Știri dintr-o lume mai bună (4). Infernul fierbinte de la Pediatrie I, tratat de o mână de arădeni
Aceasta e una dintre știrile dintr-o lume mai bună, din lumea aceea a arădenilor care încă mai cred că trebuie să treci la fapte și ceva tot se va schimba chiar și în colțul acesta de lume. Că nu trebuie decât să identifici problema, să vrei să o rezolvi, să depui eforturi consistente și lucrurile se vor mișca. Chiar și pe domeniul public, chiar și în spital, pentru că uneori, indiferent de cât de mare e dorința celor din interiorul sistemului de a face bine, e imposibil fără ajutor de afară.
Însă, de cele mai multe ori, trebuie să te confrunți cu problema ca să o înțelegi și să-i dai de capăt. Așa cum s-a confruntat o tânără mamă din Arad, care a ajuns la spital cu fiica ei. Și de aici s-a născut știrea asta dintr-o lume mai bună. O știre care începe așa:
„Acum trei săptămâni, am fost internată la Pediatrie I, partea nerenovată (cinste asociației care a renovat parte) cu fiica mea. Ea e bine acum. Dar nu despre asta vreau să îți povestesc. Ci despre acest fapt: când eram internate, într-un salon de 3/3 , am dormit cu ea în pătuț 4 nopți, la fel și alte mame. Noi în salon aveam un pătuț și un pat mare. Eram doi adulți și 2 copii. Am înțeles partea cu suprapopularea spitalelor, aşa că sunt recunoscătoare că am avut loc și că a putut fi ținută sub supraveghere”.
Dar nu despre spații în spitale și despre neputințele întregului sistem sanitar românesc, cu care cu toții ne-am obișnuit deja și le luăm ca atare (le privim parcă ca parte din puterea de supraviețuire a românului, cu care ne mai şi mândrim), a dorit să ne vorbească mama, ci despre cu totul altceva:
35 de grade în salonul de spital
„În saloane erau 30 de grade noaptea, iar peste zi ajungea temperatura și la 35 de grade deoarece bătea soarele pe geamuri. Trebuie să-ți imaginezi că asta se întâmpla în condițiile în care copiii de aici erau cu temperatură. Geamurile de la salon nu aveau perdele și nimic care să îi poată apară de încălzire. A fost greu, aproape insuportabil, îți poți închipui. Am decis să nu las lucrurile aşa.
Am acționat, am întrebat medicul şi asistenta șefa care este varianta de jaluzele sau rolete acceptate de DSP pentru a putea acoperi geamurile. Am concluzionat ca cele exterioare sunt cele mai potrivite.
Am contactat o firmă care cu asta se ocupă, cei de la firmă au venit, au făcut măsurători, ne-au dat oferta de preț cu o reducere considerabilă. Cu oferta de preț în mână am scris un mesaj prietenilor, colegilor, cunoscuților şi am strâns foarte repede (2-3 zile), suma de aproape 2.000 euro pentru cele 7 jaluzele necesare. Acestea se vor monta cel mai târziu săptămâna viitoare.
Despre asta este ştirea mea. Despre a avea o problemă și despre a o rezolva, a acționa. Despre faptul că sunt nevoi urgente și în alte perioade decât perioada Crăciunului și a Paștelui. Despre a fi proactiv, nu băgător de vină. Despre a te hrăni din a face nu din nu a face”, ne-a scris tânăra mamă.
Montarea roletelor la Pediatrie 1 şi mulţumirile venite din interior
Roletele au fost montate deja la secția Pediatrie I a Spitalului Județean Arad. Iar fapta bună a arădencei și a celor pe care aceasta i-a atras în demersul său, în frunte cu „Asociația Pași peste granițe”, a produs imediat urmări. Una dintre cadrele medicale de la spital i-a mulțumit mamei în numele colectivului Secţiei Pediatrie 1, precizând: „Au fost oamenii să monteze roletele. Nu vă putem mulţumi suficient. E extraordinar. Nu se compară cu ce căldură a fost înainte. Toate mamele internate s-au bucurat tare mult (…)”.
Firma aleasă de arădeancă pentru montarea roletelor, care a făcut discont pentru aceasta, a montat gratuit site noi la geamurile de aici, venind parcă să dea greutate celor afirmate de tânăra mamă. Poate ar trebui amintit tot aici faptul că montarea de jaluzele sau rolete, montarea a orice în interiorul spitalului, necesită avize de la DSP, adică impun demersuri birocratice, dar de această dată pare să lupta cu birocrația a durat mai puțin decât de obicei.
Aglomerația și celelalte probleme din spitale
Ştirea asta dintr-o lume mai bună ne-a obligat, însă, să facem o scurtă incursiune printre amintiri despre spital. Am selectat următoarele:
Secţia Pediatrie I e mai tot timpul plină până la refuz de copii bolnavi şi mamele lor. Problemele de pe astfel de secţii au devenit în fiecare an subiect de presă şi de indignare printre cititori. Reabilitarea Secţiei Pediatrie făcută tot de ONG-uri, din donațiile arădenilor, a pornit tocmai de la astfel de cazuri.
Potrivit siteului oficial al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Secţia Clinică Pediatrie I funcţionează cu „33 de paturi pentru copii și cinci paturi pentru părinte/tutore legal”.
În acest an, spitalul s-a confruntat cu pene de curent, iar până la remedierea situaţiei una dintre soluţii a fost ca aparatele de aer condiţionat să fie folosite cu bun simţ sau pe rând. Desigur, acolo unde există.
Mulţi dintre cei care fac analize pe sistemul sanitar românesc concluzionează că, în mare, modul în care arată saloanele pacienților, cabinetele medicilor, sălile de operație depind mult nu doar de managementul central, ci şi de șeful de secție și uneori, de multe ori, așa cum e cazul aici, de aparținătorii și pacienții care ajung aici și sunt deciși, după ce părăsesc spitalul, să schimbe lucrările. Așa cum și cât pot ei.
Despre dorințe și speranțe în spital
„Nu vreau să-mi apară numele, nu vreau reclamă. Nu-mi doresc ca știrea asta să facă valuri, ci doar să atragă atenția oamenilor că pot face mai mult decât să se plângǎ. Vreau doar să spun că acesta poate fi un model de a acționa atunci când îți e greu, în loc să îți plângi de milă sau să învinuiești autoritățile. Uneori acestea fac tot ce pot, dar asta nu-i suficient. Mi se pare fascinat cum oamenii se pot mobiliza atât de repede și atât de frumos pentru a ajuta la îmbunătățirea calității șederii în spital”, ne-a povestit arădeanca care a reuşit, în câteva zile, să înfrângă infernul fierbinte de la Pediatrie I.
De cele mai multe ori, însă, când oamenii ajung în spital, speranţa lor stă în medici şi în capacitatea lor de a-i vindeca. Rareori se gândesc că trebuie să vindece şi ei sistemul.
Citește și:
Au început lucrările de reabilitare a fostului Spital Municipal (parte actuală a SCJU)
Știri dintr-o lume mai bună. Ce au făcut doi tineri arădeni cu banii de la nuntă?
Comentariile portalului
DE-MI-SI-A!!!
Cladirea de pe str. Eminescu nu are aviz ISU!!! Sunt curios daca un control de la DSP nu ar gasi si alte probleme!
Cat de multa minciuna! Părinților li s -a comunicat prin intermediul învățătorilor despre relocare în imobil menționat. LNI ar fi trebuit sa fie școală europeana conform (...)