Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 4: IAȘI

    de [email protected] | 9 octombrie 2015, 2:08 PM | Cultură | Recomandările editorilor

    0

    Zilele sunt deja numărate. Ne apropiem cu pași repezi de perioada de preselecție a orașelor din România care vor să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii. Până în data de 10 octombrie, fiecare oraș candidat trebuie să-și depună dosarele la Ministerul Culturii, urmând ca după 10 decembrie să aflăm care vor fi orașele rămase pe lista scurtă, adică cele care intră în competiția finală și vor fi analizate de către Comisia Europeană.

    În momentul de față, știm că Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova,  Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș şi Bucureşti.

    Special Arad și-a propus să prezinte în următoarele zile fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad.

    La final, vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor unsprezece (11) orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt…

    Să rămână „Junimea” pe-afară? Păi, se poate?!

    Iașul este, neoficial, Capitala Culturală a României și este al doilea cel mai puternic oraș studențesc din țară. Are un mare avantaj din start, așadar. Evenimentele marcante și cu tradiție precum „Zilele Eminescu”, Târgul Internațional de Carte „Librex”, Festivalul „Iașul Medieval”, Târgul Naţional de Ceramică Tradiţională „Cucuteni 5000” sau Festivalul-Concurs Coral Internaţional pentru Tineret „Gavriil Musicescu” dau o reputație serioasă orașului… dar, după cum știm, evenimentele cu tradiție contează în această competiție prea puțin spre deloc.

    Orașul a intrat timid, lipsit de idei și greoi în rândul candidaților, dar a fost, totuși, printre primele orașe care și-a anunțat public intenția, chiar după Cluj. De aici încolo, lucrurile au decurs puțin mai greu. În toamna anului 2013, conducătorii marelui oraș studențesc au încercat să creeze alianțe puternice, ca să pornească „la război” ca Ștefan cel Mare. Anul acesta au pus de-un protocol de colaborare cu orașele Chișinău și Cernăuți, treaba aceasta cu găsirea aliaților însă nu a mers chiar atât de ușor la început.

    putmark

    Primarul Botoșaniului s-a declarat un susținător al Iașului, în ciuda faptului că pe vremea aceea, inclusiv prin Botoșani umbla zvonul unei candidaturi. Până la urmă s-a ales praful atât de proiectul candidaturii, cât și de susținerea Iașului. Interesant e că edilul Sucevei, în schimb, a declarat din start că este gata să pună umărul la candidatura… Botoşaniului(!) pentru acest titlu, neavând nicio intenție să susțină al patrulea cel mai mare oraș din România, adică Iașul. Ca o glumă bună… „breaking news”, știre „bombă”! Am aflat și noi abia acum: Suceava este cel mai nou oraș candidat… din luna august a acestui an! Dar mai bine să revenim la oile noastre, vorba aia.

    „Iașul are o Fundație șubredă”

    Nu am spus-o noi, ci Suplimentul de Cultură.

    Anul acesta, din fruntea Fundației „Iași Capitală Culturală Europeană 2021” (pe scurt, FICCE), și-a dat demisia mai întâi directorul executiv, după care președintele. Motivele erau, desigur, politice. Directorul Daniela Cujbă a plecat după acuzațiile primarului Gheorghe Nichita că fundația are un „management defectuos”.

    Până și înființarea fundației, la jumătatea anului 2013, s-a petrecut cu tămbălău. Mai întâi a fost „Asociaţia Iaşi Capitală Culturală Europeană”, fondată de europarlamentarul Cătălin Ivan, dar „cum și-a permis, nesimțitul?!”, se întreba primarul Nichita și a creat Fundația „Iaşi Capitală Culturală Europeană 2021”, înlăturând anteriorul ONG. Managerul general, mai apoi vicepreședinte, după care director artistic al FICCE a fost numit istoricul Florin Cîntic care, până la urma urmelor, a fost pe placul politicienilor.

