Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 3: TIMIȘOARA

    de [email protected] | 5 octombrie 2015, 2:46 PM | Cultură | Recomandările editorilor

    1

    Zilele sunt deja numărate. Ne apropiem cu pași repezi de perioada de preselecție a orașelor din România care vor să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii. Până în data de 10 octombrie, fiecare oraș candidat trebuie să-și depună dosarele la Ministerul Culturii, urmând ca după 10 decembrie să aflăm care vor fi orașele rămase pe lista scurtă, adică cele care intră în competiția finală și vor fi analizate de către Comisia Europeană.

    În momentul de față, știm că Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova,  Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș şi Bucureşti.

    Chiar dacă Special Arad și-a propus să prezinte orașele candidate în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad, nu se poate să trecem atât de ușor peste o întrecere locală, mai subiectivă de felul ei. Se prea poate ca niciunul dintre cele două orașe vestice să nu prindă runda a doua, dar se știe: noi, arădenii, avem un concurent capital: TIMIȘOARA.

    A intrat oficial în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 pe data de 20 decembrie 2012, anunţul fiind făcut de primarul Nicolae Robu, care a subliniat importanţa zilei, dată la care, în urmă cu 26 de ani, Timişoara se declara primul oraş liber de comunism.

    Vecinii, dar mai ales PRIM-RIVALII noștri, dacă luăm în calcul istoria noastră sportivă, deci concurența „eternă” UTA vs. POLI, par să fie unii dintre cei mai determinați să câștige titlul de Capitală Europeană a Culturii… dar asta nu înseamnă că au fost, respectiv sunt ocoliți de probleme și scandaluri. Plagiatul și lipsa de fairplay fiind cele mai grave dintre acuzații.

    La fel ca și Aradul, orașul de pe Bega dă semne de criză de identitate. Un lucru oarecum de neînțeles, dar care ar putea să schițeze un zâmbet pervers în colțul gurii arădenilor competitivi.

    Timișoara „joacă murdar”

    În primăvara anului 2013, declarația Ministrului Culturii de atunci, Daniel Barbu, a iscat un scandal monstruos. Acesta a spus în cadrul unei conferinţe de presă susținute la Timişoara că sprijină candidatura municipiului şi va face lobby pentru ca dosarul de candidatură al oraşului să fie de nerefuzat. Doar că senatorul clujean PDL, Alin Tişe, a trimis Comisiei Europene o scrisoare în care reclama „modul partizan în care ministrul culturii sprijină o singură candidatură românească la titlul CCE pentru anul 2021“. În răspuns, CE asigura că va monitoriza competiţia. Problema s-a aplanat odată cu demisia lui Barbu din fruntea Ministerului Culturii, la sfârșitul acelui an.

    conferinta-Asociatia-Timisoara-Capitala-Culturala-Europeana-7

    Anul 2013 a fost unul furtunos pentru orașul Revoluției române. În perioada în care candidați erau doar în număr de șapte orașe (Arad, Alba Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Sfântu Gheorghe şi Iaşi), dintre care doar Clujul a început să-și formeze un concept de candidatură, timișorenii s-au grăbit și ei, lansând campanii după campanii, promovate prin evenimente noi sau prin cele deja consacrate. Mai mult de atât… în încercarea de a fi văzuți în orice circumstanță, au pătruns inclusiv pe teritorii străine. Astfel, oferta culturală a municipiului Timişoara a fost expusă pe două panouri în municipiul contracandidat, Cluj-Napoca.

    Timișoara a fost acuzată de plagiat în repetate rânduri, orașul din care s-ar fi inspirat la modul grosolan fiind (evident) Cluj-Napoca.

    În anul 2014, România Liberă a lansat o serie de acuzații la adresa Timișoarei, arătând că cele mai multe idei au fost copiate la scară de 1:1 din ceea ce a făcut până la data aceea Clujul.

    Prima campanie de promovare a clujenilor s-a desfășurat sub genericul „Cultura transformă orașul”. La jumătate de an mai târziu, Timișoara a lansat o campanie asemănătoare: „Cultura unește comunitatea”. Practic, majoritatea acțiunilor clujene au avut o replică timișoreană, la distanță de câteva luni sau un an. Dezbateri la care au fost invitați experți străini, studii sociologice etc.

    Simona Neumann, directorul executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, a negat acuzațiile, argumentând că sunt proceduri standard de pregătire a candidaturii pentru acest titlu, iar etapele sunt parcurse de toate orașele candidate în ritmul și după calendarul pe care acestea și-l stabilesc.

    Banii în joc

    Suma alocată de către municipalitate din bugetul local timișorean este mai puțin decât jumătatea sumei anunțate de Primăria Arad , (Update) suma alocată de Arad – 28 de milioane de euro, adică „doar” 20 de milioane de euro. Bugetul total ar urma să se apropie însă de aproape 50 de milioane de euro dacă Timişoara va câştiga competiţia.

    Pe 30 septembrie, Consiliul Județean Timiș a votat aproape în unanimitate acordarea a încă 5 milioane de euro Timișoarei, în cazul în care orașul iese învingător.

