Operațiunea „Evaporarea”. Cum au dispărut 68 de hectare în valoare de câteva milioane de euro din așa-zisa proprietate a Aradului

    de Raluca Medeleanu | 28 aprilie 2021, 1:38 PM | Investigaţii

    5

    Peter Braun, Călin Bibarț și terenul de 68 de hectare de la CET S.A.

    Povestea se extinde pe o perioadă de doi ani. După multe promisiuni, un proces la care nu s-a mai făcut apel, două proiecte de hotărâre aprobate în Consiliul Local și o licitație… una peste alta, toate acestea au rezultat un eșec, o oportunitate ratată de Primăria Arad care putea să-și recupereze din banii care-i datorează CET și să pună mâna, la un preț considerabil mai mic, pe un teren intravilan de 68 de hectare care, în mod normal, ar costa milioane de euro. În schimb, terenul e acum în mâinile unei firme private a cărui patron e în același timp și unul dintre cei care se ocupă cu „planul de redresare” a CET-ului. Și de la bun început spunem ce ne frământă și acum, după ce publicăm o parte a dezvăluirilor noastre: oare chiar a vrut administrația să obțină cele 68 de hectare?

    Dar să începem cu începutul. În ședința CLM din 2 decembrie 2019, consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre (vezi mai jos) prin care Primăria urma să preia terenul intravilan pe care a fost depozitul de zgură de la CET S.A. (cel de la ieșirea din oraș, aflat în insolvență, la care Consiliul Local e acționar majoritar) pentru a recupera astfel din datoriile pe care CET le are către municipalitate. Suma totală la care ar fi urmat să fie preluat terenul era de 2.179.493 lei, iar valoarea de lichidare a terenului era evaluată de NAI România (o societate din București) la 0,52 euro/mp.

    View Fullscreen

    Trebuie menționat că municipalitatea contestase prețul evaluării în instanță, cu câteva luni înainte de ședința respectivă, iar sentința Tribunalului Arad, care a respins obiecțiunile, a venit abia după ce proiectul a trecut de votul consilierilor locali (5 decembrie). De ce au inclus proiectul pe ordinea de zi înainte de sentință, greu de înțeles… Cu toate acestea, Tribunalul a dat un termen de 7 zile pentru apel, dar Primăria nu a mai făcut nimic… Curtea de Conturi, de exemplu, ar putea constata că atât graba cu care a fost votată hotărârea în CLM, dar mai ales neapelarea sentinței ar fi de natură să producă un prejudiciu municipalității. Până acum, din ce știm, nu a constatat nimic. Nici Curtea de Conturi, nici altă instituție de control. De ce? Iată încă o întrebare retorică… Iar dacă instituțiile în cauză au constatat, de ce nu s-a întâmplat nimic?

    A mai trecut astfel un an, iar în 16 octombrie 2020, consilierii locali au avut din nou pe masă un proiect de hotărâre (vezi mai jos) aproape identic cu cel din 2019, cu singura diferență că prețul de achiziție al terenului era acum 3.222.397 lei, întrucât a fost actualizată suma la care se ridicau datoriile CET S.A. către Municipiul Arad. În ceea ce privește evaluarea de 0,52 euro/mp, aceasta a rămas nemodificată, ba mai mult, în raportul de specialitate semnat de funcționarii Direcției Venituri – mandatați pentru a realiza demersurile achiziției terenului, se stipula: „Considerăm oportună achiziția”.  

    View Fullscreen

    Primăria dorea parc cu flori sau cu panouri fotovoltaice 

    E important de menționat și că ședința aleasă pentru a supune la vot proiectul a fost chiar ultima ședință CLM înainte de cea festivă (din 24 octombrie) în care s-a schimbat componența Consiliului Local. Înainte de supunerea la vot a proiectului, primarul Călin Bibarț a luat cuvântul și a spus că planurile pentru teren sunt fie un parc cu flori pentru a mări spațiul verde al municipiului, fie chiar (atenție!) un parc fotovoltaic (lucru regăsit și în raportul de specialitate).

    În mod surprinzător, pe site-ul Primăriei Arad, stenograma ședinței din 16 octombrie 2020 nu a mai fost atașată decât astăzi, iar asta după ce am solicitat-o săptămâna trecută Biroului de Presă al Primăriei Arad (vezi print screen de la finalul articolului). Intenția primarului a fost însă reiterată și într-o declarație pentru Special Arad, la finalul aceleiași ședințe din 16 octombrie: „CET-ul mare are datorii nu doar la alții, ci și la Primăria Arad și am considerat că e un lucru mai mult decât util de a intra în proprietatea municipiului cu suprafața de teren de acolo pentru că va prinde bine în dezvoltarea unor proiecte ale orașului: fie să facem spații verzi acolo, fie să dezvoltăm un parc cu panouri fotovoltaice, fiindcă este un teren care nu se pretează pentru altfel de activități, fiind teren neproductiv”, ne-a declarat primarul Călin Bibarț.

