„Speranța mea e că nu se vor apuca niciodată de treabă și, ca atare, nu se vor atinge de Malul Mureșului”, îmi spunea, în urmă cu câțiva ani, un iubitor al Aradului. Miza pe faptul că Primăria Arad nu are proiecte mari în plan, iar absența unor astfel de planuri va fi totuși un lucru bun pentru oraș: va scăpa de la modernizare Malul Mureșului.

„Mai bine îl lasă cum e, doar să-l întrețină, pentru că altfel va fi dureros”, ne-a indicat speranțele sale un alt arădean, tot pe atunci. Dar autoritățile locale nu au de gând să lase malul Mureșului așa cum e el, ci vor să intervină radical aici, propunând un proiect de modernizare a acestuia între Podul Decebal și Parcul Eminescu.

Un proiect care a ajuns la Studiu de fezabilitate, retras totuși de pe ordinea de zi a ședinței CLM. Până acum, nu a avut loc nicio dezbatere publică pe tema modernizării malului, iar arădenii nu au fost chestionați cu privire la cum și-ar dori să arate pe viitor acest segment din oraș.

Studiul a fost însă analizat de cei de la Pro Urbe, singura asociație civică care se implică în viața cotidiană a Aradului. Iar specialiștii asociației au catalogat proiectul drept „o nouă degenerare urbană”.

88 de milioane de lei pentru intervenţii pe Malul Mureşului

Studiul de fezabilitate privind „Amenajarea și punerea în valoare a Malurilor Mureșului pe tronsonul cuprins între Parcul Europa și Podul Decebal” calculează valoarea investiţiei propuse la 88.460.458,67 lei cu TVA. Conform studiului, proiectul ar putea fi realizat în 24 de luni.

La finalul referatului de aprobare, în proiect se indică „Față de cele de mai sus consider oportună adoptarea unei hotărâri pentru aprobarea documentației tehnico-economice și a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiție (S.F) – ”SF – Amenajare intersecție Calea Timișorii – Strada Constituției, Strada Cibinului, tip giratoriu”.

Poate această eroare este şi motivul pentru care proiectul a fost retras, deşi se pare că în comisiile de specialitate, acolo unde a fost discutat şi unde s-a decis retragerea sa înainte de a ajunge la votul CLM, nemulţumirile au fost cu duiumul, legate atât de propuneri, cât şi de modul lor de implementare.

Malul Mureșului, o nouă degenerare urbană marca Arad

Cum se vede SF-ul propus acum prin ochii Pro Urbe. „Malul Mureșului: se propune o nouă degenerare urbană”, este concluzia Pro Urbe. Iar argumentele sunt multipe și pornesc de la o realitate foarte simplă și anume modul în care Primăria Arad a înțeles să facă acest studiu: „Fără vreun anunț în presă, fără o dezbatere publică, fără vreo postare pe Facebook, administrația dorește să realizeze o nouă degenerare urbană, de data asta în cel mai frumos loc al Aradului: malul Mureșului între Podul Decebal și Parcul Europa.

17 milioane de euro conform studiului de fezabilitate retras în ultimul moment de la vot. Nu suma este cu adevărat dureroasă. Justificarea prin studii dubioase a unor cheltuieli aberante este o practică generalizată în România în general, și în Arad în particular. (…)

Problema noastră este șirul lung de propuneri discutabile din studiu, propuneri care dacă ar fi realizate nu e sigur că ar ajuta la confortul oamenilor care vin pe mal, cu atât mai puțin ar contribui la creșterea biodiversității. Cert este că ar costa mult și ar bloca orice altă viitoare investiție benefică în zonă”.

Malul, fără vocea arădenilor și a specialiștilor

Că subiectul reamenajării Malul Mureșului este unul extrem de delicat pentru arădeni și că o reconfigurare a acestei zone ar trebui tratată extrem de serios de către autorități o demonstrează fiecare dezbatere pe temă purtată de arădeni la orice veste legată de mal. Postarea legată de reamplasarea pistei de biciclete aici are, la nicio zi de la apariție, zeci de comentarii pertinente pe temă.

În plus, una dintre cele mai frumoase zone ale Aradului ar merita o atenție deosebită, așa cum se întâmplă în orice oraș civilizat. Nu mai departe de Timișoara, reamenajarea Pieței Operei (Piaţa Victoria) a fost supusă unui concurs la care s-au înscris peste 30 de firme de arhitectură, printre care unele internaționale, iar alegerea a durat săptămâni bune, propunerile din prezentarea câștigătorului fiind ulterior detaliate pentru timișoreni.

