Da, despre Gheorghe Falcă scriu astăzi și despre cum își pune singur „piatra de căpătâi” – politic vorbind. Iar asta o fac nu pentru că-mi face o deosebită plăcere să-l văd în situația în care se află acum, chiar dacă unii ar spune contrariul, ci pentru că pot să observ și, mai ales, să spun ceea ce observ, neîngrădit, nestingherit și cunoscând situația, dar și pe el, destul de bine.

Gheorghe Falcă, cel în care probabil mulți dintre noi am crezut la un moment dat, măcar câteva secunde, dar nu neapărat ca om, ci ca politician, iar dacă nu ca politician, ca administrator al acestui oraș, că nu degeaba a fost votat de-atâtea ori. Cum spuneam, acesta ne oferă o mostră pe care americanii o numesc „self-destruction”, adică un fel de autodistrugere.

El, Falcă, a pornit de jos. De jos de tot. A trecut prin toate structurile și toate filtrele de partid prin care cineva poate să treacă. De la tineret, la seniori și apoi la cârma uneia dintre cele mai puternice organizații de partid din țară. Desigur, nu el a dus-o acolo, ci socrul lui, Gheorghe Seculici, dar Falcă a reușit să pună mâna pe partid. Prin ce mijloace? Nici nu mai contează asta, dar am putea spune că odată cu acele mijloace care aveau să-i aducă „preamărirea” făcea și primul pas spre decădere. Iar în drumul lui spre cele mai înalte culmi ale politicii a călcat peste cadavre. Și n-a fost chiar prost cel care a zis „ai grijă peste cine calci atunci când urci, că o să-i întâlnești la coborâre”. Ei bine, el n-a avut grija asta. De-a lungul timpului i-a călcat pe toți în picioare. Pe toți cei de care simțea că nu mai are nevoie, că nu-i mai folosesc și de multe ori pe cei mai apropiați de el.

A făcut-o cu Gheorghe Seculici, a făcut-o cu Nicolae Ioțcu, a făcut-o cu Constantin Traian Igaș, dar și cu alții care nu au nume la fel de sonore în spațiul public. În ultima perioadă Falcă a reușit să-i deranjeze și pe alții foarte apropiați lui, chiar dacă lucrurile încă n-au explodat, dar conflictul mocnește, fiindcă „deranjații” tac deocamdată, că n-au de ales. Dar așa cum îmi spunea însuși Gheorghe Falcă la ultima discuție pe care am avut-o între patru ochi – se întâmpla anul trecut pe la finalul lunii august – „când n-o să mai fiu util partidului, mulți o să-mi vrea capul”.

Ei, mare dreptate aveai, dar ce nu reușeai să vezi, domnule Falcă, era faptul că atunci când mulți îți vor vrea capul, tu nu vei mai avea pe nimeni lângă tine. Puțini sunt cei care știu că, în perioada de precampanie și campanie de la alegerile locale, aproape la fiecare ședință de partid Falcă îl muștruluia pe Eusebiu Pistru. Uneori pe bună dreptate, alteori doar ca să-l dea exemplu. De fiecare dată, fără excepție, din celălalt capăt al sălii de ședință, asupra liderului PNL Arad erau îndreptate niște priviri săgetătoare. Erau ochii Geaninei Pistru, care rar sărea în apărarea soțului.

În dimineața zilei de după alegeri, Falcă a „măturat pe jos” cu același Pistru, prin telefon, că omul nu era de față, fiind în județ să adune copiile după procesele verbale. Atunci, asupra lui Pistru s-au pogorât o grămadă de acuze, deși pe majoritatea nu le merita. Tot atunci, pe la vreo 7 dimineața, deja era lumină afară, atmosfera nu contenea să se „domolească”. Toți așteptam după două procese verbale de pe colegiul lui Pistru, unul de la Dezna, celălalt nu-mi amintesc exact. Trebuia să le aducă Pistru, dar ele erau la Cristi Feieș, care dormea. Cum spuneam, focul încă ardea. La un moment dat totul a explodat. Eram în celălalt capăt al sediului, unde era locul de fumat, dar auzeam totul perfect. Nici eu, nici cel cu care îmi fumam obosit dar liniștit țigara, nu mai auzisem astfel de țipete în acel sediu. Erau Gheorghe Falcă și Geanina Pistru. Au fost acuze și jigniri, cearta încheindu-se cu un „partidul ăsta poate și fără tine”, auzit din gura lui Falcă, și cu acesta ieșind pe ușa sediului. Unde s-o fi dus numai el știe.

De relația dintre Falcă și Adi Țolea nu mai are rost să vorbim, că deja știe toată lumea ce s-a întâmplat acolo. Pentru moment primul dintre ei a ieșit învingător, dar să n-o uităm pe aia cu „ai grijă peste cine calci”.

Au mai fost și alții cu care Gheorghe Falcă, prin atitudinea lui, și-a stricat relațiile. Despre relațiea mea cu el n-are sens să discut prea mult, fiindcă am reușit să-mi dau seama la timp că omul a luat-o pe căi greșite, ne-am strâns mâinile și „la revedere!”.