    E de menționat că Primăria Timișoara plătește asociației 100.000 de euro pe an, pentru proiectul de candidatură… și din cauza asta – bif – problemă:

    ȘOC de-a dreptul: Timișoara poate rata titlul de Capitală Culturală Europeană înainte să intre oficial în competiție

    Primarul Nicolae Robu a anunțat recent, pe data de 16 septembrie, că există riscul să nu se mai poată pregăti această candidatură după ce Curtea de Conturi a constatat că şi finanţarea Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană este ilegală, la fel cum s-a întâmplat în cazul ACS Poli şi a altor cluburi sportive. Primăria a contestat raportul auditorilor şi aşteaptă răspuns, scrie site-ul tion.ro.

    t_memorialul_revolutiei0000-600x400-7

    Cât despre sponsori… Timișoara 2021 se poate lăuda cu următoarele: ELBA, Bega Group, Galeria Calina, Green Forest, DAB IT Computers, Kathrein și Fundația Județeană pentru Tineret.

    Minusuri

    Practic, tot ce s-a prezentat până acum reprezintă o serie de minusuri pentru Timișoara. Partizanat politic, plagiat, logo și slogan schimbate de trei ori… toate acestea arată o frustrare pornită din teama de a pierde, dar în același timp… e de menționat forța inepuizabilă cu care s-a redresat de fiecare dată, venind cu idei și soluții noi. Și proiectul Arad 2021 a trecut prin multe scandaluri, doar că Asociația noastră nu a învățat nimic din greșeli, continuând cu prostia și neputința până la capăt, ascunzându-se, într-un final, după o „soluție” politică. Electorală, chiar. Va reuși Timișoara să scoată, după mai multe încercări eșuate, un dosar de candidatură de-a dreptul lăudabil? Suntem curioși. La fel cum, suntem curioși dacă juriul din Bruxelles va închide un ochi asupra „incidentului Daniel Barbu” din 2013.

    Site-ul timisoara2021.ro

    Site-ul nu arată rău. În fapt, e chiar printre puținele site-uri ale orașelor candidate făcute bine. Are o variantă în limba engleză, dar din păcate nu și secțiunea „Începem să căutăm Timișoara în România”.

    Sloganul și sigla

    Primul slogan, din 2012, a fost „rEVOLutionary TM” – un joc de cuvinte simpatic, cu accentul pe amprenta marcantă a Timișoarei pe istoria recentă: și anume Revoluția, dar și pe LOVE, scris invers și pe „Evoluție”. Apoi, în 2014, s-a orientat spre multiculturalitate (la fel ca și Clujul și Aradul), având sloganul „Channel of cultures”, respectiv „Cultura unește comunitatea”. Foarte recent, pe 18 septembrie 2015 mai exact, și-a schimbat (pentru a treia oară) tot conceptul, sigla și sloganul, mizându-se, în cele din urmă, pe valorile Iluminismului și pe faptul că a fost primul oraș din Europa cu iluminat electric stradal. Prezentându-se, astfel, cu sloganul SHINE YOUR LIGHT – LIGHT UP YOUR CITY.

    TM 2021 logo

    Dacă culoarea aleasă la început a fost cea evidentă, violet, ultimul concept se prezintă în galben. În luna mai, anul acesta, Asociația „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021” a supus votului culoarea oficială a candidaturii, cele propuse fiind magenta, verde, galben, albastru și portocaliu.

    Citește și Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

    Citește și Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 1: ARADUL

    Campanii

    Timișorenii au încercat mai multe campanii de promovare pentru promovarea candidaturii, dar nu au lipsit nici reacțiile negative venite din partea presei sau, bineînțeles, din partea partidelor din opoziție.

    „21 de flotări pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană” – catalogat drept „Cel mai penibil demers”

    flotari-640x365

    Campania încuraja cetățenii Timișoarei să susțină candidatura prin depunerea unui minim de efort fizic și să posteze pe propriile pagini de social media un scurt video cu ei realizând cele 21 de flotări, folosind hashtagul #21pushups.

    Rugat de PRESSALERT.ro să comenteze iniţiativa cu flotările, primarul Nicolae Robu a spus „nu ştiam de această iniţiativă. În orice caz, candidatura noastră este susţinută cu prin totul şi cu totul altceva. Acum dacă cei care se ocupă de proiect, şi acolo sunt experţi internaţionali, care au mai făcut proiecte câştigătoare, au considerat să vină şi cu un ingredient de tipul acesta, aşa mai ieşit din tipare, nu ştiu… Nu vreau să fac eu comentarii. Întrebaţi-i pe cei care au iniţiat această idee”.

    De asemenea, un eveniment sub egida candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană (pe atunci cu sloganul „rEVOLutionary”), JAZZ TM, organizat de PLAI, a avut un afiș foarte asemănător cu un alt festival de jazz din Ucraina.

    Asemănarea a fost dezvăluită de PressAlert, iar eroarea a fost, ulterior, recunoscută de organizatori.

    jazztm-copy-paste-640x334

    După ce s-a anunțat ultimul concept de candidatură, Simona Neumann, directorul Asociației Timișoara Capitală Cuturală Europană, a fost invitată la PressAlert Live unde a declarat că „Channel of Culture, care îngloba atât trecutul, cât și prezentul, reprezenta ethos-ul unui oraș multicultural. Am vrut să ieșim din matca orașului și am dorit să vedem ce ar putea fi Timișoara în secolul XXI. Am ales să pedalăm pe energia civică a orașului. Channel of Culture și Revolutionary TM vor rămâne în programul artistic… Se bazează și ele pe o analiză a celor cu care am lucrat. Noul concept ar urma să fie lansat într-un mediu mai festiv, dacă aveam buget, după depunerea dosarului de candidatură la data de 10 octombrie”.

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    2 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.