Podul hobanat peste Mureș, proiectul de 230 de milioane de lei al Primăriei Arad, a ajuns subiect de scandal național după ce, în loc de inaugurare, au apărut deformări vizibile ale tablierului. Deși lucrările trebuiau finalizate în ianuarie 2025, problemele tehnice, întârzierile și lipsa unei comunicări clare din partea autorităților locale au transformat șantierul într-un caz de studiu despre cum poate eșua supravegherea unui proiect major. Special Arad publică în exclusivitate notificările trimise de constructorul PAB, documente care arată că semnalele de alarmă privind lipsuri din proiect au fost transmise Primăriei încă din toamna lui 2024. În plus, dezvăluim și cele mai recente măsuri de remediere reluate de cele două firme înlocuitoare, menite să corecteze deformările podului.

Podul trebuia finalizat în 3 iulie 2024, apoi termenul a fost prelungit la 31 ianuarie 2025

PAB Romania a semnat contractul de construire a podului, în valoare de 234.850.020,01 lei (TVA inclus), în 17 ianuarie 2022, iar în luna mai 2022 Primăria a semnat un contract și cu firma care să ofere serviciile de dirigenție de șantier: Initiative Exclusiv Consulting Management (în asociere cu Alphaconsult), care a subcontractat însă acest serviciu firmei Gotracam SRL. Lucrările au început în 3 martie 2022.

Dacă termenul de finalizare a noului pod hobanat peste Mureș era inițial 3 iulie 2024, a fost ulterior prelungit, inclusiv din cauza condițiilor meteorologice și a modificărilor aduse canalizării pluviale (cerute de Compania de Apă, pentru care s-au așteptat avizele de la Apele Române, detalii AICI).

(stadiul șantierului în iunie 2024)

PAB a notificat Primăriei lipsuri din proiectul tehnic

PAB Romania a intrat în insolvență în toamna anului 2024. Cu toate acestea, lucrările la pod au continuat, dar firma a trimis anumite notificări Primăriei prin care semnala anumite elemente lipsă la proiect.

Printre notificări, PAB semnala lipsa detaliilor tehnice de execuție legate de iluminat, rețeaua de balizaj și paratrăznet, pentru care motiva necesitatea prelungirii termenului de finalizare a lucrărilor pentru data 31.01.2025, fără solicitarea unor costuri suplimentare.

De asemenea, în alte două notificări transmise de PAB Romania, în 11 noiembrie 2024, apoi în 20 decembrie, se atrăgea atenția că „în urma analizei documentației tehnice, s-a constatat lipsa proiectului privind testarea la încercările statice și dinamice ale podului”. 

Solicitarea din toamnă a PAB Romania ne-a fost confirmată acum și de directorul tehnic al Primăriei, Sorin Gurban (desemnat manager de proiect), care ne-a declarat însă că proiectul cerut nu a fost trimis deoarece nu era justificat la momentul acela „până nu erau rezolvate problemele”.

Zero probleme depistate în controalele din 2022-2024, deformările tablierului constatate abia în mai 2025

(șantierul în octombrie 2024)

Trebuie amintit că, până la acel punct în care PAB comunica data de 31.01.2025 pentru finalizarea lucrărilor, controalele realizate la pod de Inspectoratul de Stat în Construcții nu au indicat că ar exista probleme (dovadă răspunsul oficial ISC remis Special Arad în mai 2025, vezi AICI). Inspectorii au verificat pe parcursul a două controale dintre 2022 și 2024 rezistența materialelor și stabilitatea construcției, inclusiv dacă lucrările respectă pașii corecți în ordinea stabilită de proiect și au concluzionat că totul este în regulă.

Totuși, recepția prevăzută pentru ianuarie 2025 (iar apoi martie 2025) a fost apoi amânată, iar în iunie a intervenit refuzul Primăriei de a recepționa lucrările, din pricina „valurilor” apărute, acele deformări la nivelul tablierului.

Tot atunci a apărut și concluzia Inspectoratului de Stat în Construcții în urma celui de-al treilea control, care constata că muncitorii au inversat două etape de lucru și că au demontat incorect două palei (stâlpi de susținere montați provizoriu sub pod).

Testările de rezistență încă neefectuate

•  Citește și: Noul pod peste Mureș, închis până la finalul anului. O demontare incorectă, cauza problemelor · Special Arad

Întrebat fiind dacă ulterior a mai fost realizat proiectul privind testarea la încercările statice și dinamice ale podului, directorul tehnic Sorin Gurban a explicat pentru Special Arad că aceste teste se fac în baza testelor în hobane și că abia după ce podul trebuia sa fie tensionat urmau încercările pentru probe.

