Enola Day – Orbán Viktor pentru noi este Ceaușescu doi?

    de Lajos Notaros | 11 august 2022, 8:02 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    15

    Am mai pomenit aici despre simpatia românilor pentru premierul maghiar. Fenomenul este verificat, un sondaj rapid indică șase din zece români care îl simpatizează pe fostul tânăr revoltat din 1989, devenit cel mai lonegviv premier din Ungaria de după căderea socialismului.

    Mai nou găsesc din ce în ce mai multe cunoștințe care mă întreabă ce părere am de Orbán. Al lor, nu al nostru, precizează rapid, cu un zâmbet șugubăț pe buze. Fără să mai pomenesc de liderii de opinie ai nației, în frunte cu „maestrul” Cristoiu, așa cum îl apelează cu simpatie un alt tânăr revoltat devenit dreptaci convins. E vorba de între timp „maturizatul” Turcescu, cel care făcea recorduri de audiență prin anii două mii cu emisiunile sale revoltate. Trec peste pe cei mai puțin cunoscuți opiniei publice de pe Facebook, îl amintesc totuși și pe Sorin Roșca Stănescu, extaziat și el ca pe vremuri de strălucirea geniului politic din vecini.

    Problema este așadar cam generală și relevă nostalgia românului prins în problemele neliniștitoare ale zilei după un lider politic autoritar care să-i arate calea, să îi ia de pe umeri responsabilitatea alegerii între rău și și mai rău. Toate acestea fără „raționalizările” de pe vremea mult prea grabnic împușcatului.

    Adică să avem de toate, să fie benzină și motorină, magazinele să fie pline, fără să mai vorbim de promoții, să avem bani pentru orice și chiar mai mult decât atâta, inclusiv de o vacanță în Grecia sau alte locuri, dar să ne lase în pace politicienii ăștia de două surcele care se dau democrați, dar nu sunt în stare de nimica.

    Să ia exemplu de la mititelul rotofei din Ungaria, cel care le spune de la obraz celor de la Bruxelles, nu dă doi bani pe sancțiunile împotriva Rusiei, chiar mai trage o vizită la Putin, că doară n-o fi foc. Este ceva prin Ucraina, este drept, dar pentru atâta treabă n-are rost să strici tu prietenia cu Marele Urs și să rămâi la iarnă fără încălzire sau, Doamne feri, fără curent și wireless. Și nici să te ploconești la senilul acela de Biden, sămânța tuturor relelor din lume. Mișcat din umbră de oculta mondială în frunte cu George Soros și alții, asta ca să nu mai pomenim de Billy Gates sau Zucky cel cu Facebookul. Viktor se duce în SUA, nu la Casa Albă, ci să se întâlnească cu Trump cel căutat de FBI, și ține acolo o cuvântare de stă mâța-n coadă, nu face pe el de textele celor care ne vor doar banii și nu ne dau mai nimica în afară de internet.

    Iar pe cei care gândesc și simt astfel, hrăniți pe virtual și alte căi de „marii analiști ai nației”, nu ai cum să îi convingi cu argumente raționale. Ei se află de mult și mai mereu într-o fundătură. În fundătura aceea de când îi lumea în care dau de „părinți” ai nației care îi conduc ca pe oi pe culmile civilizației fără responsabilități. Dacă le spui că Orbán, departe de a fi un lider preocupat de libertatea și bunăstarea poporului său, este înainte de toate un hoț care în nici cinșpe ani a devenit cel mai bogat om al țării, îți râd în nas: și ce dacă? Omul se descurcă, are și el un avantaj, care-i problema?

    La nivelul lor, la modul în care ei gândesc și simt, întăriți de cavalerii gândului răzleț de pe Facebook, e firesc ca omul providențial să mai și fure, că doară n-o să moară de foame de dragul nostru. Important e că e dat naibii, șmecher și în locul nostru, având grijă să trăim și noi bine sau măcar binișor, scutiți de eforturi în plus. Sau cum spune lozinca aflată pe toate drumurile: fură, da, dar ne mai lasă și nouă. Și mai ales: nu ne lasă la cheremul străinilor, a ocultei care exact atâta așteaptă.

