Locul lui Onisim Colta a fost mereu, și în viață, și după, în lumină. Lucrările lui de artă, atât picturile, cât și sculpturile în lemn, s-au inspirat din – și au fost dedicate pentru – lumină. Au fost gândite de la bun început astfel încât să „șoptească” câte ceva despre „nașterea luminii”. Nu întâmplător, „Nașterea luminii” se numește și expoziția dedicată regretatului artist (1952 – 2022) în incinta Muzeului de Artă, precum și catalogul-album de colecție care a fost lansat miercuri, la un an distanță.

Titlul cărții este, mai exact, „Onisim Colta – Nașterea luminii / The Birth of Light”, cuprinzând texte inclusiv în engleză, în mod inspirat, deoarece artistul Onisim Colta, prin operele sale – de o originalitate și de o naturalețe strălucită, precum și de o simbolistică și profunzime unică – au depășit, fără nicio umbră de dubiu, granițele Aradului și ale României.

„Un băimărean naturalizat. Cred că e în firea noastră să ne identificăm întotdeauna cu un loc. Vorbim de băimăreni, vorbim de arădeni, vorbim de români, vorbim de europeni. Onisim a depășit granițele astea, a depășit granița Aradului, a depășit și granița României, este – în continuare – un artist european. Ceea ce Onisim a lăsat moștenire prin ce a creat, este o artă care are un public țintă. De multe ori, noi, cei care venim dintr-un mediu ortodox, catolic, greco-catolic, întodeauna stăm să ne întrebăm, oare simbolistica noastră cui se adresează, mai precis. Este clar, se adresează creștinilor, în primul rând, și poate că un musulman altfel percepe simbolistica din lucrările lui Onisim, dar nu vorbim acum despre ce înseamnă simbolistica din aceste lucrări. Mai toți dintre dumneavoastră l-ați cunoscut pe Onisim Colta, ați fost alături de el, ba la teatru, ba ca și artiști, ba în viața privată, deci știm despre cine vorbim. Expoziția, catalogul, albumul, cum doriți să îl numiți, este un omagiu”, a spus muzeografa Adriana Pantazi ieri, la lansarea albumului.

Adriana Pantazi a subliniat că în cazul de față nu vorbim doar despre un catalog al expoziției, pentru că nu sunt reproduse doar lucrările expuse la Muzeul de Artă, în sala dedicată artistului. Cartea „Onisim Colta – Nașterea Luminii / The Birth of Light” este, mai degrabă, un album de colecție cu cele mai importante opere ale artistului, inclusiv cele expuse la muzeu în anii 2000 și 2012, dar și altele, începând din anii ’85-’86, care au fost prezentate de-a lungul anilor – 34 de ani, mai precis – într-o publicație tipărită, în premieră, în revista Arca, așa cum a menționat scriitorul Vasile Dan.

Un caracter, un altruist, un artist

Vasile Dan, președintele filialei Arad a Uniunii Scriitorilor, a vorbit despre Onisim Colta „în trei ipostaze, în cea dintâi despre cea pe care el a petrecut-o, și a avut o contribuție esențială, la revista Arca. În a doua ipostază este aceea de comentator, exeget de artă. Onisim Colta era un generos, un altruist, a publicat în Arca cronică plastică, cronică vizuală, a publicat și cărți… și, firește, câteva cuvinte, despre arta sa, care este una inconfundabilă și foarte importantă (…) Niciodată n-am avut un coleg atât de fidel și loial revistei Arca, cum a fost Onisim Colta. (…) Onisim Colta a fost și un caracter, ceea ce se întâmplă mai rar. De multe ori, artiștii sunt geniali, sunt nemaipomeniți, uimitori, cu caracterul sunt, însă, destul de permisivi. La Onisim Colta, nu (…) Comentariile lui plastice, în afară de calificarea și subtilitatea ochiului său, când a apreciat o lucrare, erau și generoase. Erau scrise cu multă empatie și mulți dintre acești artiști importanți ai României au devenit cunoscuți prin Onisim Colta și revista Arca”, a spus Vasile Dan.

La lansarea catalogului-album a vorbit și președintele filialei Arad a Uniunii Artiștilor Plastici, Dumitru Șerban: „Înainte de toate, Onisim era un om și un artist… și este foarte important să știți cât de mult s-a implicat în viața Aradului, în domeniile artelor vizuale. Era un susținător al tuturor artiștilor, era prezent la orice eveniment, chiar avea un loc al său în galerie (n. red. – Galeria Delta), un loc predominat de lumină. Despre opera lui vor vorbi mulți și va fi nevoie de specialiști de primă mână, care să poată să decodifice ceea ce Onisim ne-a lăsat aici. (…) El era extrem de profund în ceea ce făcea și lucrarea nu părăsea atelierul decât atunci când considera că a tras ultima linie sau ultima pată de culoare, care să determine exact ce a vrut să spună prin opera sa”.

„Un album care i-ar fi plăcut și lui Onisim”

Textele din „Onisim Colta – Nașterea Luminii / The Birth of Light” sunt semnate de muzeografa Adriana Pantazi („2000 – 2012 – 2023 – urme pentru istoria artistului în muzeu”), criticul și istoricul de artă Adriana Oprea [„Nașterea luminii (și a umbrei)”] și profesorul Marcel Tolcea, un fragment citat, de fapt, din discursul său de la vernisajul expoziției postum din 10 mai 2023.

Lucrare expusă în cadrul expoziției „Onisim Colta – Nașterea Luminii” (captură video Special Arad)

O contribuție importantă la acest catalog / album au avut-o și fotografii Liviu Orelțchi (de asemenea, traducătorul textelor amintite mai sus în limba engleză), Andrada Damianovskaia, Valeriu Câmpan, Florin Hornoiu, Marinel Brâncău, Ioan Paul Colta și Laurian Popa, cei doi din urmă fiind responsabili de conceptul grafic, cel din urmă fiind și cel care a realizat design-ul albumului.

„Propoziția cheie, când am început să lucrăm la acest album, a fost că trebuie să fie un album care i-ar fi plăcut și lui Onisim. (…) Este o carte care ilustrează gândul lui”, a spus artistul Laurian Popa, care a fost coleg cu Onisim Colta atât la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” (graficieni, amândoi), cât și la Facultatea de Design, care astăzi îi poartă numele.

„Când mă aflu printre lucrările lui, îl simt prezent”

Câteva cuvinte despre albumul pe care l-a conceput alături de cei menționați mai sus a rostit și fiul lui Onisim Colta, artistul Ioan Paul Colta: „Am vrut să fie un catalog în spiritul lui Onisim, să știu că lui i-ar place acest catalog și cel mai frumos compliment pe care l-am primit la deschiderea expoziției a fost când cineva mi-a spus că expoziția pare făcută de Onisim. Pentru mine a fost… cel mai extraordinar lucru, fiind și atunci preocupat să iasă totul bine, eram obsedat chiar de numerologie, știam că el era pasionat de numerologie, câte lucrări sunt expuse ș.a.m.d. (…) Cineva m-a întrebat la un moment dat «cum te simți la această expoziție, pentru prima oară când tatăl tău nu e prezent?» Și abia atunci am realizat că, într-adevăr, el nu e fizic prezent… dar, pentru mine, de fiecare dată când vin în această sală, când mă aflu printre lucrările lui, îl simt prezent. E aici, e foarte prezent, pentru că… chiar și mie, îmi este foarte greu să-l disociez de propria lui operă. El este o entitate, de fapt”.