marþi, 16 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Nu există țară pentru refugiați. Ucrainenii, în căutarea banilor promiși și a unui avocat care să-i reprezinte în Europa

    de Adriana Barbu | 13 februarie 2024, 9:00 AM | Știri Arad | Topic special

    12

    De șapte luni stau fără banii promiși de Guvern. De șapte luni, ucrainenii speră că azi e ziua în care Guvernul își va respecta promisiunile. Dar nu e nici azi ziua aceea. Nu pare să mai vină ziua aceea nicicând. Şi pare că nu (mai) există ţară pentru refugiaţii ucraineni. Ajutorul promis de Guvernul român nu mai vine, iar situația refugiaților de război de la noi din țară e tot mai gravă.

    Ajunși în situații foarte dificile, în condițiile în care din luna mai 2023 a căzut în sarcina lor să-și plătească chiriile și să-și întrețină familiile, iar din iulie 2023 sprijinul promis de Guvern pentru a-și putea plăti chiriile nu mai vine, zeci de ucraineni refugiați în Arad au luat drumul casei. Înapoi la război. Acum, în Arad au mai rămas circa 600 de cetățeni ucraineni care au dreptul de a primi ajutor de la Guvern și pe care statul român îi ignoră de șapte luni.

    În fața acestei situații, refugiații ucraineni din Arad au ieșit luni după-masa în Piața Avram Iancu pentru a-și cere public ajutoarele bănești. Prin mitingul din centrul Aradului aceștia au dorit să atragă atenția asupra faptului că de 7 luni nu și-au mai primit ajutorul lunar promis, banii pe care, conform legii, România s-a obligat să îi acorde ca sprijin la plata chiriilor.

    Ucrainenii au protestat în vecinătatea panoului care cinstește memoria primului român decedat pe frontul din Ucraina, arădeanul Rudolf Wittman, panou mutat de curând din Parcul Eminescu în Piața Avram Iancu.

    ucraineni tara pancarte

    Protestul din piaţă și câteva speranțe pentru ucrainenii din Arad

    La miting, care a început cu intonarea Imnului Național al Ucrainei, aproximativ 50 de persoane, în special mame și copii, au ținut în mâini steaguri ale Ucrainei, ale României și ale Uniunii Europene, dar și pancarte cu mesaje dure la adresa Guvernului României. În ele, ucrainenii se întreabă dacă nu cumva banii le-au fost furați şi dacă nu ar trebui să se simtă ostatici în România, în condițiile în care nu au bani să își plătească chiriile, dar nici să plece de aici, pentru că au acumulat datorii prea mari tocmai la plata chiriilor. Unii dintre ei au declarat în cadrul protestului că au rămas în România pentru faptul că statul le-a promis ajutoare financiare pentru cazare.

    Cei circa 600 de ucraineni care așteaptă banii promiși de la Guvern respectă, potrivit protestatarilor, reglementările impuse pentru a primi sumele vehiculate: sunt angajați, copiii lor merg la școli în România, învață limba. Doar că salariul pe care îl încasează aici, ca angajați – de cele mai multe ori minimum pe economie – nu este suficient pentru a putea trăit, în condițiile în care doar pe chirie au de plătit de cele mai multe ori și peste 2000 de lei, iar banii ar trebui să acopere și mâncarea, hainele, medicamentele, micile bucurii pentru copii.

    Protestul prin care ucrainenii au sperat să sensibilizeze autoritățile și să le determine să se ține de cuvânt nu e singura cale prin care refugiații de aici, în mare parte mame cu copii, speră să-și primească drepturile promise de statul român.

    ucraineni tara avocat

    În căutarea unui avocat pentru ucraineni

    Ucrainenii din Arad l-au rugat pe arădeanul pe care s-au bizuit mereu și care le-a fost mereu alături, Siegfried Mayer, să le găsească un avocat care să-i reprezinte în Parlamentul European și la Consiliul Europei. Un avocat care să prezinte acolo situaţia în care să găsesc ucrainenii în România. Pe scurt, să le transmită forurilor de decizie europene că, deşi România a beneficiat de sprijin financiar țintit din partea UE pentru ucrainenii cu permise de ședere/protecție temporară, aceştia din urmă nu şi-au văzut banii de şapte luni.

    Că speră încă că lucrurile se vor îndrepta şi nu vor fi nevoiţi să fugă de data aceasta la război pentru că datoriile din România tot cresc, o dovedeşte şi faptul că ucrainenii din Arad, de peste tot din țară, au decis să le trimită scrisori, mailuri, mesaje autorităţilor din România, tuturor factorilor de decizie pe care îi pot aborda astfel şi care ar putea influenţa soarta lor.

