Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 5: CRAIOVA

    de [email protected] | 18 octombrie 2015, 5:40 PM | Cultură

    0

    Pe data de 10 octombrie, orașele candidate pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au depus dosarele la Ministerul Culturii. Urmează să aflăm, după 10 decembrie, care vor fi orașele rămase pe lista scurtă, adică cele care intră în competiția finală și vor fi analizate de către Comisia Europeană.

    Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti și Suceava.

    Până să aflăm însă care vor fi cele 3 sau maxim 5 orașe care intră în runda a doua, Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad.

    La final, vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor doisprezece orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt…

    Craiova are cel mai „intens” dosar de candidatură – așa spun ei, cel puțin, iar Oltenia toată îi ține pumnii

    imagine

    Craiova și-a anunțat candidatura ca și cum ar fi fost cea mai mare sărbătoare globală a deceniului. Lansarea „fancy” a fost organizată la Bruxelles, la Circle Royal Gaulois Artistique et Littéraire, unul dintre cele mai luxoase cluburi din capitala Belgiei, aflat sub patronajul regelui local. A fost locul în care Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a anunțat Europa ce și cum cu prazul oltenesc. La recepție au participat 170 de oameni, crema societății belgiene și a vieții culturale din inima Europei. Ar fi fost o idee bună, dacă se lansa și un proiect concret. Dar invitaților li s-a servit mâncare oltenească, au ascultat muzică de cameră și au urmărit o prezentare de modă marca Cătălin Botezatu, la care au participat și modele arădence. Nici până în ziua de azi nu se știe cât a costat distracția… dar a devenit clar pentru toată lumea că Craiova (scuze pentru cacofonie) e „tăt-tăt-tăt feșăn”. Olguța a spus că a fost frumos, presa locală a făcut scandal.

    Primărița orașului este, de altfel, promotoarea și cea mai „focoasă” susținătoare a proiectului. Nu ratează nicio ocazie să se lăude cu această campanie aproape „revoluționară” pentru Craiova și convingerea ei absolută că orașul este deja câștigător e de-a dreptul emoționantă.

    Orășelul în care doar centrul, cât o piață, este singura zonă la standarde europene, ar avea șanse dintr-un singur motiv… și nu fiindcă premierul Victor Ponta, coleg de partid cu Olguța, a spus la un moment dat că – „în calitate de deputat, dar nu și în calitate de premier” – va susține acest oraș. Avantajul Craiovei e că a pus punctul pe i atunci când a ales să exploateze specificul regional, adunând într-un loc toate trăsăturile Olteniei… cu care se poate mândri, firește, iar această evidențiere a tradiției cu un „ambalaj de design urban” e pe placul mai marilor „jurați” de la Bruxelles. Nu în ultimul rând, Craiova este susținută și de un oraș din afara Olteniei, și anume Oradea.

    Se știe că toate județele din Oltenia sar cu banii spre Craiova 2021 și că se vrea reabilitarea infrastructurii culturale, transformarea unor pieţe şi piaţete „într-un fel de spectacole în aer liber” (sic!) și mai multe spații verzi.

    În rest, despre conținutul dosarului de candidatură știm extrem de puțin spre deloc. Peste tot în presa locală am găsit doar vorbării goale care aminteau de orchestra simfonică, teatrul și teatrul de păpuși, „Carmina Burana”, Ansamblul „Constantin Brâncuși” și diversitatea culturală… dar nimic concret.

    Ambiția e mare, iar gafele sunt aplaudate la unison 

    Pe 30 octombrie 2013, deci cu câteva luni înainte de începerea procesului oficial de selecție a orașelor candidate (2014 – 2015), Lia Olguța Vasilescu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că „Până acum stăm foarte bine în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Ieri am avut aici pe cineva de la Comisia Europeană, care a evaluat deja orașele din România. Se pare că ne batem cu Cluj-Napoca, pentru că celelalte orașe sunt cam ieșite din competiție. Eu sper din toată inima să câștigăm noi. Ar fi culmea să ne bată Emil Boc! (primarul municipiului Cluj-Napoca—n.r.)”

    Au reacționat imediat și vehement reprezentanții asociațiilor CCE 2021 din Iași și Cluj, dezmințind spusele primăriței Lia Olguța Vasilescu, arătând că în toamna lui 2013 era încă prematură și nefondată orice declarație privind decizia juriului.

    Banii în joc

    „Pentru perioada 2016-2022, Craiova a garantat o sumă de 55 de milioane de euro pentru pregătirea activităţilor din 2021, dar şi anul de după, când are loc o evaluare, o monitorizare. La această sumă se adaugă alte 20 milioane de euro, sumă garantată prin hotărâri ale tuturor consiliilor judeţene din Oltenia: Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi”, a spus Lucian Dindirică, preşedintele Asociaţiei Craiova Capitală Europeană a Culturii, pentru Digi24.

    Sponsorii principali ai Craiova 2021 sunt S.C. Popeci Utilaj Greu S.A. și firma de construcții Recon S.A., la care se mai adaugă Selgros, PolyStart, AdeGas, Ilex, RobertShop, Edar Electronics, Hotel Europeca, RoTeam, CasaNoastră, Ecopass, Semcor, Azalis Gaz, Centrul Medical HitMed și Hotel Helin.

    Minusuri

    Fără să vedem și să analizăm dosarul de candidatură, este greu de spus dacă există un real dezavantaj care ar conta în condițiile date de Comisia UE. Însă nici siguranța oarbă indusă de primăriță nu e o garanție că viața în Craiova este roz și orașul va fi un „HelloKittyLand” al culturii.