Putem vorbi însă despre un alt „mit” pe care Falcă a reușit să-l demonteze. Cel conform căruia Gheorghe Falcă se ține de cuvânt. Aici putem vorbi, spre exemplu, despre Ion Șcheau. Ales deputat din partea PPDD, acesta a ales drumul „independenței”, după care a încercat cu PSD-ul, iar mai apoi a trecut la PDL. Desigur, pe fondul unor înțelegeri directe cu Gheorghe Falcă. Înțelegerea a fost una relativ simplă. Șcheau avea să treacă la PDL, devenit mai târziu PNL, iar în toamna lui 2016 să se regăsească pe locul 3 pe listele pentru Camera Deputaților. Ce-a făcut Falcă ce n-a făcut, a venit fuziunea peste el și s-a trezit că două din locurile relativ eligibile de pe listele sale, că erau ale sale nu ale partidului, trebuia să le revină vechilor liberali. Locul 1 la Senat și locul 4 la deputați. Acum ați spune că locul 4 e „fantezie”, dar atunci nu era, căci nimeni nu-și imagina că în Arad „trupa” lui Falcă va pierde dezastruos. Și cum nu-i mai dădeau socotelile, liderul PNL l-a sărit pe Șcheau de pe lista de deputați și l-a pus pe doi la Senat. Numai bine cu povestea asta l-a executat și pe Igaș.

Dacă relația cu Pistru era deja deteriorată, de parcă n-ar fi fost suficient, deputații Pistru și Boghicevici, unul fost secretar de stat, altul fost ministru, s-au trezit că sunt devansați pe liste de către nimeni altul decât tânărul Glad Varga. Dar ajungem imediat să vorbim și despre Glad. Această mișcare a fost suficientă cât să-i supere pe cei doi vechi parlamentari, dar și pe mai mulți primari din județ. Primari care de altfel oricum erau deranjați și de „mazilirea” lui Igaș. Mai mult decât atât, am putea spune despre relația dinte Falcă și Boghicevici că practic nu mai există, aceasta din urmă luându-și o mare țeapă după geniala idee a primului de a o ține vicepreședinte la județ „până în iarnă”. De altfel Claudia Boghicevici a și dispărut din peisaj imediat după alegeri. Și de-atunci n-a mai văzut-o nimeni.

A venit eșecul de la parlamentare, eșec încă neasumat de nimeni. Imediat după alegeri, într-o conferință de presă ținută la sediul PNL Arad, Falcă ne explica faptul că el n-are ce să-și asume, că pe el nu l-a bătut niciodată PSD-ul. Trecând peste faptul că tot Gheorghe Falcă era și cel care a coordonat campania liberalilor la nivel national, în județ aceștia au pierdut peste 13 procente în doar șase luni. La Arad, PSD a băgat 4 parlamentari, PNL doar 3, dar Falcă ne spune că pe el nu l-au bătut niciodată social-democrații.

A fost suficient cât să-i irite din nou pe mai mulți liberali și mai ales pe primarii din județ. La vreo săptămână de la declarațiile lui Falcă, primarul Ineului, Călin Abrudan, după discuții cu mai mulți colegi de-ai săi, a decis să rupă tăcerea și să-i ceară public lui Falcă să-și asume rezultatele. Reacția lui Falcă n-a apărut. Cel puțin nu public. Acesta l-a pus pe Iustin Cionca să convoace de urgență o ședință a Comitetului Județean Executiv al PNL Arad. Desigur, Falcă n-a fost la ședință, că n-a avut curaj să dea ochii cu primarii. Atunci, fără scandal, mai mulți dintre liberali au deschis gura și au decis să spună ceea ce țineau în ei deja de prea mult timp. Cel mai vocal a fost președintele Ligii Aleșilor Locali, primarul orașului Sebiș, Gheorghe Feieș.

Aș zice că strategia lui Falcă a dat roade. I-a evitat pe toți, iar de atunci s-a făcut nevăzut timp de mai bine de o lună. Nici măcar pe Facebook nu mai apăruse. Evitându-i pe toți, probabil acesta spera ca toate lucrurile se vor liniști și vor reveni la normal. Între timp, Călin Abrudan n-a uitat și n-a iertat, ieșind cu o declarație în care explica faptul că, „dacă Falcă va candida din nou la șefia partidului, va candida și el”.

Și am ajuns la ziua de 19 ianuarie 2017, adică ieri, în care pe „hornul” Consiliului Județean a ieșit fum alb. „Habemus Falcă”. Ghiță trăiește, respiră, pare să fie bine și gata să revină în arenă. Sala mare de ședințe de la Consiliul Județean era plină. Parlamentari, aleși locali, ziariști și funcționari publici. Toți se întrebau dacă Falcă își va face apariția. Ziariștii puneau și pariuri între ei. Eram convins că vine, fiindcă era o oportunitate numai bună să revină în „prime-time” și să arate tuturor că totul este în regulă și că el, marele vizionar, este deschis la dialog cu toți parlamentarii, inclusiv cei ai PSD. Am avut dreptate…

Mai multe detalii despre ce s-a întâmplat la această întâlnire puteți citi aici: O întâlnire „istorică” între toți aleșii arădeni, transformată într-o mascaradă prost gândită. S-au discutat de toate și nimic

Pentru cei care nu-l știau prea bine pe Falcă și care n-au lucrat cu el, lucrurile puteau părea naturale. Eu însă mi-am dat seama încă din start că tot scenariul acestui spectacol era scris literă cu literă, virgulă cu virgulă și punct cu punct de către Gheorghe Falcă. Și-a adus la dezbatere până și cele două plasme (televizoare) de la Primărie, iar laptopul cu prezentarea power-point era pregătit lângă. Aveam impresia că asist din nou la celebrele deja întâlniri cu cetățenii pe care primarul le-a avut în ultimul an.