    Cum arată mesajele care vor ajunge la politicienii din ţară, ce conține acestea? Date despre cel care le solicită ajutor, situaţia în care se găsesc ucrainenii din România, promisiunile făcute de statul român, întrebări la care ar trebui să răspundă politicienii şi speranţele refugiaţilor că Guvernul își va ține promisiunea.

    ucraineni tara mesaj guvern

    Mesaje transmise de ucraineni politicienilor din țară

    Iată un astfel de mesaj:
    ”Subsemnatul, ___, posesor al protecției temporare nr.–, locuiesc în prezent în orașul ____ și am fost nevoit/nevoită să părăsesc Ucraina după 24 februarie 2022. Sunt beneficiar/beneficiară al protecției temporare în România din cauza invaziei complete a Rusiei în Ucraina și a desfășurării acțiunilor de luptă pe teritoriul Ucrainei.

    Începând cu 1 mai 2023, programul de acordare a plăților unice străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina a fost modificat.
    Cu toate acestea, noi, ucrainenii (cetățeni străini și apatrizi), care am sosit din zona conflictului armat din Ucraina, ne confruntăm cu faptul că Guvernul României a oprit efectiv plățile în cadrul programului menționat mai sus. În prezent, datoria totală este de 7 luni, respectiv iulie-decembrie 2023 și ianuarie 2024. Guvernul român a efectuat plăți garantate doar pentru luna mai și iunie 2023.

    Noi știm că pentru astfel de plăți în cadrul programului, Guvernul României a primit deja 400.000.000 de euro din Fondul European. Noi, ucrainenii (cetățeni străini și apatrizi), am fost nevoiți să părăsim Ucraina pentru a ne salva pe noi și copiii noștri. Încercăm să lucrăm și să supraviețuim în condițiile create. Mulți adulți au reușit să se angajeze în România, dar sumele salariilor pentru noi sunt mici pentru a putea plăti simultan cheltuielile pentru locuință, serviciile publice și pentru a cumpăra alimente. Sprijinul financiar din partea dvs. ar fi trebuit să ne ajute să plătim chiria locuinței.

    Cu toate acestea, Guvernul României ne-a pus într-o situație în care nu putem plăti proprietarilor români bani pentru închirierea apartamentelor. Vă informez că nerespectarea obligațiilor asumate de Guvernul României creează o stare de incertitudine, stres și probleme organizaționale serioase pentru noi. Cetățenii dvs. suferă și ei ca noi din cauza lipsei finanțării în cadrul programului menționat mai sus. Acești bani sunt vitali pentru noi, în special pentru mamele cu copii mici, persoanele în vârstă de peste 65 de ani, bolnavi și persoanele cu dizabilități.

    În legătură cu neefectuarea plăților în cadrul programului de acordare a plăților unice străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina, vă rugăm să furnizați un răspuns detaliat la următoarele întrebări:

    De ce Guvernul României nu efectuează plăți pentru datoria acumulată de 7 luni (iulie 2023 – ianuarie 2024) străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina în cadrul programului menționat mai sus?

    Când va fi achitată datoria acumulată de 7 luni (iulie 2023 – ianuarie 2024) în cadrul programului de acordare a plăților unice străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina?

    Informațiile solicitate le puteți trimite la adresa de e-mail ___.

    Cu respect, _______ (Nume, Prenume).

    ucraineni tara final

    Ce mesaje ajung la refugiații ucraineni

    Ce mesaje ajung la ucraineni de la autorităţile române şi de la politicieni?
    Sigur nu răspunsurile la întrebările de mai sus. Dacă de pe paginile oficiale ale instituţiilor statului, Guvern, IGSU etc., lipsesc datele cu privire la bani și momentul în care vor fi deblocate sumele datorate, la ucraineni ajung frânturi de informaţii, cum că banii de care aminteau în mesajul de mai sus nu erau destinaţi exclusiv lor, că din cauza problemelor economice ale României sumele de bani care îi vizau au fost direcţionate spre acoperirea altor nevoi, că există deschidere din parte instituţiilor statului pentru a lămuri situaţia sumelor datorate, că există dialog constat cu ONG-urile care se ocupă de ucraineni etc.

    În tot acest timp, ucrainenii aud și declarațiile oficiale date de politicienii țări. Îl aud pe preşedintele României, Klaus Iohannis, făcând declarații, cum a fost cea de curând de la Strasbourg. Acolo, oficialul a reamintit tuturor de necesitatea prelungirii ajutorului acordat Ucrainei în raport cu agresorii ruşi. „Parcă sună fals discursul când îndeamnă europenii la solidaritate cu Ucraina și ucrainenii și între timp în România lasă mamele și copiii ucraineni în voia sorții”, ne-a transmis un refugiat din Arad.
    „Extrem de fals, când indiferent ce mesaj transmis, uiţi să trimiţi şi banii pe care îi datorezi”, a completat un altul.

