duminicã, 21 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Ultimul gardian nazist în viață, de origine arădean, va fi judecat în Germania

    de Raluca Medeleanu | 30 septembrie 2023, 9:15 AM | Altădată | Recomandările editorilor | Știri Arad

    0

    Gregor Formanek, foto: Libertatea

    Tabloidul britanic The Sun a dat de urma ultimului nazist care se va confrunta cu justiția. Gregor Formanek, născut în România, la Arad, a fost gardian într-un lagăr de concentrare unde 100.000 de prizonieri au murit în timpul Holocaustului, scrie Libertatea.

    Formanek are 99 ani și trăiește într-o suburbie din Frankfurt. Procuratura din Gießen l-a pus sub acuzare pentru implicarea la crimă în peste 3.300 de cazuri, între iulie 1943 și februarie 1945.

    Originile arădene ale lui Formanek au fost depistate de tabloidul german Bild, care i-a găsit documentele în arhivele STASI, din 1950. O fișă de la Biroul Principal al Personalului SS atestă că Formanek s-a născut la Arad, pe 18 septembrie 1924, ca fiu al unui maestru croitor vorbitor de germană, a intrat în SS la 4 iulie 1943 și a aparținut Batalionului de Gardă Sachsenhausen.

    Acesta a avut o pregătire militară la Waffen SS ca lunetist. În fișa lui mai scrie că avea o rană la mâna stângă, că nu a avut cazier penal și că nu a făcut parte din nicio organizație (partid).

    Gregor Formanek nascut la arad gardian nazist

    (unul dintre documentele care atestă originea lui Formanek, sursa: Bild)

    Formanek a lucrat pentru SS ca gardian, în lagărul Sachsenhausen, în Oranienburg, la 48 km nord de Berlin. Înființat în 1936, lagărul a fost considerat ca un „teren de antrenament” al lui Hitler pentru exterminarea în masă.

    Rosalyn Peake, în vârstă de 66 de ani, al cărei tată evreu Leslie Kleinman se afla în lagărul respectiv, a declarat pentru ziarul Sun despre tatăl ei: „A supraviețuit doar pentru că a mințit că avea 14 ani în loc de 16. E un act de justiție pentru mine ca numele lui Formanek să fie făcut public. Și e vital pentru generațiile viitoare să învețe din asta”.

    Aradul și nazismul

    Deși este un trecut rușinos, care se preferă a fi uitat din istoria orașului nostru, Aradul a fost și el victimă a nazismului, unde operau ofițeri SS. Aflăm din cartea „Povești Arădene” scrisă de istoricul Peter Puskel, că pentru o perioadă lungă, Aradul nu a fost afectat foarte mult de război, însă ultima suflare a Celui de-al Doilea Război Mondial a lăsat cicatrici adânci.

    „Pentru o lungă perioadă de timp, partea de vest a sudului Transilvaniei a fost atinsă doar tangențial de către vârtejul celui de-al Doilea Război Mondial. A existat un calm relativ la Arad. A fost relativ doar pentru că impactul politic, economic, psihologic al evenimentelor de pe câmpul de luptă a fost resimțit și aici, fiind în mod obișnuit unul de uzură pentru populație. După dictatul de la Viena, despre soarta numărului mare de evrei separați de graniță care fuseseră târâți în lagărele de muncă transnistriene soseau vești din ce în ce mai îngrijorătoare. Aradul și împrejurimile sale au fost inundate de refugiați din Moldova înaintea deschiderii frontului, apoi de refugiați din nordul Transilvaniei pe măsură ce frontul se apropia.

    Primul șoc mare a lovit populația orașului la 3 iulie 1944. În acea zi Forțele Aeriene Aliate au bombardat fabrica de vagoane producătoare de arme și gara în două mari raiduri. Două sute de arădeni și-au pierdut viața (…). După ce România a întors armele la 23 august 1944, Aradul a devenit peste noapte un oraș de frontieră ostil (…). Pe măsură ce frontul se apropia, creștea și tensiunea din Arad. Zvonurile de groază se răspândeau din gură în gură. Populația românească a orașului era aproape de panică. Marea majoritate a celor 10.000 evrei vorbitori de maghiară așteptau ultimele evoluții cu sentimente confuze”, notează istoricul Peter Puskel în cartea sa.

    Cetatea Aradului urma să fie ghetou pentru evrei

    De acolo aflăm că în momentul în care orașul a fost ocupat de trupele maghiare (14 septembrie 1944), se pregătea o lovitură de forță ce viza soarta evreilor din oraș:

    „Generalul-locotenent Jozsef Heszlenyi (Hessler) care era de origine germană a semnat la 15 septembrie afișele de perete care anunțau că evreii erau obligați să poarte steaua galbenă. De asemenea, s-a răspândit ca o flamă vestea care anunța pregătirea ghetoului din Cetatea Aradului. Este demn de remarcat și faptul că autoritățile române aveau deja elaborat un plan și o hartă pentru înființarea unui ghetou în cartierul cunoscut anterior sub numele de Racfertaly în conformitate cu legile antisemite. Episcopul luteran Gyorgy Argay și avocații Pal Szell și Lajos Szell s-au adresat comandantului orașului Aladar Asztalossy și, în numele maghiarilor din Arad, au încercat să-l convingă să nu aplice reglementările referitoare la evrei, argumentând că evreii din Arad aveau simțăminte puternic maghiare, iar limba maternă era maghiara (…).

    La ordinul comandantului poliției Janos Toth, Heszlenyi a cerut o listă exactă a evreilor, deși a adăugat că a încercat să evite orice act neomenos. Membrii Consiliului evreiesc i-au cerut comandantului de poliție Toth să amâne pentru două zile depunerea registrului evreilor, susținând că în zilele care urmau va cădea Ros Hasana, una dintre cele mai mari sărbători ale iudaismului.. Toth a menționat că ar putea plăti clemența cu libertatea sa, dar după o îndelungă și persistentă muncă de convingere a fost dispus să se accepte cererea de amânare. Aceste două zile i-au salvat pe evreii din Arad. În dimineața depunerii listei, trupele sovietice se luptau deja la periferia Aradului. Pe 21 septembrie, trupele maghiare au evacuat Aradul în doar câteva ore. În timp ce se retrăgeau, au aruncat în aer toate cele trei poduri peste Mureș și au deteriorat liniile de cale ferată care duceau la gară. În noaptea de 22 septembrie 1944, unitățile Armatei Roșii au ocupat Aradul”.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.