Situații similare, în care înainte de toate sunt chestionați locuitorii, se întâmplă des la Oradea. La Arad, însă, proiectele administrației au o viață a lor mai degrabă secretă, ținută departe de ochii lumii.

Câte propuneri, atâtea erori

Revenind la malul Mureșului și analiza Pro Urbe, László Szőke face mai apoi câteva popasuri pe subiectele dureroase ale studiului propus: o panoramă asupra Mureșului doar pe hârtie, tăieri de copaci pentru obiective schițate de la București pentru o realitate care nu se potrivește Aradului, o estacadă fără sens, transformarea malului în zona Polivalenta în zonă de grătare și bâlci, o pistă de alergare ovală nu de 400 de metri, așa cum e firesc, ci de 500 de metri, din iarbă, stâlpi de iluminat peste stâlpi de iluminat etc.

În fapt, o reamenajare care nu ţine cont nici de Mureş, nici de biodiversitate, temele principale ale proiectului, nici de oameni, nici de scopul parcurilor, ci îşi propune să cheltuiască mulţi bani pentru câteva eşecuri.

Iată sesizările făcute de Pro Urbe, așa cum sunt ele detaliate pe pagina asociației.

1. O alee suspendată din beton şi câţiva copaci tăiaţi

„Una din soluțiile controversate din studiu este realizarea între Podul Decebal și Clubul Voința a unei alei suspendate din beton și elemente de oțel zincat. Nu deck tratat, nu o soluție care să se potrivească cu un mediu natural din albia unui râu. Ideea unei alei în imediata apropiere a apei nu e rea, dar de ce din grătare electrosudate zincate?

O altă greșeală este că ceea ce au pus pe hârtie la București nu are legătură cu realitatea din Arad. Se propune soluția aleii în consolă tocmai pentru a pune în valoare panorama spre Mureș. În imaginile de mai jos vedeți desenul din propunere, iar mai jos sectorul de mal în realitate. Adică panorama spre râu despre care se vorbește în studiu, în realitate este obturată de vegetație. Ce facem, tăiem copacii sau adoptăm o soluție tehnică conformă cu realitatea?

Așa arată (imaginea de mai sus – n.r.) malul văzut din biroul din București: fără copaci spre Mureș. Ei nu au Google Earth.

În realitate  vegetația obturează panorama spre Mureș (potrivit imaginii de mai sus, indicată Pro Urbe – n.r.). Noi avem Google Earth.

Există și în momentul de față o alee apropiată de apă, care se întinde pe aproape toată lungimea parcului, de la Voința până la capătul Parcului Europa. Prelungirea ei în aceeași formă până la Podul Decebal ar asigura o continuitate în aspectului digului. O vedeți în imaginea de mai jos, marcată cu roșu. E lată, e aproape de apă, adică e fix ceea ce se propune în proiect. Doar că e în paragină.

(Aleea existentă de-a lungul apei. Ar trebui prelungită până la Podul Decebal – se arată în analiză)

2. Un studiu din biroul de la Bucureşti

În studiu se propune amenajarea a 6 pontoane plutitoare și reamenajarea treptelor care duc la ele. Restul treptelor, nu? Adică pentru 17 milioane de euro lăsăm în continuare în paragină fix zona cu panoramă spre apă? În tot proiectul nu se face vorbire despre redarea vizibilității către apă. Pe toate desenele din studiu apa este la baza treptelor de pe dig și toate soluțiile propuse pleacă de la acestă ipoteză greșită.

O altă amenajare discutabilă este o estacadă pietonală în fața terasei Bottega, după cum vedeți în imaginea de mai jos. O intervenție scumpă care nu știm la ce ar ajuta. Dacă vrei să vezi apa de sus, la nici 200m este pasarela pietonală peste Mureș. Nici pe cei de la Bottega nu-i ajută cu nimic. Nici pe malul opus nu este nimic spectaculos de văzut. Se mai taie și niște copaci pentru realizarea ei. Cui folosește?”

3. Alte alei pe care nu va putea circula nimeni

Dar problemele identificate de Pro Urbe în studiul care se dorea propus spre vot de Primăria Arad nu se opresc aici. László Szőke indică și faptul că „Se propune desființarea aleilor asfaltate și înlocuirea lor cu alei din piatră montată pe pământ, cu rosturi înverzite. Celor care propun asta le recomandăm să plimbe un cărucior pe aceste alei și să încerce să nu trezească bebelușul care doarme în timp ce căruciorul zdrăngăne.