    Citește și: 

    •  Un adăpost mai puțin pentru ucraineni. Două ore în stradă cu refugiații de război uitaţi de Guvern

    •  Două ore de protest în Piaţa Avram Iancu. Refugaţii ucraineni, abandonaţi de stat de cinci luni

    •  Copiii războiului (2). Speranţe pentru 80 de copii ucraineni „pierduţi” în Arad

    •  La marginea războiului. Aradul, casă pentru 342 de copii ucraineni rămași fără ţară

    •  Ultima noapte în România, întâia noapte (înapoi) la război. Cum arată vacanța de vară a refugiaților ucraineni

    •   Polițist, fotbalist, dansator. Planurile de viață a lui Serhii, copilul unei familii de ucraineni care şi-a abandonat casă după casă din cauza ruşilor

    •  „Mamă, hai, hai, de ce stăm? Hai să ne ascundem!” – Ian, 11 ani, ucrainean refugiat în Arad

    •  Ce vrei pentru tine, Yana? „Să dorm câteva ore”. Din Sumî în Arad, singură, cu șapte copii

    •  Tunsoarea lui Ronaldo, o bicicletă, un câine de pază şi o pisică pe care să o mângâie- dorinţele lui Denis, ucraineanul de 8 ani care a trăit la graniţa cu Rusia

    •  Ksenia, prinţesa care a fugit de război, se întoarce la Kiev

    •  Copiii de la capătul războiului. Arad, casa celor 342 de copii fără ţară

    •  Copiii războiului (2). Speranţe pentru 80 de copii ucraineni „pierduţi” în Arad

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

      • Celor ca dumneavoastră, tot ce pot să le urez este: să vă cadă o bombă pe casă, să fiți nevoit să fugiți în alte părți pentru a supraviețui și apoi când cereți ajutorul să vi se răspundă exact așa: marș înapoi de unde ai venit! Marș înapoi la bombe!
        (Chiar un dram de umanitate nu aveți)

        --3 voturi
        +1
        -1
    1. Bieții oameni. In primul rând banii alocați lor se fura fără rușine. Au plecat de acolo sperând în promisiuni. Propaganda a durat pana la alocarea banilor europeni. Cei care se întorc risca sa fie trimisi pe front iar asta înseamnă moarte, mutilare, răni grave. Aici nu îs nici pe cal, nici în căruță. Și asa îs de 2 ani. Cum luptele continua și se anunță ofensiva rusa, este posibil sa mai fuga câteva zeci de mii din iadul de acolo ca să nu fie luați cu arcanul și înrolați forțat. Mai bine v-ati gandi voi ce ați face dacă România ar intra într.un razboi care nu este al ei. Unde ați fugi? În Congo?

      +3 voturi
      +1
      -1
    2. Cu tot respectul,e clar că sunt victimele nefericite al unui conflict premeditat și pus în practică de alții cu ajutorul intern al cozilor de topor.Sa meargă la ambasada și consulatul Ucrainei să-și ceară drepturile.Noi sintem la privat angajați cu salariul minim,majoritatea !Pt. consultații de specialitate trebuie să plătim. Pt. Un RMN sau CT ,ca să beneficiezi de gratuitate aștepți trei luni.Ei au avut toate serviciile astea gratuite sau preferențiale. Să zicem că-i uman să ajuți, dar după cum merg treburile Ucraina este o mega afacere de tocat banii.Cei care au pornit operațiunea acum se retrag după ce s-au văzut cu sacii în căruță îndatorand pe veci Ucraina,și lăsând-o singură exact Vietnam,Afganistan… .Litoralul românesc e plin de refugiați ,ținuți în hoteluri.La ce jeepuri au credeți că merg la muncă pe minimul pe economie? Lăsați că plătim noi impozite și taxe și pentru ei și pt,escrocheria cu inteparea.

      +2 voturi
      +1
      -1
      • „Potrivit unor estimări, 60 de milioane de europeni au ajuns refugiați în perioada războiului, și conform rapoartelor ONU, în 1951 existau încă un milion dintre ei nu care se stabiliseră permanent undeva”. (historia.ro) . Asta doar în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Nu le mai oun la socoteală pe restul. Nu stiu de unde ati venit cu ideea ca nimeni nu a fugit. Einstein e unul printre figurile cele mai marcante care a fugit de război nemaîntorcându-se în Germania natală și cerând azil în SUA unde s-a si stabilit

        +1 voturi
        +1
        -1
    3. Când a fost bombardat Belgradul,nu a fost nici o empatie din partea noastră.Si nici ei nu au fugit din Serbia,cerșind drepturi.Acad. Eugen Mihaescu a fost corespondent de presă, și puteți citi articolele și desenele lui din acea perioadă. Tot ce se întâmplă e chestie de politică și hegemonie mondială. Denaturarea adevărului a ajuns la nivele maxime.Trebuie să crezi doar ceea ce ți se ,,servește „,dacă ai opinii diferite ești încadrat la conspiraționism !Pare că se repeta anii 90 ,când dacă vorbeai de rău de Iliescu,Roman și restul emanatiilor riscai să -ți dea doamnele cu techerul în cap!La fel a fost și în Plandemie când o mare parte nu au gândit cu capul lor!În clasa a șasea la Istoria Evului Mediu,am învățat că primele orașe ruse au fost Kiev și Nijni Novgorod. Atunci despre ce vorbim?Plus că sudul Basarabiei,Herta și Cernautiul parcă erau în România Mare din 1918! Așa că mai pianisimmo cu drepturile voastre în detrimentul nostru!

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    7 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.