    Acesta a cooptat, recent, o echipă de profesioniști precum Cristian Radu, numit noul supervizor al proiectului (el a fost coordonatorul general al programului Sibiu 2007 și a fost implicat şi în echipa care a adus oraşului cipriot Paphos titlul de capitală europeană a culturii în 2017!) și Marius Ursache, co-fondatorul agenţiei de dezvoltare de produse digitale „Grapefruit ”. Ursache a intrat anul trecut în atenţia presei internaţionale după ce a început o colaborare cu o echipă de antreprenori de la Mas­sa­chusetts Institute of Tehnology (MIT) pentru dez­voltarea unui proiect ce ar urma să ofere oamenilor o „viaţă după moarte“ în mediul digital. Alţi doi experţi atrași în Fundație sunt curatorul Simona Tănăsescu şi criticul de teatru Cris­tina Modreanu, fost selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru. La nivel local, pe partea de turism de pa­trimoniu, „o componentă foarte importantă a proiectului“, după cum a precizat Cîntic, consultantul ales este Costel Damian, manager al Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“. Nu în cele din urmă, pe post de consultant a fost cooptat în Fundație Romeo Cozma, profesor de jazz la Universitatea de Arte şi fondatorul Clubului de Muzică „Richard Oscha­nitzky“ din Iaşi, iar ca și ambasadori Raluca Știrbăț (pianistă), Teodor Corban (actor) și Moshe Idel (profesor Universitatea din Ierusalim).

    Matei Vișniec susţine Iaşi - Capitală Europeană a Culturii

    Matei Vișniec susţine Iaşi – Capitală Europeană a Culturii

    Despre dosarul de candidatură știm doar că include domeniile „cultură vie”, „spiritualitate implicată” și „creativitatea angajată”.

    Potrivit lui Cîntic, domeniul „cultură vie” se adresează tuturor operatorilor culturali şi organizaţiilor neguvernamentale de profil şi acoperă „atât oferta culturală instituţionalizată, cât şi industriile creative şi expresiile artistice underground”. „Agenda 2021 va trebui să cuprindă proiecte de cooperare şi coproducţie cu parteneri europeni şi să transforme Iaşul într-un centru al conexiunilor artistice şi de dezvoltare a industriilor creative”, a spus Cîntic.

    În acelaşi timp, domeniul „spiritualitate implicată” vrea să „dinamizeze dimensiunea participativă a cetăţenilor prin integrarea spiritualităţii răsăritene” în oferta culturală a Iaşului pentru 2021. „O linie de forţă a dosarului de candidatură o va constitui crearea unui traseu de pelerinaj spiritual, care să pună în valoare, turistic şi economic, pentru orice vizitator mănăstirile şi tradiţiile din regiune, inclusiv din Republica Moldova”, a menţionat directorul artistic FICCE.

    În ceea ce priveşte „creativitatea angajată”, esenţa conceptului este „de a deschide punţi de cunoaştere şi cooperare între cetăţenii europeni prin depăşirea barajelor şi blocajelor culturale”. „Dosarul vorbeşte despre un lucru foarte simplu: cum putem face ca în 2021 Iaşul să parcurgă un proces de schimbare la faţă, să fie altfel decât ceea ce este”, a conchis Cîntic.

    Citește și Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 3: TIMIȘOARA

    Banii în joc

    Cu doar câteva zile înainte de depunerea dosarului de candidatură, la fel ca și Aradul, consilierii locali din Iași au aprobat (chiar ieri) cele peste 35 de milioane de euro propuse pentru susținerea candidaturii, sumă împărțită pe șase ani, după cum urmează:

    2017 – 2 milioane de euro
    2018 – 2.750.000 de euro
    2019 – 3.350.000 de euro
    2020 – 4,8 milioane de euro
    2021 – 17 milioane de euro
    2022 – 5.600.000 de euro

    Marea lansare publică a candidaturii va avea loc chiar astăzi, la ora 16:00, în Aula Mare a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, în timp ce delegația oficială a fost trimisă la București, la Ministerul Culturii, să depună dosarul.

    Mai multe instituţii din judeţ au semnat protocolul de colaborare cu Primăria în vederea susținerii candidaturii, după cum afirmă primarul interimar al Iaşului, Mihai Chirica. Astăzi, documentul va fi semnat şi de reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi. Nu au semnat acordul însă reprezentanţii Partidului Naţional Liberal. Preşedintele organizaţiei municipale Iaşi a PNL, Marius Dangă, a afirmat că prin intermediul acestei iniţiative, primarul interimar al localităţii, Mihai Chirica, doreşte să se evidenţieze într-o campanie electorală, potrivit Radio România Iași.

