duminicã, 21 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Prejudiciu sau nu, pierderea finanțării de pe Mărului trebuie plătită de cineva

    de Valer Mărginean | 22 ianuarie 2024, 11:52 AM | Opinii

    6

    Primarul Bibarț arată calea spre producerea prejudiciului(foto: primariaarad.ro)

    Dacă n-ar fi fost propulsat în politică prin jocurile unor apropiați și-a multor interese asociate acestora, Călin Bibarț ar fi rămas, probabil un șef de ocol silvic sau, poate, chiar director general al Direcției Silvice, nu primar al Aradului. Ar fi fost, poate, un prejudiciu politic. Sau poate avem acum un astfel de prejudiciu, cu el primar. La fel și cu Lazăr Faur, acest Rareș Bogdan al administrației arădene, împins de tabăra „anti” în coasta primarului, omul care acționează aproape pe față ca mandatar al fostului primar, fie ca băgător de seamă la verificarea unor lucrări, fie la coordonarea Poliției locale și alte cele.

    Sigur, în cazul despre care vorbim aici – lucrarea de pe Mărului, dar și altele – nu doar cei doi pomeniți sunt cu „bube pe cap”, ci și unii (dacă nu toți) șefi din Primărie, despre care se vorbește destul de puțin spre deloc. E drept, și aceștia trebuie asumați de cineva, pentru că nu au întrat ei în sistem, cum se spune, fără acordul și, mai ales, ajutorul politicului, începând cu europarlamentarul Gheorghe Falcă și tot cu el terminând, dar cu acceptul primarului Bibarț.

    Iar când încarci organigrama cu personaje apropiate, dar neverificate la competență, este greu să faci lucruri mărețe ca primar. Poate la un minister ar mai merge – la unul mai puțin important decât, să zicem Transporturile, cu investițiile de unde numai un fraier nu-și ajută partidul, Justiția cea de multă dreptate făcătoare, Internele cele de mare folos la vremuri de restriște politică și, desigur, Finanțele cu de toate ca o șaormă care se respectă. Adică, la un minister mai lejer decât un fotoliu, cum este Agricultura, unde, vedem în zilele astea, responsabilitatea este mai mică spre deloc.

    Poți face aproape orice sau, ca să fii sigur că nu greșești, poți să nu faci absolut nimic. Poți produce orice prejudiciu, cu condiția să nu fie ceva legat de vaccinuri. Și, dacă nu ai limbariță ca Daea (că tot am pomenit Agricultura), poți trece neobservat cât o fi partidul la guvernare. Dacă, desigur, ți-ai îndeplinit obligațiile aferente acelor interese asociate numirii, dar nu-i o mare problemă, că doar nu dai de la tine.

    Ei bine, la Primărie nu-i chiar așa de ușor ca la un minister. Ca primar sau viceprimar ești mai vizibil și mai expus decât un ministru obscur. Și nu doar atât. Orice se întâmplă în orașul pe care ai fost ales să-l administrezi, îți este pus ție, ca primar, în cârcă. Indiferent dacă-i cu plus sau cu prejudiciu. Sigur, ca viceprimar, te mai fofilezi, te mai duci să verifici alte lucrări decât cele ce-au intrat în atenția publică, dar ca primar nu poți face asta.

    Pentru că lumea care s-a lăsat administrată de tine, prin vot, are, pe bună dreptate, așteptări. Uneori, în situații grele, care nu pot depinde de primar, cum ar fi cutremurele, așteaptă o vorbă bună, liniștitoare și, desigur, câteva măsuri care să inspire, dacă nu siguranță, măcar încredere. Nici într-un caz, nu așteaptă amenințări cu amenzi, cum mai face câte-un primar ce umblă bezmetic în ronduri. Chestiune de educație, nu de prejudiciu material.

    Prejudiciu de imagine și de educație

    Alteori însă, când se comit crime în sediile unor instituții din subordinea primarului, așteaptă atitudine fermă și, mai ales, măsuri. Sigur, frumos ar fi dacă primarul ar spune și câteva cuvinte de bun simț pentru familia îndoliată. În niciun caz însă, nu așteaptă de la alesul lor tăcere lașă, fugă de responsabilitate și lipsă de reacție vecină cu complicitatea. Așa, ca să vadă toată țara ce primar are Aradul. Dar, asta e, prejudiciul de imagine nu se pedepsește.

    Ciudat este că, în acest caz, primarul se face scut în fața vicelui înfipt în coasta sa de președintele partidului și partid în sine, deși adevăratul coordonator al instituției în care s-a comis omorul, este viceprimarul, căruia i-a fost delegată această competență (ce fals sună „competență” când vorbim despre incompetență).

    La fel, așteaptă măsuri și atunci când într-o instituție de asemenea subordonată lui, un subordonat este aflat dormind în post, adică, în timpul serviciului. Mai ales că a promis consilierilor municipali că va face și va drege. Evident, n-a făcut nimic altceva decât a așteptat să se așeze praful uitării pe acest caz. Nu se știe ce interese are pentru a-l proteja pe acel adormit în post, dar or fi serioase dacă este în stare să mintă un oraș întreg pentru el. Probabil, tot interesele viceprimarului sunt protejate cu acest prejudiciu adus, practic, imaginii Primăriei și respectivei instituții.

