Deși aeroportul nostru pare acum mai mult o glumă căci are doar câte o cursă estivală către Turcia, Aradul ocupă un loc important în istoria aviației, începând cu mitingul organizat în 14 iulie 1912 cu ocazia reîntoarcerii de la Viena a lui Aurel Vlaicu, unde pionierul aripilor românești a fost ovaționat de conaționali drept erou al tuturor românilor. 

Încă din perioada Primului Război Mondial, în orașul nostru s-a amenajat un aeroport, modest pe atunci, ce-i drept, constând dintr-o pistă de aterizare, o clădire și un hangar, aflate pe un teren din Gai care aparținea Regimentului nr.2 Cavalerie din Garnizoana Arad. După 1922, aeroportul a început să fie folosit drept punct de escală pentru zborurile Companiei de Aviație Aeriană Franco-Română, pe ruta Paris-Constantinopol și București – Paris, pentru preluarea de colete și scrisori.

Aflăm din cartea „Arad. Economie și Societate” de Adrian Nițu că în 1931 aeroportul este preluat de la Armată pentru a deveni un aeroport civil, apoi din 14 martie 1933 este declarat aeroport vamal pe partea de vest a țării, iar în anul respectiv se înregistrează 22 de sosiri și 18 plecări.

Actuala locație a aeroportului a fost preluată în 1935, când Primăria Arad predă terenul din zona Ceala către Aviația Civilă, tot atunci începând construirea de către arh. Ioan Marin. Tot din cartea menționată mai sus aflăm că aeroportul a fost dotat cu balizaje și cu far luminos identic cu cel montat pe aeroportul Băneasa, cu echipamente de telegraf fără fir (t.f.f.) și cu o stație de donimetrie. Tipul de avionele folosite erau Junkers F13, primele avioane de pasageri din lume.

(Un documentar despre cum o echipă de specialiști au readus la viață un avion Junkers F13)

Actualul aeroport s-a deschis în 14 noiembrie 1937…

După inaugurare, cursele au fost realizare de două companii: L.A.R.E.S (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat) și S.A.R.T.A (Societatea Anonimă Română pentru Transporturi Aeriene) care aveau plecările din Arad la 6:30 și ajungeau la București la 10:30, având escale la Timișoara, Turnu Severin și Craiova, avioanele folosite de L.A.R.E.S. fiind Junkers YR-ABF, a căror producție s-a făcut în 1932.

„Anuarul statistic al României pe anii 1939 și 1940” ne dezvăluie numărul de pasageri, plecările și sosirile de pe aeroportul din orașul nostru în perioada 1935-1938, dar și transporturile de poștă, marfă și bagaje efectuate în aceeași perioadă:

Mai jos, vă prezentăm și un articol de ziar pe care l-am mai publicat pe Special Arad în urmă cu câțiva ani, extras dintr-un număr din anii 1937-38 al ziarului arădean „Granița”, pe care considerăm că merită să vi-l readucem în atenție, căci ne arată cât de important și de modern a fost cândva Aeroportul Arad, dotat cu cele mai performante inovații ale vremurilor și cu costuri accesibile tuturor, prețul biletului de la Arad la București fiind cu „ceva mai redus decât costul unui bilet întreg, clasa II, cu Acceleratul”. De asemenea, veți observa că este lăudată și performanța avionului trimotor „România”, în fapt un avion Junkers YR-ABF aparținător Forțelor Aeriene București, Aviația Civilă, L.A.R.E.S.