Ce ne salvează? Cine ne îngroapă? Ce gusturi avem? Avem, în fapt, gusturi, ca ţară? Facem investiții bune vreodată în orașe? Ce orașe se salvează prin lucrări bine gândite şi bine realizate? Care orașe se îngroapă prin investiții ratate și bani aruncați degeaba? Dar mai ales se pot face investiții de succes și când comanditarii sunt autoritățile publice din România?

Au fost doar câteva dintre întrebările pe care ni le-am pus în ultima perioadă. Şi cine să ne răspundă mai bine la acestea dacă nu unul dintre cei mai de succes arhitecți români ai momentului, arădeanul Claudiu Ionescu.

.
(Arhitectul arădean Claudiu Ionescu, în interiorul terminalului pe care l-a proiectat)

Mutat la București de câțiva ani buni, Claudiu Ionescu și-a pus semnătura pe una dintre cele mai spectaculoase lucrări publice, inaugurate de curând în România: Aeroportul Iași.

La finalul investiției, inaugurate în data de 29 martie, multe dintre laudele legate de aeroport s-au îndreptat către arhitectul arădean, fie că aprecierile au venit de la autorităţi, fie de la arhitecţi și de la ordinele arhitecţilor, fie de la cei care au avut șansa să vadă investiția finalizată.

(Aeroportul Internaţional Iaşi, Terminalul T4, randare)

Arhitect Claudiu Ionescu și viziunea sa cu privire la T4

Claudiu Ionescu este arhitectul noului terminal al Aeroportului Iași, cel mai mare terminal construit după 1990 în România. Iașiul a devenit astfel orașul cu cel de al doilea cel mai mare aeroport din țară, ca suprafață, după Otopeni.

Terminalul 4 de la Aeroportul Iași a devenit operațional în 29 martie, cu două luni mai devreme decât era stabilit. Aeroportul a fost proiectat după viziunea arădeanului, care a decis să ridice un terminal în care istoria să întâlnească modernitatea şi să repună în mentalul oricărui pasager care îi trece pragul conceputul Iaşiului, oraşul celor 7 coline.

Construcția noului terminal a fost finalizată în doar 14 luni, fapt posibil datorită unei adevărate mobilizări de forțe.

Claudiu Ionescu a fost menționat peste tot ca arhitect al aeroportului, ori de câte ori s-a vorbit în ultimul timp despre investiţia de la Iaşi, în condițiile în care, de obicei, arhitecții sunt uitați de la felicitări când vine vorba de lucrări publice.

(Pe şantierul Terminalului T4, Aeroportul Internaţional Iaşi)

Probleme de atins și dezbătut cu arhitectul momentului

Am fost, ca atare, curioşi să vedem cum a ajuns Claudiu Ionescu să proiecteze un aeroport tocmai la Iaşi? Care a fost atuul construcției, prin ce s-a diferenţiat ea şi se diferenţiază de celelalte construcții moderne ridicate prin țară, de alte investiţii comandate de autorități?

L-am rugat să insiste în dialogul nostru pe cum e să lucrezi cu autorităţile publice, pentru că avem deja împământenită imaginea că e foarte greu cu ele, că au idei învechite, gusturi proaste, că vor ce s-a făcut cu zeci de ani în urmă în occident, că betonează și dalează totul, că nu apreciază materialele moderne, poate nici nu şi le permit, dar lucrările tot scumpe ies, scumpe dar proaste.

Şi, mergând poate și mai departe, despre cum se poate schimba poziția autorităților faţă de investiţii publice, despre cum vom reuși să-i facem să nu mai construiască prost şi scump.

Am început acest dialog cu Claudiu Ionescu de câteva săptămâni bune. Dar, pentru că l-am rugat să ne spună câte ceva și despre orașul său natal, Aradul, despre spiritul său, dacă acesta s-a mai păstrat, despre direcţia în care merge municipiul și despre ce șanse mai avem să mergem în direcția bună, arhitectul arădean a preferat să amâne răspunsurile până de sărbători, când s-a întors acasă.

