Cazul Vișinel este încă departe de finalizare, chiar dacă în câteva zile procurorul de caz va finaliza rechizitoriul de trimitere în judecată. Urmează să fie aduse pentru audieri, „gulerele albe” ale Aradului, adică acele VIP-uri de care depind multe în municipiu. Poate chiar și viața multora dintre noi. Gulerele albe care, prin tăcere, s-au pătat în culori sângerii și au semănat sămânța suspiciunii că au încercat să mușamalizeze cazul pentru a-și ascunde vinovățiile.

În același timp însă, pentru a evita orice surpriză dinspre judecător, se dorește stabilirea cu certitudine dacă inculpatul Florin Liber este „întreg la cap”, după cum îi place procurorului de caz, Pavel Palcu, să spună.

„Nu se pune problema lipsei discernământului, pentru că este clar, a comis faptele cu discernământ. Mai departe însă… Am mai avut un caz, cu un profesor care și-a omorât câinele cu o cruzime de neimaginat – i-a băgat un par pe gât pentru că i-a stricat straturile din grădină. Și acum este internat într-un spital de psihiatrie”, ne-a spus procurorul Palcu.

Mai departe, pentru finalizarea rechizitoriului trebuie clarificate câteva chestiuni ce țin de organizarea, coordonarea și verificarea activității DGPL care ar fi putut favoriza comiterea faptelor ce au avut ca urmare moartea lui Vișinel. Între acestea, bunăoară, legalitatea achiziționării și folosirii tonfelor de către polțiștii locali.

Gulerele albe și despăgubirile

Așadar, trei dintre „gulerele albe” ce încearcă de mai bine de trei luni să se delimiteze de caz, vor fi audiați de procuror: directorul general al Poliției locale Arad (DGPLA), Adrian Toma, viceprimarul Lazăr Faur, cel căruia i-au fost delegate atributele de coordonare a activității DGPLA și, în final, însuși primarul Călin Bibarț.

Primii doi vor fi audiați la începutul săptămânii viitoare, după ce audierea programată vineri, 20 octombrie, a fost amânată. Este însă greu de crezut că există vreo suspiciune de vinovăție, în sens penal, în sarcina vreunuia dintre ei. Și cu atât mai puțin în sarcina primarului Bibarț, cel mai mare dintre gulerele albe. Cel mult, credem noi, în urma acestor audieri va fi conturată o imagine mai clară asupra acelor aspecte ce vor ajuta la stabilirea întinderii despăgubirilor.

Despre despăgubiri a început să se vorbească în spațiul public oarecum neașteptat, după ce a fost lansată ideea, preluată de presă, că s-ar fi solicitat un milion de euro. Ce se poate afirma, acum, cu precizie este faptul că reprezentantul părții vătămate a comunicat procurorului că urmează să facă solicitarea în cursul judecății. Altceva nu s-a discutat pe această temă în timpul anchetei.

Până la despăgubiri, însă, va trebui făcută lumină în alte unghere întunecate ale acestui caz care, dincolo de problemele lui Liber, reale sau nu, „cu capul”. Unele vor putea fi lămurite în etapa „gulerele albe, la audieri”, altele în cursul judecării cazului. Restul, la judecata de apoi în fața Domnului.

Audieri și întrebări fără răspuns

De ce au durat aproape trei luni cercetările privind moartea lui Vișinel, în perioada cât dosarul a fost la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad? Probabil niciodată nu vom afla, oficial, adevărul. Oricum, cine cunoaște adevărul, înțelege și alte curiozități cum ar fi diferitele încadrări juridice ale faptei, lentoarea cu care a fost întocmit raportul final de necropsie sau suspecta tăcere a autorităților locale privitor la acest caz. Inclusiv nedenunțarea evenimentului, comisă de conducerea DGPLA și/sau a Primăriei Arad care nu au sesizat organele de cercetare, nici în zi de azi.

Faptul că moartea lui Vișinel a fost sesizată Poliției, de cadrele medicale de la UPU nu acoperă încălcarea obligației de a sesiza organele de cercetare pe care o aveau cei menționați mai sus.

În plină ședință a Consiliului local municipal (CLM), viceprimarul Cheșa a fost pus la punct de primar în momentul în care l-a întrebat pe directorul general Toma despre acest caz. Oare de ce? E drept, pe-atunci dosarul încă nu fusese transmis procurorului Palcu și, cine poate ști?, existau speranțe că totul poate fi mușamalizat.