    Nu ai cum să-i faci să înțeleagă că libertatea ține de responsabilitate, iar bună-starea de muncă. Bine organizată, dacă se poate, iar rezultatele muncii să se împartă cinstit, așa cum cer din cele mai vechi timpuri principiile conviețuirii umane. Altfel ajungi la corupție – păcatul originar simbolic -, minciună, înșelăciune, iar în cele din urmă la război, exact așa cum se vede și cu ochiul liber dacă te uiți atent și avizat la ce se întâmplă în vecini.

    Și mai ales să realizezi că nimic nu se întâmplă fără pricină, iar în cele din urmă, place, nu place, adevărul iese la iveală.
    Ungaria lui Orbán Viktor a ajuns penultima țară din UE privind performanța economică (ultima informație: stațiile de benzină au probleme cu aprovizionarea), inflația galopează prin vecini cu un zâmbet parșiv pe buze pe ruinile bunăstării de ieri, pe hoitul avantajului occidentalizării mai rapide decât prin vecini. Discursul naționalist, metodă predilectă a tuturor dictatorilor de buzunar din estul Europei, încă gâdilă orgoliul omului mic și neștiutor, sloganele agresive împotriva străinilor încă flutură în fața realității sordide și din ce în ce mai îngrijorătoare.

    Opoziția din Ungaria, efectiv desființată de Orbán, începe totuși să se trezească, chiar dacă e încă buimacă, ca omul care se freacă la ochi și nu îi vine să creadă ce vede.

    S-a mai văzut, este chiar un loc comun al istoriei, lucrurile deosebite se întâmplă pe neașteptate. Așa încât în loc se ne minunăm de vrăjile pe care le mai face Viktor, am face mult mai bine dacă ne-am ocupa de treaba noastră, nu de alta, dar am avea destulă.

    Și nu le va rezolva el, Viktor cel dat naibii, oricât încearcă să ne convingă de asta maestrul Cristoiu și alții ca el, nostalgici ai tăticilor care ne spun unde la stânga se află dreapta, iar dacă răspundem bine ne mai dau și o înghețată râncedă…

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Este premierul maghiar o personalitate politică atât de importantă, ca să ”ne ocupăm” de el, din două în două săptămâni, aici pe Special Arad?
      Cui să credem: lui Ion Cristoiu, Robert Turcescu, Sorin Roșca Stănescu sau lui Notaros Lajos? Eventual (mai) avem voie să avem dreptul la o opțiune personală, fără a fi taxați de ”atotștiutori” ca fiind: ….. ?
      Oare este un lucru rău să dorim să trăim în siguranță și pace, să putem asigura familiilor noastre un trai decent?
      Dacă premierul maghiar este un mare hoț, cum au putut maghiarii să-l aleagă din nou și din nou (de 12 ani)? Sunt cumva masochiști?
      Întreb și eu: oare nu ar trebui să ne ocupăm noi de treaba noastră, de problemele noastre, pentru că avem – din păcate- destule?

      +3 voturi
      +1
      -1
    2. Nu cunosc care sînt acreditările autorului acestui artico în materie de drept dar m-aș gîndi să-i atrag atenția asupra următoareei idei:atunci cînd spui despre cineva că este HOȚ ar trebui să poți face dovada – în afara oricărui dubiu – că acel cineva și-a însușit,pe nedrept,un bun al altcuiva și că,pentru asta,a fost condamnat irevocabil de către o instanță alcătuită în mod legal.
      Acuma,zic și eu:dacă Viktor Orban este,așa cum zice autorul articolului,un HOȚ ar trebui ca domnia sa,autorul! să ne poată produce dovada irefutabilă a afirmației sale.Adică să ne pună la dispoziției o copie a hotărîrii de condamnare pronunțată de o instanță legal constituită – de oriunde ar fi ea!!! – a inculpatului Viktor Orban.
      În lipsa unei astfel de dovezi,m-aș feri să fac o atari afirmație.Nu de alta,dar din cîte observăm,autorul articolului despre care vorbim,pozează,de ani de zile – și uneori îi și reușește! = în deontolog de mare clasă.
      Altfel spus,este absolut omenesc să nu ne placă de unii semeni ai noștri.Este un drept al fiecăturia dintre noi.Ceea ce,însă,te-ai aștepta de la niște vestori de imagine este să-și măsoare cu mare atenție exprimările publice.Ca să nu fie nevoie,mai la urmă,să ne aburească spunînd că,vedeți a fost vorba doar de un pamflet…