(Muzeul Digital Pecica, inclus în Atlasul European de Arhitectură)

La 10 ani de la Muzeul digital din Pecica, despre cum să-ţi îndrăgeşti locul în care trăieşti

„Consider că acest articol și momentul în care apare nu sunt întâmplătoare. Se împlinesc zece ani de la finalizarea primului meu proiect, în apropierea Aradului. Muzeul digital din Pecica (muzeu inclus în Atlasul European de Arhitectură – n.r.) a fost primul pas către o arhitectură care mă reprezintă și care, cred, poate influența generațiile viitoare, determinându-le să își îndrăgească locurile în care trăiesc, fără să mai simtă nevoia de a pleca din țară. În acești zece ani, am lucrat la numeroase proiecte în toată țară, totalizând peste 500.000 de metri pătrați proiectați, toți cu aceeași pasiune ca și în cazul acelor primi 100 de metri pătrați ai Muzeului din Pecica”, a povestit Claudiu Ionescu despre începuturile sale în profesie şi pasiunea cu care munceşte la fiecare proiect.

Despre ultimul dintre proiectele sale finalizare, arhitectul arădean spune că: „Cel mai recent proiect, cu peste 30.000 mp, a fost finalizat la Iași, sub forma unui nou terminal de pasageri al Aeroportului Internațional Iași, unul dintre cele trei mari aeroporturi internaționale ale României, alături de Cluj și Timișoara, în afară de Aeroportul «Henri Coandă» din Otopeni. Acest terminal oferă, pentru moment, Iașiului a doua poziție în topul mărimii aeroporturilor din țară, după cel din Otopeni. Sunt convins că, împreună cu restul investițiilor majore planificate în zonă (autostrada A8 + A7, spitalul regional, spitalul de boli respiratorii, sala polivalentă, noua clădire a operei, primul proiect rezidențial serios din țară, conceput de arhitecți din top 10 mondial şi atribuit în urma unui concurs internaţional privat), Iașiul, Moldova în sine, va deveni extrem de atractivă pentru investitori și dezvoltare ulterioară”.

(Faţada Aeroportului Internaţional Iaşi)

Un aeroport pentru necesitățile din următorii 30 de ani

Revenind la aeroport, arhitectul a punctat faptul că „am fost selectați pentru acest proiect, câștigând un concurs organizat de Consiliul Județean Iași, în colaborare cu un constructor de anvergură. Conceptul nostru, «Iași, orașul celor 7 coline», a inclus și integrarea coerentă a vechiului terminal în noul ansamblu, prioritară fiind eficiența energetică (A+), precum și pregătirea pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Timpul alocat proiectării a fost scurt, doar 4 luni pentru autorizare și proiectare de detaliu (s-a lucrat între 12-14 ore/zi), iar execuția a durat încă 13+3 luni, respectând noile standarde Schengen. Doar cu efortul comun al întregii ECHIPE (autorități, aeroport, proiectanți, furnizori și executanți) am reușit finalizarea cu succes a unui proiect complex și extrem de important pentru dezvoltarea zonei. Am reuşit să punem cap la cap un puzzle enorm: un aeroport funcţional din ziua 1 de operare.

Provocările financiare au fost semnificative, dat fiind bugetul redus estimat în studiul de fezabilitate (1.100 euro/metru pătrat), mult sub costul mediu al unui aeroport serios. De exemplu, un aeroport similar costă în medie de aproape cinci ori mai mult. Cu toate aceste neajunsuri, am reușit să implementăm soluții inovatoare și să menținem calitatea proiectului, fără a compromite bugetul.
Deşi părea că nu ne mai rămân bani pentru nimic ce ţine de arhitectură, am reuşit să facem câteva lucruri inovatoare pentru aeroporturi sau clădiri publice în România.

Insist, toate acestea nu ar fi putut fi realizate fără ca efortul să fie unul de echipă. Colaborarea eficientă dintre autorități, echipa aeroportului și cea de proiectare și execuție a fost crucială pentru succesul proiectului.

Autorităţile au pus umărul, echipa aeroportului a fost lângă noi cu toate efectivele, la fiecare pas, astfel încât să putem să livram în final o clădire tailor-made, una care să răspundă necesităților lor de moment, dar și viitoare (30+ani)”.