    Citiți aici amănunte: Arădeni, fiți liniștiți, Poliția locală Arad doarme pentru voi, pe bani de la voi!

    Când ești ales primar, cetățenii îți dau în grijă toți banii și toate bunurile localității lor, cu încrederea că vei gospodări cum trebuie și banii, și localitatea. Altfel spus, toți cetățenii îi acordă alesului majorității un mandat, adică o împuternicire de a acționa în numele și în interesul lor – al tuturor, nu doar al celor care l-au votat – ca un bun, corect și cinstit gospodar. Chestiune valabilă și consilierilor locali, dar despre ei vom vorbi cu o altă ocazie.

    Prin urmare, să fii primar într-un municipiu reședință de județ, nu ajunge să fii „popular” cu cei care te aclamă, să-i jignești pe cei care nu te aclamă sau chiar îndrăznesc să te critice, să te faci că gospodărești avuția localității, dar în realitate să arunci cu banii oamenilor pe nimicuri sau inutilități. Nu ajunge să mimezi competența și preocuparea pentru ordine, făcând ronduri diurne și nocturne pe unde nu sunt probleme în timp ce aduci serioase prejudicii orașului. Și materiale, și de imagine.

    Ca primar, dacă tot ți-ai dorit acestă demnitate, trebuie să știi și să vrei să lupți pentru cetățeni, chiar cu propriul partid și cu șeful acestuia. Trebuie să te impui în fața subordonaților, indiferent dacă îți sunt ție apropiați sau șefului de partid. Să te impui în așa fel încât aceștia să-și facă treaba, nu s-o mimeze. Iar când n-o fac, să fie trași la răspundere fără șovăire. Altfel, vei plăti tu, ca ales al cetățenilor, deși vina ar trebui împărțită, dacă nu cumva dată clar în seama celor care au greșit efectiv, nu indirect, prin ricoșeu, în baza funcției mai mari sau a angajamentului politic făcut cu cetățenii.

    La urma urmei, fiecare răspunde  sau ar trebui să răspundă pentru greșelile pe care le face în timpul serviciului. Iar asta include greșelile comise fie cu ocazia licitațiilor, fie a verificării lucrărilor. Pentru că nu primarul sau viceprimarii care fac verificări doar pentru imagine publică, ci funcționarii publici cu astfel de atribuții sunt adevărații răspunzători pentru lucrările făcute de mântuială și chiar pentru întârzierea executării lucrărilor. Mai aels când este vorba de finanțări din fonduri europene.

    Iaca și prejudiciul material

    Primarii, viceprimarii, consilierii locali își fac campanie cu ocazia „vizitelor de lucru”. Să nu profite de astfel de oportunități ar fi, pentru ei, un prejudiciu adus propriei imagini. Funcționarii publici însă au un alt statut, alte atribuții, alte responsabilități. Că de aia fac parte din ceea ce se numește „aparatul de specialitate al primarului”. Deci, de specialitate, nu de chiul sau de fușerit verificări.

    Vina aleșilor este, așa cum spuneam și mai sus, aceea că nu sunt capabili să treacă peste apropierea de persoana angajată, apropiere care i-a făcut, practic, angajabili. Iar de aici, incapacitatea de a-i coordona și de a le verifica și evalua obiectiv activitatea. Și tot de aici, incapacitatea de a vedea pădurea unor interese personale ale acestor funcționari, din cauza copacilor prieteniei personale.

    Despre licitația pentru executarea lucrărilor la proiectul din zona străzii Mărului nu mai sunt, acum, multe de spus. A făcut-o colega Raluca Medeleanu într-un amplu articol pe care-l puteți citi aici: Adevărul se vede limpede din dronă. Viitoarea zonă de agrement a Aradului nu e gata în procent de 93 la sută, decât pentru administrație

    Rămân, desigur, niște semne de întrebare privind modul în care a fost organizată licitația, despre caietul de sarcini și așa mai departe, astfel încât, ofertantul a depus o ofertă mai mică decât prețul lucrării, așa cum a fost evaluat cu ocazia solicitării finanțării din fonduri europene. Extrem de ciudat. Mai ales că legea permite membrilor Comisiei de licitații chiar să respingă acele oferte care, deși oferă „prețul cel mai mic”, o fac, să zicem șmecherește. Cum spuneam, nu intrăm acum în amănunte.

    Dar asta nu înseamnă că întreaga procedură nu ar putea intra în atenția organelor de cercetare penală. Nu neapărat pentru că, ulterior încheierii contractului de executare a lucrărilor, s-au suplimentat sumele până s-a depășit chiar și valoarea inițială a proiectului, cea evaluată cu ocazia acordării finanțării din fonduri europene. Ci mai ales pentru că toată procedura asta pare o șmecherie din care au avut de câștigat anumite persoane, poate din fața primarului sau, poate, din spatele lui, în timp ce pierderea a fost aruncată, normal, nu?, pe seama bugetului municipiului. Pentru că, așa cum arăta și colega mea, se va pierde mare parte din fondurile europene prin care urma să fie finanțată lucrarea.