    În luna august a acestui an, Ziarul de Iași a dezvăluit raportul de audit în care se arată că FICCE a cheltuit 2,1 milioane lei în perioada septembrie 2013 – aprilie 2015, iar o parte din aceşti bani (peste 142.000 lei) nu aveau acoperire în documente. În plus, auditorii susţineau că au existat mai multe nereguli în încheierea a 29 de contracte prestări şi a 10 contracte de cesiune, în unele cazuri neprezentându-se documente justificative privind prestarea efectivă a serviciilor (procese verbale de predare-primire). Toate acordurile au fost încheiate în cadrul ediţiei din 2014 a Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE).

    Citește și Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

    11393118_834037853349457_8549863420213314309_n

    Minusuri

    De la distanță, adică de la un capăt de țară la altul, Iașul pare OK din toate punctele de vedere. Mai de aproape… lucrurile devin mai familiare. De râsu’ plânsu’. Parcă am vedea Aradul, dar poate chiar mai hardcore. Implicări și scandaluri politice, acuzații, demisii, ca să nu mai vorbim de faptul că au lăsat totul pe ultima sută de metri, certându-se doi ani de zile pe… orice.

    Site-ul

    afla descopera

    Site-ul iasi2021.ro este modern, după ultimele tendințe de design, dar dacă interfața e impecabilă, conținutul, în schimb, e aproape zero. Chiar în deschidere găsim un buton „Propune un proiect” – ceea ce n-ar mai avea locul pe site (oricum nu apare niciun formular sau e-mail măcar), la rubrica „Strategia Culturală” sunt aruncate niște cuvinte care nu zic nimic, iar linkul „Descarcă și citește întreaga strategie culturală” nu funcționează. Nu în ultimul rând, nu are nicio variantă într-o altă limbă.

    Logo și slogan

    „Switch on” („Comută”) ia locul vechiului slogan „Iaşul – interfaţă răsăriteană a culturii europene”. Primul logo, cel cu zeul grec Cronos, în schimb, a rămas.

    „S-a avut în vedere calitatea specială a timpului la Iaşi, care curge mai domol, un spaţiu al tihnei şi ospitalităţii. Un posibil slogan avut în vedere la un moment dat a fost «Take your time!». În conceperea sloganului s-a avut în vedere că suntem cea mai estică metropolă a Uniunii Europene şi că reprezentăm o punte de legătură între culturile europene şi culturile non-UE. Vrem să promovăm turismul de patrimoniu, iar pelerinajul de Sfânta Parascheva să ajungă de dimensiunea celui de la Santiago de Compostela pentru catolicism”, a explicat Florin Cîntic, preşedintele Fundaţiei Iaşi 2021.

    00dcb289a3ab5fc18fe87b33705e04191 ambasadori Iasi2021

    Campanii

    În cursa pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană pentru 2021, FICCE a alocat anul trecut un buget de 2.000.000 de lei. Printre evenimentele organizate special pentru această cursă, într-un răspuns trimis „Suplimentului de cultură“ la începutul anului de fostul director, Daniela Cujbă, fundația a menționat Festivalul Internațional al Educației (FIE), Festivalul de Artă Performativă PERFORM și o serie de evenimente de mică amploare, cum ar fi expoziții de fotografii, „Capsula Timpului – Povestea ta este și povestea Iașului“ sau „Suvenir din Iași“. Drept dovadă, cele mai importante elemente ale dosarului de candidatură ale Iașului au avut de suferit anul acesta. Dintr-o lipsă de înțelegere cu FICCE, reclamată în paginile „Suplimentului de cultură“ de actorul și regizorul Octavian Jighirgiu, director al Festivalului PERFORM, acesta din urmă nu a mai fost organizat. La începutul anului, reprezentanții fundației considerau Festivalul PERFORM ca fiind o piatră de temelie în zona cultural-teatrală, care „a relansat conceptul de fringe și a deschis perspectivele unei noi explorări a zonei teatrale independente din România“, după cum a spus la vremea respectivă Daniela Cujbă.

    Pe lângă bugetul FICCE pe anul trecut, de 2.000.000 de lei, reprezentanții fundației susțin că s-au adăugat finanțări din două proiecte europene. Acestea sunt „Europa pentru Cetățeni“, prin care Iașul s-a înscris în rețeaua europeană „My European City“ (din care fac parte doar două orașe din România: Arad și Iași), si granturi SEE pentru proiectul „Istoria minorităților – o abordare cultural-artistică a diversității“.

    Citește și Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 1: ARADUL

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    2 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.