miercuri, 24 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Peste 100 de ONG-uri îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care restrânge accesul la justiție

    de Special Arad | 8 martie 2023, 8:17 AM | Naţional

    0

    112 organizații neguvernamentale din România au semnat o scrisoare deschisă prin care îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care le limitează accesul la justiție pe teme privind protecția mediului, drepturile omului, protecție socială, implicare civică și comunitară, drepturile minorităților sexuale, drepturile persoanelor cu dizabilități, educație, sport, etc, transmite Declic.ro.

    De asemenea, semnatarii, printre care se numără Asociația Declic, Asociația BankWatch România, Funky Citizens, Dăruiește Viață, Agent Green, FDSC – Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile, îi cer președintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituțională, pentru că legea contestată încalcă cel puțin 4 articole din Constituție, printre care liberul acces la justiție și libertatea de exprimare și la asociere.

    Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art.64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, adoptată de Parlament la finalul anului 2022.

    „Nu exagerăm afirmând că toate aceste abateri vădite și grave ale legiuitorului, comise prin intermediul Pl-x 317/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizațiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, după cum se arată expres la art. 30 alin. (2) din Constituție, care statuează că cenzura de orice fel este interzisă”, se arată în scrisoarea adresată președintelui.

    De menționat că niciun ONG din Arad nu se află printre semnatarii scrisorii.

    Redăm în rândurile ce urmează scrisoarea intreagă:

    În atenția Președintelui României,

    Dl. KLAUS IOHANNIS

    referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art.64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (în continuare cu nr. de înregistrare de la Camera Deputaților “Pl-x 317/2022”)

    Prin care vă solicităm:

    1. În temeiul art.77 din Constituție, să dispuneți trimiterea Pl-x 317/2022 spre reexaminare către Parlamentul României.

    2. În temeiul art. 146 din Constituție și al art. 15 din Legea nr. 47/1992, să dispuneți sesizarea Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate a Pl-x 317/2022;

    Având în vedere următoarele:

    CONSIDERENTE

    Pl-x 317/2022 încalcă flagrant art. 21, art. 30, art. 40 și art. 148, din Constituția României, republicată.

    De asemenea, Pl-x 317/2022 nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art 114, art. 352 TFUE, art. 7,8, 11 și 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

    O lege care forțează stabilirea unor reguli procesual-civile mult mai stricte de contestare a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, cu încălcarea principiului proporționalității, limitează posibilitatea de exercitare a activității acestor organisme sociale interesate, implicit afectând în substanța sa dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare a acestor entități.

    Mai mult, stabilirea unor termene fixe pentru formularea cererilor incidentale în proces care contrazice rațiunea reglementării lor prin Codul de procedură civilă, contravine normelor de tehnică legislativă, putând duce la ambiguitate și confuzie în aplicarea legii.

    Pl-x 317/2022 contrazice vădit următoarele texte constituționale:

    · At. 21 din Constituție, privind dreptul de acces la instanță al intervenienților

    · Art. 30 din Constituție, privitor la libertatea de exprimare

    · Art. 40 din Constituție, referitor la dreptul de asociere

    · Art. 148 din Constituție ce consacră principiul priorității dreptului Uniunii Europene

    În expunerea de motive se susține că „…în momentul actual, în contextul reglementărilor legale în vigoare, se generează un dezechilibru major între ONG-uri și investitori. ONG-urilor li se conferă calitate procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate. Aceasta situație profund nedreaptă trebuie reechilibrată prin responsabilizarea acestor ONG-uri și a membrilor lor fondatori, (…) prin stabilirea unor termene ferme în care acțiunile privind atacarea actelor administrative să poată fi inițiate.”

    În primul rând, proiectul de lege are ca premisă o situație nereală.

    ONG-urilor nu li se prezumă interesul sau calitatea procesuală, nici nu li se stabilesc taxe de timbru modice, ci sunt tratate exact ca orice alt justițiabil care trebuie:

    · Să-și dovedească calitatea procesuală și interesul legitim privat în condițiile hotărârii ICCJ nr. 8/2020;

    · Să plătească taxa judiciară de timbru stabilită de OUG nr. 80/2013.

    Responsabilizarea la care face referire proiectul de lege reprezintă o sancțiune la adresa organizațiilor neguvernamentale, instituind o premieră în dreptul românesc: prezumția de rea-credință cu privire la toate organizațiile neguvernamentale.

    Subliniem că expunerea de motive trebuia să fie în conformitate cu legea și să ofere o justificare clară și legală a propunerii legislative.