(Întârzierea lucrărilor ar fi adus penalități de  165.000  de euro pe zi)

Riscurile investiției: penalități de 165.000 de euro pe zi de întârziere

Dar succesul vine şi din riscurile care te aşteaptă după colţ, pe care reușești să le eviți, şi din seriozitatea cu care te apleci asupra proiectului. Care au fost riscurile când a venit vorba de Aeroportul din Iași? „Orice întârziere ar fi adus penalizări substanțiale, atât din partea autorităților, cât și din partea noastră. Depăşirea deadline-ului însemna din partea autorităților o pierdere a fondurilor europene (80+ milioane euro) sau din partea noastră a unor penalizări pe care nu le putea susține nimeni (165.000 euro/zi de întârziere). Astăzi, aeroportul este funcțional și poate să fie tranzitat de peste 3.3 milioane de pasageri/an”.

Noul terminal al Aeroportului Internațional Iași a costat aproape 100 de milioane de euro; mai multe date despre acestea le veți regăsi la finalul materialului.

„Ne pot fura doar dacă le permitem”

Dar cât de competent este statul când vine vorba de modul în care abordează investițiile pe care le comandă și de ce ies mereu la noi lucrări proaste și scumpe?

„Vreau să demontez mitul că statul nu este în stare să realizeze decât lucrări scumpe și proaste. Alegerea unor parteneri competenți și transparenți poate să ducă la implementarea unor proiecte de succes și la crearea unei plus-valori semnificative pentru comunitate.
Vreau să insist pe faptul că oamenii ne pot fura doar dacă le permitem, fie ei privați sau autorități publice, și aici nu aș include doar intenția voită, ci și incompetența sau lipsa de viziune. Un buget pe care o autoritate îl alocă unui obiectiv inutil este la fel de distructiv ca și un furt voit. Ba mai și generează costuri ulterioare”.

(Cum se văd șansele Aradului de a ieși de pe traiectoria ultimilor ani?)

Și, cu tristețe, despre „linia evoluţiei întrerupte a Aradului”

Nu am vrut să-l lăsăm să plece înapoi spre București pe Claudiu Ionescu fără să ne spună câte ceva despre cum vede Aradul, chiar dacă am fost convinşi că nu-l vom putea scoate din eleganţa cu care abordează lucrurile, chiar şi cele greşit construite. Aşa că l-am rugat să ne spună ceva despre Arad, spiritul orașului, investițiile locale şi să ne explice de ce nu are lucrări aici, acasă.

„Momentan, Aradul nu se află în peisajul arhitectural al activităților mele, dar asta nu pentru că nu aș dori să contribui la dezvoltarea sa. Din păcate, încă nu am găsit acel parteneriat care să-mi ofere oportunitatea de a crea ceva notabil pentru orașul în care m-am născut.

Pur și simplu nu pot să răspund unui caiet de sarcini de tipul «preţul cel mai mic» sau să fac compromisuri pe arhitectură, efecte pozitive sau buget. Cred că Aradul se schimbă şi nu știu dacă direcţia pe care o are este cea mai bună (sau dacă are o direcţie serioasă, dincolo de cele de pe hârtiile votate în CLM Arad), dar pentru mine este locul unde am crescut, locul care m-a format ca şi om, care m-a educat, locul unde am primit valori serioase şi pentru asta îl iubesc şi îl respect necondiţionat.

Mai mult, mi-ar face o deosebită plăcere să pot contribui cu ceva serios și aici, dar încă aștept un client cu un proiect care vrea să producă ceva notabil pentru arădeni. Un client cu viziune. Îmi păstrez speranța că în viitorul apropiat se vor ivi oportunități pentru a aduce valoare și inovație și în Arad, contribuind astfel la evoluția și la îmbunătățirea calității vieții pentru măcar o parte dintre locuitorii săi”, este de părere arhitectul arădean.

Claudiu Ionescu mai crede că spiritul Aradului este încă viu: „Cred că Aradul are un şarm aparte, are multe povești neştiute şi o linişte pe care nu o întâlnesc nicăieri altundeva. Cu atâta valoare lăsată în urmă de generațiile anterioare e păcat să ne batem joc de el cu investiții care fac mai mult rău decât bine, ne frustrează pe toți, iar aici subiectele variază de la restaurări dubioase, la spații publice fără sens. Nu știu, poate e un rău necesar pentru a ne da seama că Aradul poate deveni o alternativă bună la marile orașe (vezi Oradea), nu doar un loc din care se pleacă.