      +3 voturi
      +1
      -1
      • Autorul, cum frumos vă exprimați, nu pozează în deontolog de mare clasă. Este un simplu jurnalist arădean de peste 30 de ani, timp în care a avut grijă să nu spună lucruri care nu au acoperire.
        Faptul că un hoț nu are condamnare nu înseamnă că nu poate fi numit hoț. E vorba aici de limbă, nu de drept. Fără să intru în amănunte, ia vedeți hoțoman, conotație chiar sugubăț-pozitivă.
        Aici însă nu este vorba de această conotație: în cazul personajului despre care vorbim, un politician care și-a dublat salariul în timp ce salariile celorlalți cetățeni nu s-au mărit, poate fi numit fără probleme hoț. Dar lucrurile nu se opresc aici: a furat tot ce a putut, începând cu libertatea presei maghiare și terminând cu comenzile de stat care ajung doar la firme ale găștii pe care a format-o în cei 12 ani de când e prim ministru. Și vorbim doar de începutul listei, nu pomenim de castele, pământuri, păduri și alte cele.
        Așa că stați liniștit, subsemnatul are proprietatea termenilor și nu își face probleme în cazul unui atac în justiție.

        +1 voturi
        +1
        -1
    3. Îmi oare rău că insist,dar nici măcar în limbajul cotidian – într-o lume civilizată – nu poți numi pe cineva HOȚ fără a fi pregătit să suporți consecințele unei asemenea afirmații.Poate că eu trăiesc într-o lume ideală dar experiența mi-a dat suficiente dovezi că poziția pe care a afirm este cea corectă.Aha,că în anumite CIRCUMSTANȚE pot fi utilizate licențe de gen ”hoțoman” ș.a.,pot fi de acord.Dar atunci vorbim de literatură și nicidecum de jurnalism militant.Ori,eu credc că în cazul dumneavoastră,a ne apuca să facem o filozofie pe această temă ar fi degradant.
      Să rămînem într-atît:cred că antipatia față de o persoană poate fi exprimată convingător și prin folosirea unui limbaj decent și responsabil.
      Sînt sigur că aveți resurse suficiente pentru asta!

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Sunt recunoscător pentru încrederea pe care mi-o acordați, însă încă odată: eu nu fac jurnalism militant, fac doar jurnalism.
        Spun adică ce consider că este real, confirmat, verificat, important și semnificativ. În comentariu mă bazez pe aceste elemente. Așadar în cazul de față nu am nimic să îmi reproșez și nici nu mă tem că planează asupra mea pericolul chemării în justiție.
        Cred că bănuiți de ce…
        Și dacă aveți încredere în priceperea mea, aveți tot dreptul să presupuneți că știu ce spun: sunt adică informat pe bune, deci, încă odată, fiți pe pace, e exact așa cum spun. Și încă nu am intrat în amănunte.
        Există un gen de jurnalism, se numește de investigație, care, de multe ori, face ceea ce, din motive lesne de înțeles în situații politice, justiția nu are cum să facă. Este exact situația de acum din Ungaria….

        0 voturi
        +1
        -1
    4. Stimate domnule Enola Gay,nici nu știți cît de mult greșiți încăpățînîndu-vă să vă demonstrați – și să îmi demonstrați – că,deși sînteți în culpă,nici usturoi nu ați mîncat,nici gura nu vă pute.
      Dar,pentru că,la urma-urmei,ar fi o prostie din partea mea să vă las să continuați să vă scuzați – pentru că asta faceți!!! – și prin asta să vă îngroșați tot mai tare vina,am să declar că da,aveți dreptate,asta e situația din Ungaria – cea pe care dumneavoastră o puneți în pagină și nu cea pe care personal o constat,ÎN DIRECT! – și vă asigur de faptul că,în general,rămîneți o persoană ale cărui texte mi se par interesante și plăcute pentru a fi citite în lipsă de altceva.Vă doresc numai bine!