    La nivel național în schimb, fără să existe șanse prea mari să greșim, candidatura Craiovei miroase a campanie electorală.

    Site-ul VICE.com/ro a realizat în această vară o analiză scurtă (și la obiect) a orașelor candidate, iar despre Craiova a scris următoarele:

    Plusuri şi minusuri:

    + Au un început de centru istoric, dar e încă în construcţie.
    + S-ar putea să fie străini cărora le plac festivalurile cu bătăi între oameni costumaţi ca daci, chit că-s complet stupide din punct de vedere istoric.
    – Campanie electorală masivă a lui Ponta, a Olguţei Vasilescu şi a PSD-ului legată de faptul că merită să fie capitală culturală.
    – Antena 3 a organizat un festival de cult al personalităţii acolo, la care au venit 50 de mii de oameni.
    – Renume de oraş urât, cu criminalitate foarte ridicată.
    – În afară de muzică populară, daci şi festivaluri de teatru monotone, oraşul pare complet mort cultural.
    – Nimeni nu a zis vreodată „ştiu un club mişto în Craiova”.

    Site-ul

    Site-ul nu arată rău. Calendarul de evenimente este de invidiat (widget-ul, nu neapărat conținutul) și poți chiar să cumperi online suveniruri. Are și o variantă în limba engleză, iar rubrica de știri este actualizată cu rigurozitate (dar e singura rubrică netradusă în engleză).

    Am tinde chiar să spunem că e printre cele mai reușite site-uri românești cu numărul 2021 înainte de .ro, doar că adresa web e, de fapt, craiovaculturala.ro.

    Logo, slogan și mascotă

    craiova 2021 sigla si slogan vechi

    Sigla e excepțională pentru o competiție cultural-rurală. La nivel de oraș, imaginea dă a Gay Parade cu o adunătură de C-uri. Făcând abstracție de design, în schimb… e colorată, e vioaie… probabil că asta s-a și vrut să sugereze.

    Sloganul a fost la început „de văzut, de trăit, de povestit”. Au trecut rapid la „IntenCity”, un joc de cuvinte chiar beton… probabil nu foarte original, dar tot beton. Rezultatul final și oficial este însă „Play IntenCity”. Numai ei știu cum se traduce asta, căci nu înseamnă „joacă intens”, dacă asta au vrut să spună.

    „Sloganul «Play IntenCity» este sloganul care se potrivește cel mai bine craiovenilor, în special, și oltenilor, în general. Celor care gândesc, acționează și se mișcă foarte repede. Conceptul Play IntenCity este despre viață trăită la intensitate maximă, despre lucruri făcute cu și din pasiune, despre oameni cu neliniști creatoare, purtători ai unui tezaur cultural valorificat la scară europeană, ce-și trăiesc prezentul și își construiesc viitorul într-o Europă a tuturor”, a spus Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova.

    Iată, de altfel, un spot relativ bun, realizat în 2013:

    Prazul

    Pe vremea când multe orașe candidate încă se străduiau să conceapă un logo, Craiova găsise deja inclusiv o mascotă: prazul oltenesc. Mascota prezentată cu mare tam-tam a fost realizată din materiale textile de culoare verde şi a fost accesorizată cu ochi, păr şi joben.

    prazul 2021

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să fie ceva ecologic, pentru că această componentă – ecologică – este foarte importantă la nivel european şi ce putea fi mai verde şi mai ecologic decât prazul? Este un lucru la care se gândesc cei mai mulţi români când se gândesc la olteni. Evident, a fost în dezbatere şi zaibărul, dar nu puteam face o mascotă cu zaibăr, iar leul este o emblemă sportivă”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, citată de Mediafax.

    Campanii

    Cu doar o lună înainte de depunerea candidaturii pentru cel mai râvnit titlu, la Craiova s-a ținut Conferința Internațională „30-50, 30 years – 50 cities, History through the European Capital of Culture Programme”. Aceasta s-a dovedit a fi de un real ajutor orașelor candidate din România și Grecia, potrivit Realitatea TV. Mai mult de jumătate au acceptat provocarea lansată de Craiova și s-au aflat, pentru prima dată, față în față pentru a schimba idei și pentru a afla experiențele prin care alte orașe, capitale sau candidate, au trecut. Au acceptat invitația reprezentanți din orașele candidate Timişoara, Braşov, Arad, Sf. Gheorghe, Bucureşti, Tg. Mureş, Larissa, Piraeus, Ioannina şi Volos.

    La sfârșitul lunii septembrie, Radio France Internaţional a transmis în direct de la Muzeul de Artă – Palatul „Jean Mihail” o emisiune maraton despre candidatura oraşului. Emisiunea a făcut parte din proiectul 2021, câştigat de postul de radio RFI şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul avea şi o componentă de cercetare care viza şapte dintre oraşele candidate – Craiova, Braşov, Cluj, Arad, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti.

    În luna august, Primăria Craiovei a anunțat că proiectul Craiova 2021 are susţinători şi peste graniţele ţării și anume Claudiu Şarpe, muzicianul şi compozitorul stabilit în Olanda, originar din Cetatea Băniei. Primul eveniment internaţional la care ACCEC 2021 a fost parteneră a fost concertul „Claudiu Şarpe & Friends”, pe data de 12 septembrie 2015, la un castel prestigios (Kasteel Flora) din Belgia, invitaţii săi fiind Trupa Compact, pianistul rus Lyuben Gordiievski şi solistul vocal Mihai Imbarus.

    Citește și:

    Episodul 1: ARADUL

    Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

    Episodul 3: TIMIȘOARA

    Episodul 4: IAȘI

     

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.