Încetinitorul de particule: Vâslind pe o ușă prin Arad, cu masca pe figură, așa cum ne recomandă Domnul Timiș

    de E. Nola | 6 iulie 2020, 10:28 AM | Încetinitorul de particule | Topic special

    1

    După ploicica asta e cazul să demontezi ușa de la intrare, în timp ce, da, ați ghicit, începi să te gândești la femeia care s-a dezbrăcat goală-pușcă în mijlocul Aradului, oarecum perfect adecvat, scena întâmplându-se în fața finanțelor, adică a instituției care are rolul predominant să te lase la o adică în curul gol.
    Nu insiști, desigur, în fond este evident că persoana în cauză era profund tulburată, nu era un gest de protest – așa cum, oarecum optimiști, ați sugerat atunci în titlu -, femeia nu își exprima astfel poziția față de administrația orașului sau al felului mai neaoș de cum merg lucrurile la noi în oraș.
    Așa că rămâne să ne gândim în continuare, fiecare dintre noi, cum ar trebui să facem, să ne organizăm, să ghicim moduri noi de protest sau s-o lăsăm baltă, așa cum am făcut și până acuma. Oricum, balta, bălțile sunt deja banale în acest oraș, o ploaie de vară mai zdravănă și în unele cartiere se pot scoate bărcile, se pot confecționa acele ustensile cu care poți naviga până la vecinul să-l întrebi dacă a văzut ultima conferință de presă a Domnului Horia Timiș.

    Până ajungem însă la vecin mai este, apele sunt tulburi iar vântul bate năprasnic, avem timp să ne gândim la cele ce se întâmplă în orașul nostru.

    În orice caz, nu lucruri deosebite, mai un polițist care se transformă acasă în vidanjor, eventual UTA care pierde procesul de la TAS și nici nu joacă cu Petrolul, fiindcă ăia s-au îmbolnăvit in corpore de coronavirusul care a dispărut din Arad precum titlul de capitală culturală a Europei. Oricum, gândești, în timp ce vâslești până la vecinul pe ușa de la intrare cu lopățica cu care cureți după pisici, UTA va intra în prima divizie, iar asta se datorează înainte de toate omului căruia îi datorezi pe aici mai nou toate, inclusiv plăcerea vâslitului și a sporturilor nautice direct pe stradă.

    Nemaivorbind de Domnul Horia Timiș, un doctor care vine din sfera întreprinderilor particulare, deci un adevărat om potrivit la locul potrivit, adică unul care, urmând pilda celuia care te învață pe aici cum să faci pluralul, știe perfect cum se poate transforma o problemă de interes public într-una cu profit direct și particular.

    Înțelegi de aceea perfect de ce vrea Domnul Timiș să închidă terasele și piețele în orașul unde nu mai există bolnavi infectați cu virusul de Wuhan, sunt însă destui arădeni în plină febră a manipulărilor care introduc pandemia alegerilor de la toamnă.

    Mai ai un pic și ajungi, ocolești cu grijă o gură de canal învolburată de apele care vin de peste tot, te gândești că Domnul Bîlcea nu are nicio vină în afara faptului că s-a apropiat prea tare de cel care aduce ploaia, așa cum nici Domnul Bibarț nu este vinovat, el, săracul, a făcut exact invers, s-a îndepărtat prea tare de ochiul furtunii.

    Te și întrebi, oare de unde i-a venit Domnului Timiș ideea că a sosit momentul să închidă din nou terasele și piețele, dacă nu cumva din grija prea mare pentru omul care dirijează la Arad până și zborul păsărilor peste linia de tramvai. Păi, da, probabil a văzut fotografia aceea de acum o săptămână și ceva în care omul, înconjurat de toți cei apropiați, minus, bineînțeles, Domnul Bibarț, lua masa în mijlocul orașului pe o terasă distanțată social atât de tare încât în afara lor nu se mai afla acolo nimeni.

    Apropiindu-te încet dar sigur de ușa vecinului, ferindu-te să nu te lovească cu lopata în timp ce vâslește celălalt vecin care se duce la cumpărături probabil, ești din ce în ce mai convins că nu degeaba s-a dezbrăcat femeia aia goală-pușcă în fața finanțelor, aruncându-și hainele la coș, păstrând doar poșeta.

    În orașul în care dacă plouă te poți simți ca la Veneția nimic nu este mai important ca poșeta, portmoneul, pușculița sau contul.

    În rest, poți să fii gol-pușcă și în curul gol, oricum nu te diferențiezi de cei care te administrează și fac din gura lor, mă rog, știi tu la ce te gândești, dar ai stil, nu vrei să aglomerezi cuvintele de-a valma, așa cum îți vin la gură.

    Mai ales că acum este mult mai important să fii atent la cum vâslești, să ocolești cu grija fațada clădirii de vizavi care a căzut pe stradă, nu este ușor, nu e ca pe vremuri, atunci când aveai barcă cu motor și te duceai în fiecare zi până la Trei Insule. Normal, pe Mureș, nu direct pe stradă, nu de alta dar pe stradă nu te-ai putea duce nici acum, dat fiind podul care s-a rupt tot din cauza apelor și este menținut întreg doar prin forța brațelor unor arădeni mai puțin sensibili la virușii și bacteriile scoase pe gură de consilierii omului la plural atunci când în ședință vine vorba de lucruri într-adevăr importante pentru arădeni.

    Atâta bai să fie, ajungi imediat, e greu să vâslești pe o ușă cu lopățica pisicilor, cu masca pe figură, dar pandemia este pandemie, chiar dacă e pe terminate și casele pică în bucăți în jurul tău, n-ai cum să știi ce știe Domnul Timiș și cei care l-au pus șef peste sănătatea publică, așa că, hai liberare și să ne vedem cu UTA-n A.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.