    În condițiile în care prezenta expunere de motive conține informații false, inexacte, nu aduce o justificare adecvată și este contrară unui principiu fundamental de drept (prezumția bunei-credințe), întreaga lege este neconstituțională.

    În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale:

    · Decizia nr. 258/2006 a Curții Constituționale a României, în care s-a decis că o ordonanță privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor este neconstituțională, deoarece expunerea de motive nu oferea o justificare adecvată a necesității și proporționalității limitărilor impuse de lege.

    Expunerea de motive încalcă următoarele principii:

    1. Principiul justificării: Expunerea de motive trebuie să ofere o justificare legală și rațională a necesității și proporționalității legii propuse. Prezenta expunere de motive vizează responsabilizarea organizațiilor neguvernamentale, legiuitorul etichetând organizațiile neguvernamentale ca fiind de rea-credință, iar nu portavoce a societății civile. O asemenea justificare încalcă principiul fundamental conform căruia buna-credință se prezumă.

    2. Principiul coerenței: Expunerea de motive trebuie să nu includă informații false sau inexacte. Se susține în expunerea de motive că organizațiile neguvernamentale ar avea un regim preferențial în instanță , că s-ar prezuma interesul, or aceste informații nu sunt reale, organizațiile fiind obligate să-și dovedească ca orice altă parte în proces legitimitatea procesuală. În condițiile

    în care expunerea de motive este viciată, nu încape îndoială că legea este neconstituțională.

    3. Principiul respectării drepturilor fundamentale: Expunerea de motive ar fi trebuit să includă o analiză a impactului legii asupra drepturilor organizațiilor neguvernamentale (de asociere, libertate de exprimare și acces la justiție).

    Următoarele articole din PL-x 317/2022 afectează drepturile fundamentale ale organizațiilor neguvernamentale (dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare, consacrate la art. 40 și 30 din Constituția României):

    § Art. I pct. 7 Pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (234) din prezenta lege, iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală este de 60 de zile şi se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluţionare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima.

    § Art.II, care introduce un nou alineat în cadrul art. 64 din Legea nr. 350/2001, prin care se prevede că pentru organismele sociale interesate, dreptul de a ataca hotărârile de aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se prescrie în termen de 1 an de la data aprobării.

    Încălcarea dreptului de acces la instanță pentru intervenienți. Art 21 din Constituție. Încălcarea normelor de tehnică legislativă. Art. 14 din Legea nr. 24/2000

    Codul de procedură civilă reglementează la art. 61-67 Codul de procedură civilă formele de intervenție voluntară în proces.

    Potrivit 62 Cod de procedură civilă, termenul limită până la care poate fi introdusă cererea de intervenție principală este închiderea dezbaterilor pe fond (în contenciosul administrativ, aceasta este inadmisibilă în lipsa îndeplinirii procedurii prealabile și a dovedirii legitimității procesuale).

    Iar conform art. 63 alin. (2) Cod de procedură civilă, intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac.

    Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut aceste termene mai generoase pentru intervenienți este aceea că aceștia află mai târziu de proces, iar un stat de drept trebuie să acorde intervenienților dreptul de acces la o instanță.

    Art. I pct. 7 din Pl-x 317/2022 este profund neconstituțional, întrucât stabilește același termen de 60 zile de la răspunsul la plângerea prealabilă pentru formularea cererii de intervenție accesorie, golind practic de conținut această instituție juridică.

    În altă ordine de idei, această prevedere încalcă și art. 14 din Legea nr. 24/2000 referitoare la unicitatea reglementării în materie, fiind obligatoriu ca termenele pentru formularea cererilor de intervenție să fie cuprinse în Codul de procedură civilă.

    Încălcarea dreptului la liberă asociere și libertatea de exprimare. Art. 40 și art. 30 din Constituția României.

    Nu exagerăm afirmând că toate aceste abateri vădite și grave ale legiuitorului, comise prin intermediul Pl-x 317/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă

    organizațiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, după cum se arată expres la art. 30 alin. (2) din Constituție, care statuează că cenzura de orice fel este interzisă. Organizațiile nonguvernamentale au rolul de portavoce a societății civile, iar această realitate trebuie respectată de legiuitor. Organizațiile nonguvernamentale acționează pentru binele societății, astfel cum ar trebui să facă și autoritățile statale, un exemplu negativ fiind tocmai Pl-X 317/2022.

    În aceeași măsură proiectul de lege încalcă și dreptul la libera asociere, organizațiile neguvernamentale fiind limitate drastic în activitatea lor, prin instituirea pentru contestarea actelor nelegale ale autorităților a unor termene nerezonabile care se raportează la momente subiective.

