte o zonă cu 30 de tone de gunoaie într-o oră

*O amendă pentru una dintre zecile de debarasări ilegale de pe Mărului

*Mărului rămâne ruşinea Aradului. Gunoaiele – fărădelegea şi bomba biologică de lângă cea mai așteptată investiție a orașului!

* Adevărul se vede limpede din dronă. Viitoarea zonă de agrement a Aradului nu e gata în procent de 93 la sută, decât pentru administrație

*Se demolează alte 40 de construcții neautorizate din zona străzii Mărului din Arad!

*Ultimele 27 de construcții ilegale de pe strada Mărului au fost demolate