vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 11: SFÂNTU GHEORGHE

    de Tomck@t | 9 decembrie 2015, 8:00 AM | Cultură

    0

    Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti, Suceava, Bacău și Alba Iulia. Între 7 și 10 decembrie, în capitală au loc întâlnirile de preselecţie.

    Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad. La final (și doar la final! Trebuie să evidențiem asta, pentru că mulți n-au înțeles ideea), vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor 14 orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt. Până atunci, ca și până acum, prezentăm tot ce găsim mai bun sau mai rău în candidaturile acestor 14 orașe. Le tratăm ca atare, cu sau fără caterincă, în funcție de ce ni se oferă.

    i2021 – iGen. Gen…

    szekelycsaj

    carevasăzică Sepsiszentgyörgy kétezer-huszonegy… meg ez az izé… Szfüntu Gyorgyé 2021

    Cei din Sfântu Gheorghe nu se joacă. Pentru ei, chestia asta cu Capitală Culturală Europeană e o ocazie nemaipomenită de a instaura, odată și odată, capitala secuimii ca o CAPITALĂ. Dacă nu le iese cu autonomia, măcar Capitală Culturală Europeană să fie! Dacă ar fi să câștige, cu siguranță ar fi o sărbătoare la fel de mare pe la ei. Doar că e un mare DACĂ aici… și nu de la daci provine (sîc!).

    Râdem, glumim, dar… în realitate, dosarul secuilor chiar e lipsit de șovinism sau apropouri la autonomie. Să privim problema logic: dacă n-ar fi fost așa, dosarul n-ar fi fost acceptat de Ministerul Culturii încă din prima fază.

    Acuma… care-i faza? Din motive destul de ușor de înțeles, adevărul e că ar fi trebuit să lăsăm Sfântu Gheorghe la capătul listei, dar… dacă ne uităm mai atent, ne mai rămân de analizat doar Bacău, Brăila și Suceava, iar față de aceste trei orașe, Sfântu Gheorghe chiar a produs un dosar de candidatură agreabil. Șansa lor (o șansă de fifty-fifty… adică ori da, ori nu) ar fi posibilitatea ca juriului din Bruxelles să-i placă ideea asta de identitate etnică și multiculturalitate. De obicei, le plac asemenea „rețete culturale”, ca să nu spunem ciorbe de gulyas.

    Gândindu-ne la rece însă (și nu la supa rece!), șansele ca Sfântu Gheorghe să meargă mai departe de juriul Ministerului Culturii (din România!)… sunt egale nu cu zero, ci cu minus 2021. Oricât de „puternic” ar fi dosarul de candidatură.

    Pentru că:

    Dacă intri pe site-ul i2021.ro… vezi următorul text:   

    MIÉRT PÁLYÁZUNK?

    Mert hiszünk az esélyeinkben; mert Székelyföld megérdemli a címet; mert tudjuk, hogy a művészetek és a kultúra megoldást nyújthatnak problémáinkra

    (DE CE CANDIDĂM? Deoarece credem în șansele noastre; deoarece Ținutul Secuiesc merită titlul; deoarece ştim că arta și cultura poate să ofere soluții la problemele noastre)

    …ce-i drept, site-ul are și o variantă în limba română, ba chiar și-n engleză.

    Sfântu Gheorghe candidează la titlul Capitala Europeană a Culturii în 2021 în numele Ținutului Secuiesc. În timpul consultărilor cu societatea civilă, s-au primit mai multe propuneri de abordare pentru obiectivele programului ‘Capitală Europeană a Culturii 2021’ care au fost analizate astfel încât, în cele din urmă, obiectivele generale ale programului au fost grupate în patru scopuri principale, respectiv iCare (îmi pasă), iJoin (mă alătur), iBuild (construiesc) și iSee (înțeleg).

    În caz că nu v-ați dat seama până acum, acel „i” din „i2021” vine de la „identitate”.

    În ciuda aparențelor,

    în elaborarea proiectului au fost implicați inclusiv români (minoritari în acea zonă), care au abordat tema relației dintre cele două etnii, iar dosarul de candidatură oferă campanii pentru evidențierea culturii ambelor „tabere”, vizând, în mod special, demontarea ideii generale că românii din secuime ar fi niște victime sau o comunitate marginalizată, spun responsabilii de proiect.

    Proiectul abordează tema identității, dar nu numai cea etnică, ci și cea socială, cum ar fi bogat/sărac, femeie/bărbat, homosexual/hetero. Iată un element extrem de la modă, o chestiune delicată, dar din ce în ce mai des (și deschis) discutată în Europa.

