De șapte luni stau fără banii promiși de Guvern. De șapte luni, ucrainenii speră că azi e ziua în care Guvernul își va respecta promisiunile. Dar nu e nici azi ziua aceea. Nu pare să mai vină ziua aceea nicicând. Şi pare că nu (mai) există ţară pentru refugiaţii ucraineni. Ajutorul promis de Guvernul român nu mai vine, iar situația refugiaților de război de la noi din țară e tot mai gravă.

Ajunși în situații foarte dificile, în condițiile în care din luna mai 2023 a căzut în sarcina lor să-și plătească chiriile și să-și întrețină familiile, iar din iulie 2023 sprijinul promis de Guvern pentru a-și putea plăti chiriile nu mai vine, zeci de ucraineni refugiați în Arad au luat drumul casei. Înapoi la război. Acum, în Arad au mai rămas circa 600 de cetățeni ucraineni care au dreptul de a primi ajutor de la Guvern și pe care statul român îi ignoră de șapte luni.

În fața acestei situații, refugiații ucraineni din Arad au ieșit luni după-masa în Piața Avram Iancu pentru a-și cere public ajutoarele bănești. Prin mitingul din centrul Aradului aceștia au dorit să atragă atenția asupra faptului că de 7 luni nu și-au mai primit ajutorul lunar promis, banii pe care, conform legii, România s-a obligat să îi acorde ca sprijin la plata chiriilor.

Ucrainenii au protestat în vecinătatea panoului care cinstește memoria primului român decedat pe frontul din Ucraina, arădeanul Rudolf Wittman, panou mutat de curând din Parcul Eminescu în Piața Avram Iancu.

Protestul din piaţă și câteva speranțe pentru ucrainenii din Arad

La miting, care a început cu intonarea Imnului Național al Ucrainei, aproximativ 50 de persoane, în special mame și copii, au ținut în mâini steaguri ale Ucrainei, ale României și ale Uniunii Europene, dar și pancarte cu mesaje dure la adresa Guvernului României. În ele, ucrainenii se întreabă dacă nu cumva banii le-au fost furați şi dacă nu ar trebui să se simtă ostatici în România, în condițiile în care nu au bani să își plătească chiriile, dar nici să plece de aici, pentru că au acumulat datorii prea mari tocmai la plata chiriilor. Unii dintre ei au declarat în cadrul protestului că au rămas în România pentru faptul că statul le-a promis ajutoare financiare pentru cazare.

Cei circa 600 de ucraineni care așteaptă banii promiși de la Guvern respectă, potrivit protestatarilor, reglementările impuse pentru a primi sumele vehiculate: sunt angajați, copiii lor merg la școli în România, învață limba. Doar că salariul pe care îl încasează aici, ca angajați – de cele mai multe ori minimum pe economie – nu este suficient pentru a putea trăit, în condițiile în care doar pe chirie au de plătit de cele mai multe ori și peste 2000 de lei, iar banii ar trebui să acopere și mâncarea, hainele, medicamentele, micile bucurii pentru copii.

Protestul prin care ucrainenii au sperat să sensibilizeze autoritățile și să le determine să se ține de cuvânt nu e singura cale prin care refugiații de aici, în mare parte mame cu copii, speră să-și primească drepturile promise de statul român.

În căutarea unui avocat pentru ucraineni

Ucrainenii din Arad l-au rugat pe arădeanul pe care s-au bizuit mereu și care le-a fost mereu alături, Siegfried Mayer, să le găsească un avocat care să-i reprezinte în Parlamentul European și la Consiliul Europei. Un avocat care să prezinte acolo situaţia în care să găsesc ucrainenii în România. Pe scurt, să le transmită forurilor de decizie europene că, deşi România a beneficiat de sprijin financiar țintit din partea UE pentru ucrainenii cu permise de ședere/protecție temporară, aceştia din urmă nu şi-au văzut banii de şapte luni.

Că speră încă că lucrurile se vor îndrepta şi nu vor fi nevoiţi să fugă de data aceasta la război pentru că datoriile din România tot cresc, o dovedeşte şi faptul că ucrainenii din Arad, de peste tot din țară, au decis să le trimită scrisori, mailuri, mesaje autorităţilor din România, tuturor factorilor de decizie pe care îi pot aborda astfel şi care ar putea influenţa soarta lor.

Cum arată mesajele care vor ajunge la politicienii din ţară, ce conține acestea? Date despre cel care le solicită ajutor, situaţia în care se găsesc ucrainenii din România, promisiunile făcute de statul român, întrebări la care ar trebui să răspundă politicienii şi speranţele refugiaţilor că Guvernul își va ține promisiunea.

Mesaje transmise de ucraineni politicienilor din țară

Iată un astfel de mesaj:
”Subsemnatul, ___, posesor al protecției temporare nr.–, locuiesc în prezent în orașul ____ și am fost nevoit/nevoită să părăsesc Ucraina după 24 februarie 2022. Sunt beneficiar/beneficiară al protecției temporare în România din cauza invaziei complete a Rusiei în Ucraina și a desfășurării acțiunilor de luptă pe teritoriul Ucrainei.