    Nu există o justificare adecvată și legală în acord cu principiul proporționalității pentru reducerea termenelor pentru organizațiile neguvernamentale.

    Semnatari:

    Asociația Declic

    ACMA Betania Bîrlad

    ActiveWatch

    Agent Green

    Ambasada Sustenabilității în România

    Asociata People for Sport Romania

    Asociatia A.R.T. Fusion

    Asociatia Anastasia Ioana

    Asociația Art Conservation Support

    Asociația association Bright Future For Every Child

    Asociația Atelier Ad Hoc

    Asociația Ateliere Fără Frontiere

    Asociatia Autism Voice

    Asociatia Avangarde

    Asociatia AVATAR

    Asociația Bankwatch România

    Asociaţia Bună Ziua Copii din România

    Asociația Centrul de Training, Consultanță și Mediere Onești

    Asociația City Makers

    Asociația CIVICA

    Asociatia Club Sportiv Climb Again

    Asociația Colectiv GTG 3010

    Asociația Colors

    Asociația Corabia cu Arhitectură

    Asociația de dezvoltare personală Grigore Popa (Școala de joacă)

    Asociația de Scleroză Multiplă din România

    Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafarul, Neamt

    Asociatia de Scleroza Multipla Valcea

    Asociatia E-Civis

    Asociatia Euro-Asiatica de Consultanta si Inovare

    Asociația Filantropia Oradea

    Asociația Iele-Sânziene

    Asociația Incluziune pe Bune

    Asociatia Inima Copiilor

    Asociația Institutul de Cercetare Făgăraș

    Asociația Izsák Művek

    Asociația La Firul Ierbii

    Asociatia Librarul cu papion

    ASOCIAȚIA M.A.M.E.

    Asociația Mai Mult Verde

    ASOCIATIA MAINI INTINSE

    Asociația Mișcare de Tabără Yuppi

    Asociația MozaiQ LGBT

    Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași

    Asociația Necuvinte

    Asociatia non-guv Maria Beatrice

    Asociatia O Secunda de Bine

    Asociația Parcul Natural Văcărești

    Asociația Partener pentru Tine

    Asociația Pe Scurt

    Asociația Pe Stop

    Asociația pentru copii cu dizabilități – Mă Bucur de Viață

    Asociația pentru copii și bătrâni Sfântul Hristofor

    Asociația pentru Dezvoltare prin Educație, Informare și Susținere – D.E.I.S.

    Asociatia pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului FeedBack Brasov

    Asociația pentru recuperare și consiliere din adicții și dependențe (ARCADE)

    Asociatia Platforma Acceptarea Păgână (Platforma Pagan Acceptance)

    Asociatia Pro Vobis – Centrul National de Resurse pentru Voluntariat

    Asociatia PRO-VOLUNTARIAT

    Asociația ProXpert Râmnicu Vâlcea

    Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică

    Asociația Salvează o inimă

    Asociatia Saraci Anonimi

    Asociatia Suport Mastocitoza Romania

    Asociatia Tara Tinerilor Uniti

    Asociația Teatrul Experimental Senzorial

    Asociatia THE NEW PAGAN DAWN

    Asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM ”NAPOCA” (CCN)

    Asociatia Varus Equin

    Asociația Vatra cu idei

    Asociația Volens

    Asociatia Young Initiative

    Asociația Zambetul Evei

    Centrul pentru Jurnalism Independent

    CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

    Comunitatea ONedu România

    Consiliul Tineretului din România

    Corupția Ucide

    CS Aktiv Ramnicu Valcea

    Dăruiește Viață

    DAVIDLINUM

    FDSC – Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile

    Federatia Bancilor pentru Alimente din Romania-FBAR

    Federația Bicicliștilor din România (FBR)

    Federația Fundațiile Comunitare din România

    Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS

    Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS

    Federația Tinerilor Basarabeni (F.T.B.)

    Fundația Acasă în Muscel

    Fundația Comunitară București

    Fundația Comunitară Galați

    Fundația Comunitară Iași

    Fundația Comunitară Oradea

    Fundația Comunitară Prahova

    Fundația Comunitară Timișoara

    Fundatia Comunitara Valcea

    Fundația de Scleroză Multiplă Bihor

    Fundatia de Sprijin Comunitar

    Fundația Eco-Civica

    Fundatia Humanitas Pro Deo Resita

    Fundația Inimă de Copil

    Fundația Mihai and Maria Frățilă

    Fundația Regală Margareta a României

    Fundația Romanian Angel Appeal

    Funky Citizens

    GHEPart

    Inițiativa România

    Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    7 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.