    „Proiectul oraşului Sfântu Gheorghe are un spirit incluziv, favorizează o abordare de jos în sus. Nu eludează şi nu evită problemele locale, ci le tematizează în mod conştient şi, în același timp, oferă răspunsuri la problemele locale, naționale și europene, pornind de la valorile locale”, aflăm chiar de pe site-ul i2021.ro.

    coverkonz

    Cităm din dezideratul publicat pe site: „Problematica identităţii îşi face prezenţa în mod accentuat în viaţa noastră şi este strâns legată de marile transformări înregistrate în ultimele două decenii ale secolului 20: de creșterea fără precedent a mobilității forţei de muncă, bunurilor și a capitalului, de criza economică care a urmat acesteia şi de situația geopolitică actuală. Lărgirea oportunităţilor în domeniul cultural, oportunităţile oferite de piaţa liberă au un impact pozitiv considerabil atât asupra individului, cât şi asupra comunităţii din care face parte, dar, în același timp, s-au slăbit legăturile tradiţionale bazate pe relaţiile de vecinătate şi de lucru, pe clasă socială sau naţionalitate, iar viaţa devine tot mai incertă şi cu o evoluţie imprevizibilă. Deschiderea pieţei europene a forţei de muncă are un efect intensiv de absorbţie de forţă de muncă, ceea ce reprezintă o problemă generală a ţărilor est-europene. În ceea ce priveşte subiectul actual al identităţii europene, Sfântu Gheorghe şi Ţinutul Secuiesc au o identitate cu caracter propriu care face ca această temă să devină mai complexă şi mai specifică”.

    Sloganul și sigla

    Sigla e chiar de efect. Are trei variante – în maghiară, română și engleză.

    3 sf gh

    Coordonatorii proiectului au ales ca slogan „i2021”, iar ca temă centrală identitatea individuală şi comunitară în jurul căreia vor construi celelalte programe, pornind de la specificul municipiului Sfântu Gheorghe, unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Aceştia şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă a cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii. În opinia lor, programul este de mare actualitate şi va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care îşi vor percepe mai bine propria identitate etnică şi vor accepta mai uşor identitatea altora, prin urmare, prin reducerea tensiunilor generate de necunoaştere, neînţelegere şi neacceptare, va rezulta o „societate mai deschisă şi mai primitoare”.

    Sfântu Gheorghe are susținerea orașelor Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni, respectiv toate muzeele, teatrele, bibliotecile și ansamblurile folclorice ale acestor județe… și nu-s puține. Cca. 25 de instituții + două trupe de dans. Au și un cârnaț de parteneri media, majoritatea în limba maghiară, în schimb găsim acolo și publicații precum Observatorul Cultural sau Mesagerul de Covasna.

    Banii în joc

    Orașul Sfântu Gheorghe invesește 37,5 de milioane de euro în anul 2021, din care 34,4 milioane din bugetul local, iar 3,1 milioane din sectorul civil, prin sponsorizări.

    „Estimăm ca datorită acestui proiect numărul turiștilor să crească cu 20%. Cele mai multe fonduri, 30,6%, vor veni de la Guvernul României — 11,5 milioane euro, dar vom primi, în cazul în care vom fi desemnați la finele lui 2016, și 3,8 milioane de euro de la Guvernul Ungariei — 10,13%. O altă sursă este premiul Melina Mercouri acordat de UE, pentru a sprijini orașele în pregătirea ofertei lor, în valoare de 1,5 milioane euro — 4% din fondurile totale care ne vor putea fi puse la dispoziție. Primăria Sfântu Gherorghe va contribui cu 5,35 milioane euro”, a precizat Ildiko Knop.

    magazin_25646

    Minusuri

    Fără să fim răi, noi, cei care analizăm cazul… cel mai probabil, juriul din București va râde în hohote și va arunca dosarul orașului Sfântu Gheorghe direct la gunoi. Mai are rost să dezbatem motivul?

    În rest, nu e nimic în neregulă, neapărat.

    Site-ul

    Site-ul i2021.ro arată foarte bine și se numără printre puținele care funcționează chiar ireproșabil în cele trei limbi. Este ușor navigabil și oferă exact atâtea informații cât e nevoie. Pe scurt: bravo webdesigner-ului!

    i2021 site

    Campanii

    O campanie drăguță a proiectului i2021 s-a derulat pe timpul verii, când o mie de mingi gonflabile au fost pictate de către participanți. Ideea era simplă, îndemna lumea la joacă și creativitate, și era inspirată din sigla candidaturii, formată dintr-o sumedenie de bule colorate. Fiecare minge reprezenta identitatea proprie a celui care o pictase, iar la final acestea au fost aruncate către cer, în urma unui concurs. „Efortul” reprezenta, simbolic, aspirația orașului de a ținti cât mai sus.

    szirmos-csajosfujascsajokfestikgombassracfestcsajtpottyos

    Citește și:

    Episodul 1: ARADUL

    Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

    Episodul 3: TIMIȘOARA

    Episodul 4: IAȘI

    Episodul 5: CRAIOVA

    Episodul 6: ALBA IULIA

    Episodul 7: BRAȘOV

    Episodul 8: BUCUREȘTI

    Episodul 9: TÂRGU MUREȘ

    Episodul 10: BAIA MARE

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    2 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.