Aceste rânduri au la bază informații pe care redacția Special Arad le deține, au fost confirmate de surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, și pe care dorim să le dezvăluim publicului larg pentru a se înțelege bine că nu e vorba doar despre șpăgile mici sau mari luate de cei 19 funcționari publici din vămile arădene (cum încearcă unii acum să minimalizeze), ci despre sistemul murdar, putred și, cum am constatat, corupt din această instituție, respectiv despre practicile care îl definesc.

Totul, cum spuneam în titlul acestui articol, a plecat de la un om simplu, locuitor în județul Arad, care avea un PFA și încerca să-și întrețină familia prin intermediul unei mici afaceri care implica și tranzitarea frontierei. Pus în fața unor abuzuri grosolane, urmare cărora trebuia să aștepte 9-11 ore în vamă pentru a trece, cauza fiind aceea că nu dorea în niciun chip să dea mită, denunțătorul de azi al sistemului corupt de la frontieră a rezistat presiunilor și bătăilor de joc la care era supus, dar nu a mai făcut față (în sensul bun) imboldului de a nu face public totul. S-a adresat Direcției Generale Anticorupție și de aici… nu numai că nu a mai dat mită, ci a dat m(u)ită tuturor! Sursele noastre susțin că respectiva persoană a făcut-o din patriotism dar, practic, nici nu mai contează.

După ce s-a considerat că sunt întrunite destule elemente pentru a se începe ancheta, a început „jocul”. Unul în care colaboratorul-denunțător DGA-DNA a jucat – și nu o spunem noi – perfect, reușind, pe parcursul a câtorva luni, să dea mită aproape tuturor polițiștilor de frontieră din sistem (felicitări celor care nu au făcut-o!), înșirându-i pe toți, pe rând, cu câte 50 de euro „puși în talon” – la cerere! – pentru a fi lăsat să treacă, ilegal, cu camionul încărcat cu cauciucuri second-hand, prin vamă ca prin brânză. Că, deh, asta-i România: țara în care totul este împuțit de la conducători în jos și invers!

Rând pe rând, cum spuneam, polițiștii de frontieră au picat pe înregistrări și alte metode, făcute de denunțător dar și de ofițeri sub acoperire. Discuțiile cu aceștia, așa am înțeles, sunt absolut demențiale, frizând penibilul, penalul și groapa de gunoi în care trăim cu toții. Și ca să ne credeți, cum vi se pare un dialog de genul: Tu? Ce ai în mașină? Niște cauciucuri second șefu. Ai acte? N-am, mâncați-aș… dar dau și eu de o ciorbă. Moș Crăciun, fii mai buunn (zice „vameșul”). Uite aici 50 de euro și…doamne dă-ți sănătate la copii! Vino în cabină și dă-mi talonul (e jargonul prin care se cere șpaga). Așa, bun. Du-te, și dacă te opresc ăia de la ANAF le spui că ești gol. Dacă te opresc ăia de la Mediu te descurci… Nu mă opresc, șefu, că nu umblă noaptea, știu eu… că fac de mult drumul”.

În ceea ce privește mita atât de discutată ieri și azi, de 41000 de euro, este vorba despre un procent din suma-câștig aferentă unui transport de țigări dinspre Serbia spre România, sumă negociată de șeful de tură de la Vama Vărșand, Avram Florin, după ce în prealabil a promis un contact cu contrabandiștii din țara vecină.  Nu a fost dată șpaga, dar acesta a negociat cu un polițist sub acoperire după ce, luni de zile, încasase câteva mii de euro bune de la denunțător, pentru a-l lăsa să treacă cu cauciucurile second. Legătura între omul de afaceri (de fapt, ofițer sub acoperire) și șeful de tură de la Vama Vărșand fusese făcută tot de denunțătorul amintit. Dar despre asta… într-un alt articol.

Chiar nu insistăm acum, mai ales că nu deținem probe palpabile cu privire la ceea ce s-a întâmplat. O să o facem în momentul în care putem oferi și nume, și fapte exacte și alte date. Dar până atunci, cu riscul de a fi plictisitori pentru unii, să remarcăm împreună cât de mizerabilă este situația! Una în care direct la porțile României te întâmpină o bandă de „bagabonți” a căror singur scop pare să fie acela de a-ți lua, cumva, ceva, puțin sau mult, din ce ai în buzunar. Și pentru asta sunt dispuși să folosească orice metodă. Din fericire și datorită unei atitudini civice acum au fost prinși.

P.S. Despre funcționarul ANAF prins și el cu „ocaua (într-adevăr) mică”, acesta primind trei pachete de țigări ca șpagă, să nu vă gândiți neapărat că e… puțin. E destul de mult pentru că și acesta trebuia să-și facă treaba pentru care este plătit de statul român. Și dacă vameșul închide ochii, polițistul de frontieră închide ochii, și ANAF-ul închide ochii, atunci în ce țară trăim? De fapt, din păcate, exact în cea descrisă în toate cuvintele de mai sus.

Citește și Toți cei 18 funcționari ai Statului Român de la frontiera de vest au fost reținuți pentru 24 de ore. Vezi cine sunt aceștia

Alin Olteanu, 19 ianuarie 2017, 4:18 PM