Asociația Funky Citizens (din București) are ca scop încurajarea civismului activ și buna guvernare, organizând anual diferite workshopuri pe teme precum comunicarea instituțională, achiziții publice, instrumente legale, bani publici și bugete, dar întocmește, de asemenea, diferite analize, studii și cercetări, ce țin de politici publice, anticorupție, sistemul de justiție etc. O astfel de analiză este și „Transparența bugetelor pe municipii”, un document de 24 de pagini, în care a fost analizat modul în care cele 103 municipalități din România și sectoarele Bucureștiului au reușit în 2022 să acopere măcar minimul legal în termen de transparență și participare publică în procesul de elaborare a bugetelor locale.

„O deschidere a bugetelor locale este absolut necesară. Nu doar pentru că o cere legea, ci și pentru că la nivelul comunităților locale există cea mai multă nevoie de transparență, participare și monitorizare a priorităților de cheltuire a banului public”, se menționează în analiză.

„Această imagine de ansamblu ne arată că doar Primăria Sector 6 a reușit să obțină 9/10, însă spre deosebire de anul precedent deja avem o îmbunătățire semnificativă – dacă în 2021 doar Timișoara avea 8/10 puncte, în 2022 avem cinci municipalități care au obținut acest punctaj: Alexandria, Brașov, Deva, Hunedoara, Pitești. Sunt însă și 33 de municipii din cele 109 care nu au reușit să ia nici măcar «notă de trecere», având scorul de 4 sau mai puțin”, se mai arată în document.

Notele aferente au fost obținute în baza evaluării elementelor de procedură (publicarea și adoptarea în timpii legali, prezența documentelor).

În baza analizei, municipiul Arad a reușit să adune un punctaj de 6 puncte din 10, chiar dacă 2022 a fost deja anul în care Primăria Arad a pus pentru prima dată la transparență decizională proiectul Bugetului General de Venituri și Cheltuieli în format pdf editabil (până anul acesta, documentul era sub formă de scanare de tip imagine, nefiind posibilă căutarea în text a unor cuvinte cheie, ori copierea unor secțiuni de text). Pe de altă parte, observăm că nici anunțul, nici dezbaterea publică ori termenul de aprobare a bugetului nu au fost făcute la timp.

*1 (2 = în termen, 1 = în afara termenului, 0 = deloc)
*2 (2 = format editabil, 1 = vizualizare prietenoasă, 1 = pdf editabil, 0 = pdf scanat)
*3 (2=adoptat în termen, 1 = adoptat după termen, 0 = neadoptat

Despre importanța accesului la informațiile de interes public, Funky Citizens notează următoarele în analiză:

„Municipiile, orașele și comunele ar trebui să fie primul loc în care democrația este una deschisă către cetățean. Nivelul local este cel optim pentru o schimbare de paradigmă a implicării civice și politice a cetățenilor, cu rezultate rapide și de impact, care pot stimula cetățenii să repete inițiativa. Bugetele locale sunt printre cele mai importante ocazii cu care autoritățile administrației publice locale pot implica cetățenii și alți actori interesați în conversații de substanță despre prioritățile comunității lor.

Cu toate acestea, în majoritatea localităților din România nu există un cadru coerent de dialog constant între cetățeni, ONG-uri și autorități locale. Interesul pentru o implicare continuă în decizia publică este mic, deși prezența la urne pentru alegeri locale este depășită doar de cea de la alegerile prezidențiale. Nu există o cultură puternică a participării publice, spre deosebire de țările nordice, de pildă. Mai mult, legea care reglementează transparența decizională la nivelul administrației oferă un cadru minimal care de multe ori rămâne doar un deziderat pe hârtie (…) Deschiderea bugetelor vine la pachet cu o democrație mai incluzivă și economii mai stabile, atrăgătoare pentru investitori. Țările care își deschid bugetele au deficit mai mic, costuri de împrumut mai mici, bugete mai credibile, instituții democratice mai puternice, colectarea de venituri mai solidă și rezultate de dezvoltare mai bune”.