„Trebuie făcut când avem situația finală cu hobanele, după ce refacem. Nu se putea da fără să fie sistemul cu calcule, forțele, tensionările… nu poți să pui o încărcare mai mare decât trebuie”, a explicat Gurban .

Soluția de remediere a „valurilor” apărute (despre care proiectanții de la Aduro au susținut că s-au produs din cauza muncitorilor, dar că nu implică probleme structurale) prevedea ușurarea podului cu circa 1400 tone, fiind stabilită în urma analizei realizate de Aduro împreună cu Universitatea Tehnică din București. Proiectanții susțineau că au dispus și efectuarea unei expertize, dar care nu era încă finalizată.

La conferința de presă susținută de primar și proiectanți la podul hobanat în 26 august, Special Arad l-a întrebat pe Călin Bibarț despre eventuale măsuri pe care ar urma să le ia asupra dirigintelui de șantier care a monitorizat parcursul lucrărilor, dar primarul nu a dorit să comenteze.

• Citește și: Podul hobanat din Arad se ușurează cu 1500 de tone. Proiectanții susțin că nu există probleme structurale · Special Arad

Controale ale Parchetului European / Lucrări de remediere, reluate de două firme din București

În această vară, în timp ce Primăria și Aduro anunțau soluțiile găsite, procurorii europeni au solicitat spre verificare documentele întregului proiect de amenajare a transportului în comun de pe ruta UTA – Ștefan cel Mare, care nu a putut fi recepționat din cauza nefinalizării podului. Deși podul nu e realizat din fonduri europene ci dintr-un împrumut bancar luat de Primărie, el face totuși parte din întregul proiect menționat. Primăria încă este în faza de a trimite toate documentele solicitate de procurorii europeni.

Revenind la măsurile de remediere identificate de proiectanți, firmele de insolvență ale PAB Romania au refuzat ca muncitorii să le efectueze până la realizarea unei expertize independente, dar Tribunalul Arad a dispus continuarea șantierului. Remedierile necesare au fost continuate astfel de alte două firme, prevăzute în contractul Primăriei cu PAB ca „terți susținători”: Alpenside și Cosedil (ambele din București).

Alpenside și Cosedil trec la „cârmă”. Freyrom reia tensionarea hobanelor

Întrebat fiind despre stadiul șantierului, Sorin Gurban ne-a informat în 17 septembrie că în urma măsurilor suplimentare luate (acea ușurare prin demontarea trotuarelor) se văd deja anumite efecte: podul s-a ridicat deja singur, la ultima măsurare de sâmbăta trecută, având circa 4 centimetri ridicați.

Ne-a declarat că săptămâna viitoare urmează să se monteze paleia lipsă sub pod, iar tensionarea hobanelor va fi reluată tot atunci de Freyrom (firma specializată care s-a ocupat și până acum de această sarcină).

„Freyrom vine să-l ridice la linia roșie, apoi urmează proiectul de încercări, probabil în octombrie, atunci când o să aibă toate tensionările. Trebuie datele finale”, a spus Sorin Gurban.

Directorul tehnic consideră posibil de îndeplinit noul termen de finalizare al lucrărilor, anume finalul anului.

Primăria pare preocupată doar de inaugurarea podului, nu și de identificarea vinovaților

Identificarea factorilor care au dus la apariția acestei situații, ce a adus Aradul în atenția publică națională într-o lumină nefavorabilă, rămâne un demers esențial, dar ignorată complet de municipalitate la nivelul comunicării oficiale. Primarul Călin Bibarț a evitat până acum să prezinte o strategie clară de verificare a tuturor elementelor implicate, invocând frecvent posibile interese politice atunci când a fost întrebat.

În timp ce Primăria pare concentrată strict pe finalizarea lucrărilor pentru inaugurarea podului, o investigație independentă a autorităților competente este crucială pentru a stabili cu exactitate cumulul de erori de proiectare, execuție și decizie care au dus la deformarea tablierului. Concluziile Parchetului European vor constitui un element important în această clarificare.

Citește și:

Constructorul PAB intrat în insolvență nu mai lucrează la „podul cu valuri”, iar firmele obligate să continue proiectul au propriile probleme financiare

Parchetul European nu a primit încă documentația podului hobanat de la Arad, deși solicitarea a fost trimisă în urmă cu o lună