Și a venit și momentul în care Gheorghe Falcă, într-o ieșire furibundă, și-a făcut praf copilul de suflet, pe Glad Varga. Glad care de altfel, de-a lungul timpului, a ascultat cu sfințenie toate indicațiile și doleanțele primarului. N-a ieșit niciodată din cuvântul lui. Așa e Glad și dincolo de ce spun alții despre el, chiar e băiat bun. E un tip pe care vrei să-l ai lângă tine atunci când te pregătești de o bătălie, fiindcă poți fi sigur că nu te trădează. Probabil i se trage de la instrucția pe care a primit-o atunci când practica judo. Dar să revenim la momentul din dezbaterea de la CJ. După un discurs în care tânărul parlamentar atrăgea atenția celor prezenți asupra câtorva chestiuni referitoare la mai multe posibile probleme legate de mediu și de sancțiunile care pot surveni din aceste probleme, s-a trezit și Adi Țolea, director acum la ADI Deșeuri, să-l contrazică. Nu mă pricep la problemele de mediu, dar dacă e să dau crezare unuia dintre ei, aș merge pe mâna lui Glad, care în decursul anilor a avut mai multe proiecte pe mediu și care acum este membru în Comisia de Mediu din Camera Deputaților. Pe când Țolea s-a trezit parașutat la ADI Deșeuri doar ca să fie „mazilit” politic și să nu mai râvnească la vreo funcție de vicepreședinte al CJ Arad. Și, de ce nu, am putea să ne gândim că multele probleme pe care ADI Deșeuri le are l-ar putea face pe Țolea „să-și rupă gâtul”, deci o altă strategie de-a lui Falcă.

N-a terminat bine Țolea de vorbit, că liderul PNL și-a deschis microfonul și-a început să măture pe jos cu tânărul Glad Varga. Acolo, de față cu toată lumea. Este exact stilul lui Gheorghe Falcă. A făcut-o de mai multe ori, cu mai mulți colegi de-ai săi, mai agresiv sau mai puțin agresiv, fie că vorbim despre Cionca, Moșneag, Pistru, Glad Varga, Tipei, Țolea și lista poate continua. De obicei o face cu cei mai apropiați lui. Știam că n-are prieteni în politică. Mi-a spus-o chiar el, în 2014, atunci când îmi propunea să preiau funcția de coordonator al Departamentului de Comunicare, plusând cu funcții de conducere în organizația de tineret a partidului și cu cea de consilier local sau județean, fiindcă mă încăpățânam să-l refuz. La un moment dat acceptasem, nici nu mai contează motivele, căci între timp am revenit la „prima dragoste” și la ceea ce mi-a plăcut dintotdeauna să fac, să scriu și mai ales să scriu liber.

Dar revenind la cum l-a umilit pe Glad Varga de față cu toți parlamentarii, consilierii județeni, consilierii municipali și presa, avem din nou dovada faptului că Falcă a pornit într-o cruciadă împotriva lui Falcă.

În contextul în care anul acesta vor avea loc alegeri interne în PNL și dacă acesta își dorește să aibă în continuare frâiele partidului, fiind singura lui pârghie prin care să mai țină legătura cu Bucureștiul, pare mai mult decât evident că șansele sale de reușită scad vertiginos.

Așadar în final, revin la concluzia de la care am pornit, anume că Falcă își pune singur „piatra de căpătâi”, pe plan politic. Dacă lucrurile nu se schimbă și dacă acesta nu-și schimbă atitudinea față de cei din jurul lui, una prin care își transformă apropiații în dușmani, cu siguranță își va încheia cariera politică mai devreme decât și-a propus. Nici măcar ultimele tentative de a trezi la viață vechea gardă a PDL-ului nu-l va ajuta. Aceste tentative au început să iasă la iveală în ultimele zile, atunci când Falcă a dat ordin să fie contactați toți cei care au făcut parte din Biroul Politic Județean al PD și PDL de-a lungul anilor și să fie invitați la anuala chermeză dată cu ocazia zilei sale de naștere, chermeză ce va avea loc în această seară, la Hotel President, cu sute, poate chiar o mie de persoane.

Rămâne de văzut cum vor evolua sau involua lucrurile pentru Gheorghe Falcă în perioada următoare și, personal, aștept cu nerăbdare să văd mișcările de trupe în ceea ce privește alegerile din interiorul PNL ce vor avea loc în acest an.

Andrei Fuliaș, 20 ianuarie 2017, 12:16 PM