Desigur, toți cei în cauză vor spune că nu au avut nicio intenție de a mușamaliza cazul. Totuși, cum va putea justifica viceprimarul Lazăr Faur faptul că abia după trei luni de la eveniment a solicitat un raport din partea lui Adrian Toma? Din două, una: ori a coordonat bine activitatea DGPLA, ceea ce înseamnă că a cunoscut evenimentul, dar nu a luat nicio măsură și nici nu l-a denunțat, ori nu și-a îndeplinit bine această atribuție delegată de primar, caz în care ar fi trebuit să ceară să-i fie retrasă delegarea (să demisioneze, cum s-ar spune).

Minciunile care pătează gulerele albe

Recent, directorul DGPLA a susținut că instituția pe care o conduce nu a avut nicio vină în cazul „regretabilului eveniment”. Sigur, structura funcțională denumită „Poliția locală” nu a avut nicio vină. Dar cel care o conduce?

Citiți amănunte aici: Adrian Toma, directorul Poliției Locale Arad: „Întâmplarea din 14 iulie nu caracterizează prestația polițiștilor locali”

Să vedem dacă este chiar așa de imaculată Poliția locală și, mai ales, conducerea ei. Printre altele, șeful DGPLA trebuia să asigure cunoașterea și respectarea procedurilor operaționale (PO), între care și cea denumită „de prevenire și contracarare a cerșetoriei, precum și a contravențiilor prevăzute în Legea 61/1991 generate de aceste activități”.

Precizăm că aceaste PO sunt documente elaborate în baza Ordinului Secretariatului General al Guvernului, nr. 600/2018 și descriu în amănunt cum trebuie executată fiecare activitate (operațiune) ce intră în atribuțiile polițiștilor locali, de la înregistrarea documentelor în programul de registratură, la interceptarea persoanelor, încătușarea sau imobilizarea lor.

Ei bine, documentul menționat, aprobat de primarul Călin Bibarț și semnat de aproape toți polițiștii locali din Arad prevede, printre altele că: „înainte de a iniția dialogul cu persoanele ce apelează la mila publicului/se află sub influența substanțelor achiziționabile legal, care produc efecte psihotrope ori săvârșesc alte contravenții prevăzute în Legea 61/1991, (…) polițiștii locali vor porni echipamentele body cam pentru a înregistra intervenția efectuată. (…) Înainte de conducerea la sediu a persoanelor mai sus amintite, polițiștii locali vor anunța Dispeceratul DGPL în vederea contactării D.A.S. (Direcția de Asistență Socială – n.n.) pentru trimiterea la sediu a unui mediator social”.

Apoi, se precizează următoarele: „Întreg procesul de intervievare a contravenienților va fi înregistrat audio-video și va fi însoțit de un raport scris întocmit de către polițiștii locali care se ocupă de intervievarea acestora”.

Cu toate astea, rapoartele legate de eveniment s-au făcut abia după ce cazul a luat amploare și s-a cam îngroșat gluma. Mai gravă este inexplicabila amnezie ce l-a cuprins pe șeful DGPLA care, în raportul prezentat CLM nu a spus absolut nimic despre încălcarea procedurilor operaționale aprobate de primar. Putem înțelege că în anumite domenii minciuna prin omisiune poate fi „activitate operativă”, dar în „civilie” un raport mincinos înaintat unui CLM constituie o faptă gravă.

Mai mult, aceeași amnezie l-a cuprins și în ce privește body cam-urile pe care dumnealui zicea că urmează să le achiziționeze. Cum adică? În 2020 elaborează un document în care se arată când se pornesc aceste camere de filmat individuale, iar în 2023, după moartea lui Vișinel, transmite CLM că urmează să achiziționeze astfel de camere? Când a mințit?

Citiți amănunte aici: Apoi, în viața de după tortură, Toma-și face televiziune la Poliția Locală. Falcă-i de acord

Cum și-a îndeplinit dumnealui atribuțiile de organizare și conducere a întregii activități a DGPLA, precum și cea de pregătire profesională continuă a personaliului din subordine?

Cum și-a îndeplinit atribuția de control a activității personalului din subordine? Dar domnul viceprimar Lazăr Faur cum și-a exercitat atributul de coordonator al activității DGPL?

Desigur, toate aceste ciudățenii nu reprezintă încălcări ale legislației penale. Poate, totuși, nedenunțarea despre care am mai scris. Și, de ce nu?, poate vreo instanță va fi, totuși, interesată și de această față a problemei care a stat ascunsă timp de aproape trei luni până a ajuns pe mâna procurorului Palcu.

Până atunci însă, rămânem cu viitoarele audieri ale V.I.P.-urilor implicați în ceea ce ar putea fi o tentativă eșuată de mușamalizare comisă de „gulerele albe” al Aradului.

Suspendarea sau demiterea lui Adrian Toma, apoi scuzele publice, sau invers – singurele reacții demne pentru primarul unui oraș în care Poliția aflată în subordinea lui a omorât un om