    Potrivit ambelor hotărâri votate în CLM, atât cea din decembrie 2019, cât și cea din octombrie 2020, cei mandatați să se ocupe cu achiziția acestui teren erau funcționarii Direcției Venituri din cadrul Primăriei Arad, al cărui director, Pavel Neamțiu, apare și acum pe site-ul CET S.A. ca președintele consiliului de administrație de la CET S.A.

    Din stenograma urcată ulterior pe site-ul Primăriei reiese că Pavel Neamțiu a subliniat cât de importantă este această achiziție: „Deci, oricum este posibil ca noi să nu mai recuperăm niciodată aceşti bani (datoriile CET, n.red.)! Dar, aşa, măcar rămânem cu terenul!”.

    Totul părea stabilit. Primăria urma să aibă un dublu succes: să recupereze din datorii și să se aleagă cu un teren la un preț mult mai mic față de cât valorează. În același raport de specialitate scrie că pe piața liberă un teren intravilan din acea zonă costă 7-10 euro/mp, deci la această dimensiune vorbim de o valoare de peste 4 milioane de euro, în schimb terenul de la CET era evaluat, așa cum am spus, la 0,52 euro/mp, deci la o valoare mult mai mică. Prețul de pornire a licitației era de 537.625 euro. Ciudat este faptul că lichidatorul nu a avut obiecțiuni (nu avem cunoștință oficial) vizavi de prețul terenului, un preț mai mare urmând să acopere, pe cale de consecință, o datorie mai mare.


    (terenul în cauză. sursă foto: www.licitatii-insolventa.ro)

    În ciuda determinării care ne-a fost arătată în ședința din 16 octombrie 2020, lucrurile nu s-au mai întâmplat conform planului. Din motive pe care nu le înțelegem, Hotărârea de Consiliu nu a mai fost comunicată către Oficiul de Cadastru din Arad, pentru a putea fi trecută în CF-ul terenului.

    Intră în scenă un personaj cheie: americanul Peter Braun

    Apoi, în 20 octombrie 2020, chiar la patru zile după ședința CLM în cauză, s-a desfășurat licitația, iar terenul a fost vândut la prețul final cu aproximativ 130.000 de euro mai mare decât prețul de pornire al licitației. Doar că nu Primăria Arad avea să fie noul proprietar, ci câștigătorul a fost C-Gaz & Energy Distribuție SRL (fostul GAZ Sud), o firmă din București deținută de americanul Peter Braun (implicat în anchete DIICOT și DNA) care este, din 2019, la rândul ei în insolvență (cu creanțe atunci de 40.308.907 lei) și căreia CET îi datorează și acesteia milioane de lei, fiind unul dintre furnizorii de gaz a Centralei, pe lângă E-on. Așadar, banii primiți pe teren nu au intrat în contul CET, ci au fost tăiați din acele datorii, așa cum s-ar fi întâmplat și în cazul în care ar fi fost cumpărat de Primăria Arad.

    Primarul Călin Bibarț ne-a justificat pierderea terenului prin faptul că C-Gaz a oferit la licitație o sumă mai mare. Atenție, vorbim de o diferență de doar 96.000 lei față de prețul pe care l-a anunțat Primăria în ședința CLM, în fapt datoria CET-ului față de municipalitate, astfel că ne întrebăm cum de nu a mai plusat cu bani Primăria la licitație, din moment ce era un teren despre care a subliniat clar că este important să îl achiziționeze.

    Vânzarea propriu-zisă a terenului de la CET către C-Gaz s-a concretizat în 2 decembrie 2020. De atunci, Primăria Arad nu a mai adus subiectul în atenție publică.

    Din nou parc fotovoltaic, dar nu al Primăriei

    În 20 aprilie 2021, aflăm că C-Gaz & Energy Distribuție SRL a depus cerere la Primărie pentru a i se aproba un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru a construi exact pe terenul acela un parc fotovoltaic. Interesant, chiar una dintre opțiunile pe care le preconizau primarul și funcționarii Primăriei în ședința CLM din octombrie, când erau atât de siguri și determinați că terenul le va aparține, dar pentru care nu au mai luptat defel. „Din electricitatea produsă în parcul fotovoltaic, se are în vedere dezvoltarea producţiei de hidrogen, se arată în PUZ.


    (Călin Bibarț și Peter Braun la conferința din Sala Ferdinand, 23 aprilie 2021, despre investițiile la CET S.A.)

    Apoi, în 23 aprilie, în Sala Ferdinand a Primăriei Arad are loc o conferință pe tema „CET”, la care participă mai mulți transportatori și distribuitori de energie, autoritățile locale și chiar secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei. La prezidiu stă și Peter Braun (foto sus), care nu a venit ca reprezentant al C-Gaz & Energy, ci este prezentat ca reprezentant al AOT Energy Switzerland AG. Despre AOT aflăm că e trader elvețian de mărfuri, iar în 2020 CET S.A. a încheiat cu compania un contract de facilitate de finanțare de achiziție de gaze naturale în valoare de 8 milioane de euro (potrivit profit.ro), iar acum, CET a primit finanțare de circa 2 milioane de euro, tot de la AOT, pentru modernizarea echipamentelor, dintre care menționăm 14 motoare termice care funcționează prin cogenerare (dar pot și prin hidrogen), după cum a explicat Peter Braun în cadrul conferinței din Sala Ferdinand, următoarea etapă la CET fiind introducerea, în paralel, a unor instalații fotovoltaice pentru sursa de energie verde prin care să se producă hidrogenul.

