O viață trăită la limită, în Roata Morții. De vorbă cu Joseph Gartner, circarul neînfricat





Joseph Gartner este vedeta circului care a poposit zilele acestea în oraș, circul Gartner – cu o tradiție de peste 100 de ani. Deși are doar 16 ani, este un tânăr foarte ambițios care a reușit performanța să devină cel mai tânăr circar din lume care să realizeze periculoasa „Roată a Morții”, ba chiar legat la ochi.
Despre efortul depus pentru a face la perfecție un număr atât de riscant, care a creat numeroase victime de-a lungul timpului, dar și despre viața la circ în general, Joseph ne-a oferit rapid răspunsuri, chiar înainte de începerea spectacolului de joi seară.
– De când ești în circ?
– De când m-am născut. M-am născut între picioarele elefanților.
-Părinții tăi sunt tot circari?
-Da. Eu sunt a patra generație în circ. Bunicul meu mare a început, apoi bunicul, apoi tata… iar acum eu.
– Toți au fost ca tine, acrobați?
– Nu. Bunicul meu era inițial trapezist, iar în urmă cu 25 de ani a cumpărat acești doi elefanți care sunt acum la noi. Amândoi au 40 de ani. Tatăl meu a crescut cu ei și la fel și eu. Eu am grijă de animale și mă ocup și de partea artistică.
– De când ai început să faci numere dificile?
– De un an.
– Cât a trebuit să te pregătești?
– A fost greu. Începutul e greu, pentru că nu e ceva obișnuit, e ceva complet diferit…
– Ți-a fost frică?
– Da!
– Au fost și cazuri în lume când numărul a avut urmări dramatice… Cum de te-ai ambiționat totuși să încerci? A mai încercat până acum cineva de la tine din circ numărul?
– Din circul meu, nu. Anul trecut am fost la un circ unde am văzut roata când au montat-o, mi-a plăcut mult ideea și am întrebat dacă pot să urc. Prima dată când am încercat, îmi tremurau așa de tare picioarele, mă țineam… Dar din prima cum am încercat-o, am și luat-o!
– Cât timp ți-a trebuit până când ai simțit că stăpânești numărul foarte bine?
– Vreo trei luni de repetiție, apoi am avut trei luni pauză și când m-am întors m-am băgat în roată și am început spectacolul.
– Cum a fost prima oară cu public? Ce ai simțit?
– Înainte de număr am fost foarte, foarte stresat, aveam dureri de stomac, mi-a fost rău… Mi-a fost foarte, foarte frică, dar cum am intrat, cum s-au deschis perdelele, nu am mai simțit nimic. Parcă eram acasă.
– Te-ai gândit vreodată să faci altceva în afară de circ?
– Nu pot să-mi imaginez nimic altceva! Eu am făcut 9 ani de școală, pentru că aceștia sunt obligatorii la noi în Austria… și cum am terminat școala, am venit înapoi acasă la părinții mei.
– Ești din Austria? Știam că circul e german…
– Părinții sunt germani, doar că trăim în Viena. Eu m-am născut în Viena.
– Nu e greu că tot timpul sunteți pe drum? Nu îți e dor de prieteni?
– Sunt obișnuit. Suntem ca o familie aici toți, prietenii mei sunt oamenii de la circ. Adică, în fiecare seară facem ceva împreună, mergem undeva să mâncăm… Întotdeauna este ceva de făcut.
– Revenind la numărul „Roata Morții”, am auzit povești cu oameni care chiar și-au pierdut viața astfel…
– Da, foarte mulți și-au pierdut viața. Eu sunt mulțumit că verișorul meu m-a învățat. După ce am cumpărat roata, după trei zile am plecat în Sardinia cu elefanții, cu tatăl meu, și acolo era verișorul meu la un alt circ și avea și el o roată. Când i-am spus că am cumpărat una și eu, m-a luat la el să repet, să-mi arate la ce trebuie să am grijă.
– Pe viitor ce te mai tentează, ca numere riscante? Mai ai ceva în plan?
– Eu vreau să fac numărul ăsta foarte bine și atât.
– Deci ăsta vrei să fie „simbolul” tău…
– Exact.
– Ce ai spune cuiva care ar vrea să se alăture circului?
– Viața de circ nu e așa de ușoară cum cred toți oamenii. E o viață frumoasă, dar poate fi și grea. Dacă e rece, dacă e soare, dacă plouă sau e zăpadă, noi tot același lucru îl facem. Tot trebuie să montăm structurile, să avem mare grijă de animalele noastre… Când e rece, e mai greu. Când e cald, e tot greu. După un timp te obișnuiești. Eu spun așa: oamenii care nu-s născuți în treaba asta, nu cred că ar rezista. Trebuie să îți placă foarte mult ca să reziști cu viața asta.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)