Momentan, orașele cu dinamică bună din România (și nu numai) au la cârmă oameni care sunt ca o pârghie pozitivă pentru locuitori și investițiile serioase din zonă. Sper ca și Aradul să redevină unul, redeschizând linia întreruptă a evoluției pozitive pentru acest oraș”.

(Claudiu Ionescu, în prag de decolare de pe pista Aeroportului Internațional Iași)

O nouă viziune pentru Arad 2040, „un loc din care tinerii să nu mai plece”

Nu am fi putut încheia discuția cu arhitectul Claudiu Ionescu decât vorbind tot despre speranțele de viitor pe care ni le facem când vine vorba de Arad: „Aradul este un oraș cu un potențial extraordinar, cu o istorie bogată și cu o comunitate diversă și dinamică. Este important să ne unim eforturile pentru a promova restaurarea și conservarea patrimoniului arhitectural de calitate, turismului, unei noi viziuni pentru Arad 2040 și pentru a crea un mediu propice dezvoltării economice și sociale durabile. Cu angajamentul și implicarea tuturor părților interesate, putem transforma Aradul într-un loc din care tinerii să nu mai plece, ci să se întoarcă și să contribuie la construirea unui viitor pentru toată comunitatea.

Mesajul meu final este o încurajare pentru a lucra împreună pentru a redeschide linia evoluției întreruptă a Aradului și pentru a construi un oraș și o comunitate mai bună până în anul 2040 și dincolo de el!”, a conchis Claudiu Ionescu.

Cine este Claudiu Ionescu?

Născut la Arad, în 1985, Claudiu Ionescu a terminat Facultatea de Arhitectură din Timişoara şi are la activ o carieră de 10 ani în domeniu, cu deja multe proiecte de succes, începând cu Muzeul digital din Pecica şi continuând cu proiectele înscrise alături de echipe de arhitecţi în competiţii internaţionale, precum cele pentru Librăria centrală din Helsinki (Finlanda), sediul Filarmonicii Transilvania (Cluj), Observatoarele plutitoare din Taichung (Taiwan).

Cel mai recent proiect câștigat al său cu biroul de arhitectură pe care îl conduce, RINO ARCHITECTURE, vizează viitorul aeroport din Galaţi.

(Viitorul Aeroport Galați, randare)

Potrivit propriilor sale declaraţii, majoritatea clienţilor săi sunt cei care au înţeles că „îmi place să fiu lângă proiecte zi de zi, pe toată perioada implementării acestora” și că atenţia sa se concentrează pe 3 lucruri foarte importante: arhitectura de bună calitate, efectele pozitive ale proiectului în viitor şi buget.

Claudiu Ionescu recunoaşte faptul că îi place să lucreze „în zona de clienţi (stat sau privat) care au în spate fonduri europene”, dat fiind faptul că în astfel de cazuri actele „trebuie să fie realizate corect și sunt verificate riguros inclusiv în timp”. Sunt proiecte în care, mai spune arhitectul, „am reuşit să nu am neplăceri referitoare la bugete şi/sau respectarea proiectului”.

Pe scurt, despre noul terminal al Aeroportului Internațional Iași

Pentru noul terminal al Aeroportului Iași s-au construit și instalat 20 de birouri check-in, 12 sisteme self check-in, 14 porți de îmbarcare, șase filtre de securitate, trei aviobridge-uri, un salon VIP și unul de business, spații pentru activități comerciale și alte spații conexe. Proiectul a inclus și reconfigurarea drumurilor de acces la aeroport și creșterea capacității de parcare la sol de la 350 la 600 de locuri de parcare. La acestea se adaugă și construcția unui parc fotovoltaic.

Terminalul se întinde pe mai mult de un hectar, are trei niveluri, o suprafață totală adăugată la vechea structură a aeroportului de peste 31.000 mp, iar terminalul existent a fost integrat perfect în noua propunere. STRABAG a fost constructorul noului terminal. Așa cum am amintit deja, aproape 100 de milioane de euro a costat investiția, mare parte fonduri europene.

Sursele foto: Aeroportul Internațional Iași, Claudiu Ionescu

Citește și: 

•  Sentință finală: Aeroportul din Arad nu este viabil pentru cursele de linie 

•  Iustin Cionca: „Nu putem să renunțăm la aeroport”