    ***

    Asistăm la o oportunitate cu adevărat ratată (sau…?) de Primăria Arad. Terenul care ar fi ajutat la scăderea datoriilor, a fost pierdut din motive pe care nu le înțelegem întru totul (doar bănuim… așa că nu se pune, deocamdată!) și în loc să aibă Aradul un parc fotovoltaic care ar fi putut genera, ulterior, mai mulți bani în bugetul local, acum îl va avea o companie privată, aflată și ea în insolvență.

    Poate că unii și-ar dori acum, la final, ca noi să tragem niște concluzii prin care să acuzăm pe unii sau pe alții, funcționari publici sau aleși, că nu și-au îndeplinit corect sarcinile de serviciu, ori că au comis abuzuri în serviciu care s-au finalizat cu pierderea acestor aproximativ 680.000 de metri pătrați de teren intravilan în municipiul Arad. Ei bine, nu o să o facem, fiindcă e treaba altora să acuze, chiar oficial. Și care, probabil, pot să obțină probele mult mai ușor decât noi…

    În schimb, ne întrebăm retoric de ce executivul din Primăria Arad, după Hotărârea din 2019, nu a depus actele la Cartea Funciară, prin care să anunțe ce s-a decis la nivelul Consiliului Local Municipal Arad. Ne mai întrebăm de ce primarul vorbea despre parc fotovoltaic înainte ca terenul să fie preluat de firma controversatului Peter Braun, iar aceasta să ceară PUZ tocmai pentru așa ceva. Ne mai întrebăm dacă funcționarii din Primăria Arad nu cumva au fost neglijenți (sau nu au fost obligați să fie așa) în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Ne mai întrebăm de ce a doua hotărâre a CLM a fost luată cu o săptămână înainte de constituirea noului CLM (cel din 2020), când era deja limpede că Executivul nu va mai avea aceeași susținere politică. Și, în fine, ne mai întrebăm, de ce există atâtea aspecte care dau de gândit. Fiindcă, vorba cuiva, prea multe coincidențe.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Pentru că așa este bine …. așa au vrut oamenii!
      Cum așa?
      Păi hai să ne imaginăm că nu doar niște procurori de la DNA au competență materială ci că orice procuror de pe raza Tribunalului Arad ar putea demara/dispune cercetări. Păi nu se poate! Când s-a înființat PNA de către Adrian Năstase asta s-a urmărit. S-a căutat o soluție prin care să se controleze politic activitatea parchetelor. Nu puteau fi controlați mii de procurori așa că s-a decis înființarea PNA cu monopol pe infracțiunile de mare corupție compus din doar câteva zeci de procurori, selectați după criteriul competenței (glumiță pentru săracii cu duhul). Astfel prin controlul câtorva zeci de procurori selectați după lașitate și obediență se controla funcția de acuzare. Urmează spre imensa surprindere a lui Adrian Năstase mirificul turnător Băsescu care păstrează șmecheria lui Năstase dar o redenumește DNA și pune la butoane un competent maxim, pe madam Kovesi cea dreapta și iubitoare de adevăr care decide să colaboreze cu SRI și astfel, astăzi ne aflăm în plin proces de nerenegociere a viitorului procurorilor (tot de Năstase incluși, prin modificarea Constituției ca membrii în CSM deși nu sunt magistrați și nu fac parte din puterea judecătorească) din ce-a mai rămas din DNA-ul dodoloț construit de madam și turnător.
      Răspuns:
      – nu este niciun procuror în România care să aibă ”interesul” să ancheteze. Mai bine se fac că plouă fiindcă ei știu că de politruci depinde viitorul lor și nu de ideea de dreptate, de justiție. Nu există niciun mecanism de tragere la răspundere a unui procuror că n-a văzut o bârnă de 6m ce-i stătea înfiptă în găvanul stâng și-i ieșea prin cerebel.
      Dar noi avem rezistenți care au manifestat în stradă, mulți de bună-credință, pentru ca să nu se schimbe șmecheria Năstase-Băsescu-SRI fiindcă ziariști hiper-competenți au acreditat ideea că procurorii sunt magistrați, că este normal să ai în CSM procurori, că este normal să subminezi controlul dintre puterile statului (procurorii care fac parte din executiv fac parte din puterea judecătorească prin CSM).
      Și așa s-a aruncat democrația la gunoi ”în aplauzele canaliei de uliți”.

      +4 voturi
      +1
      -1
    2. felicitari, succes, in sfarsit se face ceva in Arad. 20 de ani au tinut pe loc, sub pretextul apararii intereselor Aradului , dezvoltarea si valorificarea potentialului CETului Arad. mai trebuie rezolvata Cetatea Aradului si bogatia de ape a orasului Arad,

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    2 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.