Sau să meargă pe tocuri. Sau să meargă cu trotineta. Sau cu un skateboard. Sau cu patine cu rotile. Sau cu o mașinuță cu pedale. Sau cu o bicicletă cu roți ajutătoare. Sau să tragă o mașinuță de jucărie după ei. Adică lucruri care se fac prin parcuri. Aleile asfaltate nu au impact ecologic de luat în seamă, dar sunt incomparabil mai funcționale. Și mai au un mare avantaj: există. Realizarea lor nu necesită niciun ban.

(„Pavaj de piatră cu rosturi înverzite. Poate fi frumos, dar nu e practic”, spun cei de la Pro Urbe) 

4. Locuri de joacă printre statui

Se propune amenajare unor locuri de joacă și a unor zone pentru sport. Momentan în Parcul Europa există zone dedicate pentru sport. Este o greșeală să extinzi această zonă pe toată lungimea parcului. Trebuie să existe și zone liniștite în parc, unde pot sta cei care se odihnesc, citesc, discută, fără să fie obligați să asculte țipetele copiilor sau a celor care joacă streetball. Ce sens are o zonă de fitness între Bottega și pasarela pietonală, printre statui?”

5. Și nelipsita propunere cu grătare şi o pistă de alergare pe iarbă

„Realizarea unor zone de picnic cu grătare, cum se propune pe mal mai aproape de sala Polivalentă, este de-a dreptul absurdă. Transformăm malul într-un bâlci? Cine vrea un mic și o bere are terase în apropiere, are ștrandul pe malul celălalt. Le propunem celor din administrație să numere câte grătare se găsesc în Cismigiu sau în Prater. Tot atâtea ar trebui puse și aici.

Se propune o pistă de alergare ovală de 500m, înierbată!? Dacă e de alergare și e ovală, are de obicei 400m, dar asta nu i-a deranjat pe proiectanți. Nu i-a deranjat nici faptul că dacă zilnic aleargă doar un singur om pe fix același traseu, traseul se va transforma într-o potecă de pământ. Nu există pistă de alergare înierbată. Absurdul este amplificat prin faptul că pentru amenajarea pistei se taie copaci, de parcă un om nu ar putea alerga printre copaci. Nu e o junglă impenetrabilă în parc.

6. Amfiteatru pe dos și varianta optimă a unui teatru de vară

Se propune și un amfiteatru cu vedere la apă. Ați mai văzut amfiteatru convex? Adică un amfiteatru unde publicul stă cu spatele la centrul amfiteatrului și privește spre exterior? Conform propunerii vom avea așa ceva, imediat după Facultatea de Educație Fizică (fosta bază Constructorul). Două rânduri de bănci de pe care oamenii vor putea privi trecătorii. Că altceva nu e de văzut. Castorii au plecat.

(„Un amfiteatru pe dos pentru a privi trecătorii. Alt obiectiv fără sens” – foto Pro Urbe)

Cum îți trece o asemenea idee inutilă prin cap, dar nu îți trece una absolut utilă a unui amfiteatru pe bune, un teatru de vară adevărat pus în coasta digului? Reamenajarea parcului ar fi un moment extraordinar pentru a face un teatru de vară, iar locul se pretează perfect. În zona străzii Ioan Alexandru în locul betoanelor degradate ar trebui realizat un teatru de vară, cu tribunele pornind de pe dig și cu scena spre Mureș. Ar fi o investiție chiar utilă pentru oraș”.

(Propunerea Pro Urbe – un teatru de vară  în zonă străzii Ioan Alexandru)

8. Mijloacele uită scopul: fără biodiversitate, fără parc

Şi tot cei de la Pro Urbe au făcut un popas şi la unele dintre temele principale ale proiectului: biodiversitatea și integrarea Mureșului în proiect. „Cel mai sumar, spre deloc, tratat subiect în studiu este păstrarea biodiversității, deși este chiar un obiectiv al studiului. Administrația Aradului a pus gazon și peste iarba crescută natural în noul parc din Zona 300. Ar pune gazon peste tot.

Nu concep o zonă urbană care să nu fie artificial amenajată. Peste tot în lume se încearcă reintroducerea naturii în oraș, restaurarea zonelor care au fost modificate artificial. La noi, administrația are oroare de flora spontană. Probabil acesta a fost motivul pentru care acum câțiva ani au tăiat și ultimii plopi care făceau parte din această floră. Se propune gazon peste tot și sistem de irigare care să ude gazonul din patru bazine îngropate de câte 97 mc. Bazinele vor fi alimentat din patru foraje realizate special pentru acestă investiție.