      --1 voturi
      +1
      -1
      • Miroase, se spune, nu pute. Pute este mai agresivă decât miroase…
        Iar în ceea ce privește cunoașterea situației din Ungaria, stați calm, nu cred că stați mai bine ca mine la acest capitol. Dar, desigur, fiecare crede că știe mai bine. Diferența dintre noi doi e că eu îmi asum identitatea când susțin asta. Dumneavoastră, nu. Asta nu vă spune nimic? Așa, printre rânduri…

        +1 voturi
        +1
        -1
    5. Sase din zece romani au trait calvarul generat de masurile draconice ale lui Ceausecu luate in numele telului “nobil” de a achita datoria externa a Romaniei. Ma indoiesc ca acestia mai doresc sa treaca prin acelasi calvar in numele altui tel “nobil”. Ma indoiesc ca isi doresc un alt Ceausescu.Cei ce nu au trecut prin acest calvar habar nu au cum e realitatea zilnica, inclusiv lectiile copiilor facute la opait.
      Benzina a lipsit la unele statii de benzina din Ungaria pentru ca Ukraina a oprit conducta Druijba ca urmare a faptului ca a refuzat plata efectuata de Rusia pentru tranzitul titeiului din Rusia pina in Ungaria, Slovacia si Cehia. MOL a platit acest tranzit astazi, s-a reluat aprovizionarea celor trei tari si probabil situatia se va normaliza.
      Saad al Kaabi, ministrul Energiei de la Doha a declarat conform Reuters„Cred că Rusia furnizează 30 – 40% din livrările către Europa. Nu există nicio singură ţară care să poată înlocui acest nivel de gaze, nu există capacitatea de a face asta cu gaze naturale lichefiate”. Este o persoana cit se poate de autorizata sa emita o astfel de parere. Dupa ce 30 de ani ai construit o lume globalizata e greu de crezut ca intorci comutatorul si totul revine la realitatea a doua blocuri precum a fost Cortina de Fier fara a produce grave perturbatii la nivel mondial. Viktor Orban tine seama de aceste realitati, in rest e strict problema maghiarilor de a aprecia sau nu politicile lui.
      Oricum specula practicata de unii miliardari nu poate fi incadrata in categoria “munca”.

      +3 voturi
      +1
      -1
      • Mă bucur din nou că sunteți de acord cu mine, chiar dacă vedeți lucrurile nițel mai simplist. Ceaușismul nu ține de achitarea datoriei externe și mizeria care a urmat atunci, asta ține de sfârșitul lui lamentabil. A început cu mult înainte, chiar cu deschiderea către occident, inclusiv clauza națiunii celei mai favorizate și atașamentul masiv al intelectualității la politica externă ceaușistă. Nu uitați de neamestecul în treburile interne și de refuzul de a interveni în Cehoslovacia.
        Nostalgici sunt întotdeauna cei în vârstă, cei care au trăit în această perioadă și care își amintesc de tinerețea lor. Cei tineri sunt pe telefoanele deștepte, n-au treabă cu nostalgia. De altfel și baza de masă a alegătorilor lui Orban este formată de pensionari de vârstnicii de la sate, Budapesta și orașele rămânând chiar și acum sub controlul opoziției la Orban.
        În ceea ce privește ”înțelepciunea” de a nu întrerupe relația cu Putin, problema este chiar mizerabilă. Una e să n-ai gaz și țiței și cu totul altceva să te guduri pe lângă un agresor care ucide chiar și în aceste clipe oameni nevinovați în Ucraina. Dacă Dumneavoastră vă împăcați cu această contradicție, treaba Dumneavoastră, vă urez zile plăcute în continuare.

        0 voturi
        +1
        -1
    6. – 1 ) ” Calul moare de drumul lung iar prostul de grija altuia ” – zicala la romani .
      – 2 ) Distinsul autor ( care nu isi asuma numele ) de mai buna bucata de vreme s-a specializat pe paiul din curtea vecinului .
      Este insensibil la bîrna din ochi .
      – 3 ) Tot de mai multa vreme sufera de orbanofobie , dar cum- necum nu vrea sa vada ca are unul in ograda proprie de care nici de ruptul capului nu vrea sa se ocupe .( deh , cu paiul e mai simplu si este SI in trend ).
      – 4 ) Este notoriu ca tot de atunci tovarasul sufera de supraproductie masiva de fiere pe care o varsa sistematic catre vest, dar ce sa-i faci
      o are in sînge deja .( O fi invatzat de la mentor ? )

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    9 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.