    Pe scurt și mai pe înțelesul posibililor anchetatori, lucrarea a fost atribuită unei firme care a licitat o sumă mai mică decât cea prezentată pentru finanțare din fonduri europene, a fost încheiat un contract pe această sumă, cu termene precise pentru finalizare, termene care nu s-au respectat. Motiv pentru care, pentru lucrările nerealizate – posibil, cam jumătate din proiect – banii europeni s-au pierdut. Ceea ce înseamnă că lucrarea va fi plătită pe mai departe din bani de la bugetul Aradului, adică din impozitele și taxele arădenilor. Un „mărunțiș” de câteva zeci de milioane lei. Prejudiciu de manual.

    De ce nu plătește firma care s-a angajat să facă lucrarea? Probabil primarul știe, dar nu-i sigur. Posibil să știe și viceprimarul care se bagă în seamă cât să fie văzut de europarlamentar că este activ. Cu siguranță însă, există funcționari în primărie care știu exact. Problema este că nu-i întreabă nimeni. Precis procurorii au alte treburi, mult mai importante decât să verifice niște „bieți” funcționari publici de conducere din Primărie.

    Dincolo de prejudiciu

    Cam la fel de ciudate sunt și demolările. Sau, cel puțin așa par acum, la doi ani de la demararea lor. De acord, nu aveau autorizații de construire, dar nu de îmbuibați nu și-au construit case adevărate, în condiții legale. Locuiau în acele barăci de săraci, nu de prea bogați sau pentru că ar fi niște lichele. Așa că meritau măcar un cuvânt bun, un pic de empatie, dacă nu-l jignesc cumva pe domnul primar pomenind ceva ce nu cunoaște.

    Clarificările astea, atât de „ferme” au fost făcute în 11 februarie 2021. Suntem în 2024 și fermitatea i s-a mai domolit. Desigur, au fost demolate cocioabele, dar au fost lăsate, așa, de sămânță, niște case în toată puterea cuvântului, la fel de ilegal construite ca și cocioabele, dar aparținând unor persoane mai cu stare și cu pile.

    Mă opresc aici, că nu vreau să se supere iarăși Lilioara Stepănescu pe mine… Sau niște polițiști. Care au știut să apeleze la „tertipuri juridice” pentru a scăpa de demolare. Deocamdată.

    Mai spun doar că incapacitatea de a ține în frâu subordonații din Primărie duce nu doar la pierderea unor finanțări europene, ci și la alte cele, cum ar fi „zborul” prin oraș a matrațurilor de Crăciun. Una-i să te plimbi prin ronduri pregătite – după modelul vizitelor lui Ceaușescu – și alta-i să verifici dacă „butaforia” de sărbători este montată pe amplasament în așa fel încât să nu fie luată de orice pală de vânt ceva mai puternică. Nu așa, de moft, ci pentru siguranța cetățenilor, în caz că o iau „decorurile” la vale, cu becuri și fire cu tot. Așa cum s-a și întâmplat, de altfel (citiți AICI ).

    Poftiți, ce le „laudă” până și celebra televiziune Sky News:

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Jalnic.
      Asta face parte de ingamfarea elitei de 2 bani care se tot realege ciclic, ea pe ea, că noi nu prea avem nimic de făcut decât să le confirmăm listele. Jalnic. O îngâmfare venită dintr-un sistem electoral putred, dar care nu deranjează pe nimeni, în care un politruc rămâne la butoane, la privilegii, la ciolan, la putere cât timp se înconjoară de susținătpri, curteni, lingăi, băiețași veniți de la coada vacii, umili, lacomi, ariviști, proști, inculți, impostori. Jalnici. O îngânfare care le spune lor că nu au de ce să se teamă. Nici alegătorii nu-i pot ocoli fiindcă nu pot ocoli sistem pe liste .. liste pe care le fac ei. Nu trebuie să se teamă de răspundere fiindcă asta ar putea fi atrasă de niște nenici, cei de prin justiție, cei pentru care s-a ieșit deontolog și inept în stradă, care sunt, așa cum spunea un alt comentator, selectați dintre slugu, pile, jeguri. Dacă justiție nu e, nimic nu e și nici răspundere penală, civilă sau administrativă nu e. Justiție jalnică. De șefi ar mai putea fi trași la răspundere. Dar ăștia nu-s afectați că nu plătesc din banii lor ci din a proștilor. Jalnici și șefii și gloata care-și spune popor.b Poate că presa …. e nula, nada, zero, mulțime vidă, va face ceva!??? Nu va fece nimic fiindcă presa are valoare doar în democrații și la noi democrația este doar simulată, în realitate nu există .. este jalnică și ea.
      Îngâmfați, sociapați psihopați, jeguri ajunse care își permit să pună chiar și poziții tehnice tot niște țuțeri penibili de partid. Jalnici de tot.

      +8 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    8 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.