joi, 25 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    O viață trăită la limită, în Roata Morții. De vorbă cu Joseph Gartner, circarul neînfricat

    de Raluca Medeleanu | 10 martie 2017, 3:47 PM | Interviuri | Video

    0

    Joseph Gartner este vedeta circului care a poposit zilele acestea în oraș, circul Gartner – cu o tradiție de peste 100 de ani. Deși are doar 16 ani, este un tânăr foarte ambițios care a reușit performanța să devină cel mai tânăr circar din lume care să realizeze periculoasa „Roată a Morții”, ba chiar legat la ochi.

    Despre efortul depus pentru a face la perfecție un număr atât de riscant, care a creat numeroase victime de-a lungul timpului, dar și despre viața la circ în general, Joseph ne-a oferit rapid răspunsuri, chiar înainte de începerea spectacolului de joi seară.

    – De când ești în circ?

    – De când m-am născut. M-am născut între picioarele elefanților.

    -Părinții tăi sunt tot circari?

    -Da. Eu sunt a patra generație în circ. Bunicul meu mare a început, apoi bunicul, apoi tata… iar acum eu.

    Toți au fost ca tine, acrobați?

    – Nu. Bunicul meu era inițial trapezist, iar în urmă cu 25 de ani a cumpărat acești doi elefanți care sunt acum la noi. Amândoi au 40 de ani. Tatăl meu a crescut cu ei și la fel și eu. Eu am grijă de animale și mă ocup și de partea artistică.

    – De când ai început să faci numere dificile?

    – De un an.

    – Cât a trebuit să te pregătești?

    – A fost greu. Începutul e greu, pentru că nu e ceva obișnuit, e ceva complet diferit…

    – Ți-a fost frică?

    – Da!

    – Au fost și cazuri în lume când numărul a avut urmări dramatice… Cum de te-ai ambiționat totuși să încerci? A mai încercat până acum cineva de la tine din circ numărul?

    – Din circul meu, nu. Anul trecut am fost la un circ unde am văzut roata când au montat-o, mi-a plăcut mult ideea și am întrebat dacă pot să urc. Prima dată când am încercat, îmi tremurau așa de tare picioarele, mă țineam… Dar din prima cum am încercat-o, am și luat-o!

    – Cât timp ți-a trebuit până când ai simțit că stăpânești numărul foarte bine?

    – Vreo trei luni de repetiție, apoi am avut trei luni pauză și când m-am întors m-am băgat în roată și am început spectacolul.

    – Cum a fost prima oară cu public? Ce ai simțit?

    – Înainte de număr am fost foarte, foarte stresat, aveam dureri de stomac, mi-a fost rău… Mi-a fost foarte, foarte frică, dar cum am intrat, cum s-au deschis perdelele, nu am mai simțit nimic. Parcă eram acasă.

    – Te-ai gândit vreodată să faci altceva în afară de circ?

    – Nu pot să-mi imaginez nimic altceva! Eu am făcut 9 ani de școală, pentru că aceștia sunt obligatorii la noi în Austria… și cum am terminat școala, am venit înapoi acasă la părinții mei.

    – Ești din Austria? Știam că circul e german…

    – Părinții sunt germani, doar că trăim în Viena. Eu m-am născut în Viena.

    – Nu e greu că tot timpul sunteți pe drum? Nu îți e dor de prieteni?

    – Sunt obișnuit. Suntem ca o familie aici toți, prietenii mei sunt oamenii de la circ. Adică, în fiecare seară facem ceva împreună, mergem undeva să mâncăm… Întotdeauna este ceva de făcut.

    – Revenind la numărul „Roata Morții”, am auzit povești cu oameni care chiar și-au pierdut viața astfel…

    – Da, foarte mulți și-au pierdut viața. Eu sunt mulțumit că verișorul meu m-a învățat. După ce am cumpărat roata, după trei zile am plecat în Sardinia cu elefanții, cu tatăl meu, și acolo era verișorul meu la un alt circ și avea și el o roată. Când i-am spus că am cumpărat una și eu, m-a luat la el să repet, să-mi arate la ce trebuie să am grijă.

    – Pe viitor ce te mai tentează, ca numere riscante? Mai ai ceva în plan?

    – Eu vreau să fac numărul ăsta foarte bine și atât.

    – Deci ăsta vrei să fie „simbolul” tău…

    – Exact.

    – Ce ai spune cuiva care ar vrea să se alăture circului?

    – Viața de circ nu e așa de ușoară cum cred toți oamenii. E o viață frumoasă, dar poate fi și grea. Dacă e rece, dacă e soare, dacă plouă sau e zăpadă, noi tot același lucru îl facem. Tot trebuie să montăm structurile, să avem mare grijă de animalele noastre… Când e rece, e mai greu. Când e cald, e tot greu. După un timp te obișnuiești. Eu spun așa: oamenii care nu-s născuți în treaba asta, nu cred că ar rezista. Trebuie să îți placă foarte mult ca să reziști cu viața asta.

    Citește și: Ți-ai făcut poze cu elefantul sau aligatorul de la Circul Gartner? Te-am pozat și noi! FOTOREPORTAJ de la spectacolul de joi

    013-circul gartner la arad (16) 011-circul gartner la arad (14) 009-circul gartner la arad (12) 010-circul gartner la arad (13) 007-circul gartner la arad (10) 008-circul gartner la arad (11) 005-circul gartner la arad (8) 006-circul gartner la arad (9) 003-circul gartner la arad (6) 004-circul gartner la arad (7)

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.