Începând cu 1 mai 2023, programul de acordare a plăților unice străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina a fost modificat.
Cu toate acestea, noi, ucrainenii (cetățeni străini și apatrizi), care am sosit din zona conflictului armat din Ucraina, ne confruntăm cu faptul că Guvernul României a oprit efectiv plățile în cadrul programului menționat mai sus. În prezent, datoria totală este de 7 luni, respectiv iulie-decembrie 2023 și ianuarie 2024. Guvernul român a efectuat plăți garantate doar pentru luna mai și iunie 2023.

Noi știm că pentru astfel de plăți în cadrul programului, Guvernul României a primit deja 400.000.000 de euro din Fondul European. Noi, ucrainenii (cetățeni străini și apatrizi), am fost nevoiți să părăsim Ucraina pentru a ne salva pe noi și copiii noștri. Încercăm să lucrăm și să supraviețuim în condițiile create. Mulți adulți au reușit să se angajeze în România, dar sumele salariilor pentru noi sunt mici pentru a putea plăti simultan cheltuielile pentru locuință, serviciile publice și pentru a cumpăra alimente. Sprijinul financiar din partea dvs. ar fi trebuit să ne ajute să plătim chiria locuinței.

Cu toate acestea, Guvernul României ne-a pus într-o situație în care nu putem plăti proprietarilor români bani pentru închirierea apartamentelor. Vă informez că nerespectarea obligațiilor asumate de Guvernul României creează o stare de incertitudine, stres și probleme organizaționale serioase pentru noi. Cetățenii dvs. suferă și ei ca noi din cauza lipsei finanțării în cadrul programului menționat mai sus. Acești bani sunt vitali pentru noi, în special pentru mamele cu copii mici, persoanele în vârstă de peste 65 de ani, bolnavi și persoanele cu dizabilități.

În legătură cu neefectuarea plăților în cadrul programului de acordare a plăților unice străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina, vă rugăm să furnizați un răspuns detaliat la următoarele întrebări:

De ce Guvernul României nu efectuează plăți pentru datoria acumulată de 7 luni (iulie 2023 – ianuarie 2024) străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina în cadrul programului menționat mai sus?

Când va fi achitată datoria acumulată de 7 luni (iulie 2023 – ianuarie 2024) în cadrul programului de acordare a plăților unice străinilor și apatrizilor care au sosit din zona conflictului armat din Ucraina?

Informațiile solicitate le puteți trimite la adresa de e-mail ___.

Cu respect, _______ (Nume, Prenume).

Ce mesaje ajung la refugiații ucraineni

Ce mesaje ajung la ucraineni de la autorităţile române şi de la politicieni?
Sigur nu răspunsurile la întrebările de mai sus. Dacă de pe paginile oficiale ale instituţiilor statului, Guvern, IGSU etc., lipsesc datele cu privire la bani și momentul în care vor fi deblocate sumele datorate, la ucraineni ajung frânturi de informaţii, cum că banii de care aminteau în mesajul de mai sus nu erau destinaţi exclusiv lor, că din cauza problemelor economice ale României sumele de bani care îi vizau au fost direcţionate spre acoperirea altor nevoi, că există deschidere din parte instituţiilor statului pentru a lămuri situaţia sumelor datorate, că există dialog constat cu ONG-urile care se ocupă de ucraineni etc.

În tot acest timp, ucrainenii aud și declarațiile oficiale date de politicienii țări. Îl aud pe preşedintele României, Klaus Iohannis, făcând declarații, cum a fost cea de curând de la Strasbourg. Acolo, oficialul a reamintit tuturor de necesitatea prelungirii ajutorului acordat Ucrainei în raport cu agresorii ruşi. „Parcă sună fals discursul când îndeamnă europenii la solidaritate cu Ucraina și ucrainenii și între timp în România lasă mamele și copiii ucraineni în voia sorții”, ne-a transmis un refugiat din Arad.
„Extrem de fals, când indiferent ce mesaj transmis, uiţi să trimiţi şi banii pe care îi datorezi”, a completat un altul.

Citește și: 

•  Un adăpost mai puțin pentru ucraineni. Două ore în stradă cu refugiații de război uitaţi de Guvern

•  Două ore de protest în Piaţa Avram Iancu. Refugaţii ucraineni, abandonaţi de stat de cinci luni

•  Copiii războiului (2). Speranţe pentru 80 de copii ucraineni „pierduţi” în Arad

•  La marginea războiului. Aradul, casă pentru 342 de copii ucraineni rămași fără ţară

•  Ultima noapte în România, întâia noapte (înapoi) la război. Cum arată vacanța de vară a refugiaților ucraineni

•   Polițist, fotbalist, dansator. Planurile de viață a lui Serhii, copilul unei familii de ucraineni care şi-a abandonat casă după casă din cauza ruşilor

•  „Mamă, hai, hai, de ce stăm? Hai să ne ascundem!” – Ian, 11 ani, ucrainean refugiat în Arad

•  Ce vrei pentru tine, Yana? „Să dorm câteva ore”. Din Sumî în Arad, singură, cu șapte copii

•  Tunsoarea lui Ronaldo, o bicicletă, un câine de pază şi o pisică pe care să o mângâie- dorinţele lui Denis, ucraineanul de 8 ani care a trăit la graniţa cu Rusia

•  Ksenia, prinţesa care a fugit de război, se întoarce la Kiev

•  Copiii de la capătul războiului. Arad, casa celor 342 de copii fără ţară

•  Copiii războiului (2). Speranţe pentru 80 de copii ucraineni „pierduţi” în Arad