Domnilor, vorbim de malul unui râu. În Mureș curge apă. Aveți apa pentru irigații la câțiva metri și voi propuneți bazine îngropate și puțuri forate?

Da, apa din Mureș trebuie filtrată de aluviuni, dar sigur nu va înfunda aspersoarele cu oxizi de fier așa cum se întâmplă în tot orașul cu sistemele de udare realizate până acum. Iar dacă în loc de gazon păstrăm vegetația spontană și o întreținem, cantitatea necesară de apă va fi mai mică iar sistemul de irigație incomparabil mai ieftin, sau nu va fi necesar deloc”.

9. Iluminatul, animalele și regenerarea parcului

„Se propun foarte mult corpuri de iluminat – se mai arată analiza Pro Urbe. E drept, cu intensitate controlabilă, dar foarte multe. Păsările (poate cu excepția porumbeilor și ciorilor) nu cuibăresc în zone iluminate. Dacă nu cuibăresc păsări mici, care se hrănesc cu insecte, ne invadează țânțarii, tigrii platanului și ce o mai fi. Poluarea luminoasă, care are efecte asupra tuturor vietăților din zonă, pur și simplu nu este subiect într-un studiu care propune regenerarea unui parc.

În natură, noaptea e întuneric. Nu putem regenera natura într-o pădure de stâlpi de iluminat.
Singurele animale luate în seamă în studiu sunt câinii, pentru care se propune amenajarea de țarcuri de plimbare. Alt animal nu este prevăzut să existe în parc. Cei care au fost prin ţările civilizate, sigur au văzut și alte animale prin parcuri: multe păsări mărunte, rațe, lebede, iepuri, arici, chiar și vulpi. Desigur, acestea sunt animale exotice pentru noi.

În general, acest studiu nu ține cont de integrarea Mureșului în viața parcului. Se propun șase pontoane ale căror rol nu este foarte clar. Pentru pescari? Pentru plajă? Pentru acostarea bărcilor? Mureșul figurează doar ca un obiectiv de privit, nicidecum ca parte integrantă a zonei. Unde sunt pescarii, unde sunt canotorii, unde sunt înotătorii? Mai jos pe Mureș, la Mako, este ștrand public unde poți înota în Mureș, unde este tiroliană peste Mureș. Acest studiu nu vine cu vreo idee legată de viața pe malul unei ape”, se mai arată în analiza asociației.

Concluziile dezastrului pus deocamdată doar pe hârtie

Pro Urbe intră și în detaliile financiare ale propunerii de modernizare a Malului Mureșului, date la care ne vom referi, însă, într-un alt articol. Care este concluzia specialiștilor din asociație, legat de SF-ul propus de Primăria Arad, după analiza tuturor acestor componente?

„Parcul și malul Mureșului sunt în stare proastă în special din cauza lipsei întreținerii. Din păcate, experiența ultimelor decenii spune că investițiile se fac de dragul investițiilor, nu de dragul cetățenilor. Despre mentenanță nu prea se vorbește, cu atât mai puțin se face. Acest studiu este incomplet, conține soluții discutabile, și în general nu ține cont de necesitățile reale. Se vede că mai nimeni care a participat la realizarea lui nu trăiește în Arad. E bine că s-a retras de la vot. Sub forma actuală ar trebui uitat”.

***

În absența unor consultări publice, termeni deveniți străini autorităților locale din municipiu, și a altor voci avizate care să tragă semnale de alarmă legat de modul în care Primăria, aici cu ajutorul unei firme din București (care a mai făcut proiecte proaste pentru Arad) are de gând să schimbe fața malului Mureșului, între podul Decebal și Parcul Europa, astfel de proiecte – cu mici schimbări probabil, făcute de ochii lumii, vor deveni realitatea locală, iar Aradul va suferi ciuntiri peste ciuntiri, dând istoria și bogăția naturală a orașului pe gusturile îndoielnice ale unor politicieni și pe propunerile ieftine și nerealiste ale unor proiectanți de departe, care îşi vor încasa, cu siguranţă, banii, indiferent de rezultat.

Citește și:

Municipalitatea vrea să schimbe la față complet malul Mureșului, cu peste 17 milioane euro, dar nu prea îi iese

Se surpă digul de pe malul Mureșului, în timp ce hârțoagele zac în sertare. Primăria susține că e treaba Apelor Române