marþi, 16 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Cum va afecta revitalizarea Cetății Aradului bulevardul central și cât de optime sunt obiectivele din masterplan – o analiză a specialiștilor în domeniu

    de Raluca Medeleanu | 21 iunie 2023, 10:07 AM | Administraţie | Specialiștii | Știri Arad

    1

    La începutul acestei luni, conf.univ.dr Ioan Andreescu a venit în fața consilierilor locali să le prezinte un amplu document pe care firma de arhitectură la care este asociat l-a alcătuit, în vederea stabilirii obiectivelor pentru reabilitarea Cetății Aradului. Intitulat „masterplan”, proiectul întocmit de Andreescu & Gaivoronschi SRL prevede conservarea construcțiilor existente, dar și construirea unor elemente noi, precum un amfiteatru, un complex expozițional, chiar și un hotel.

    Deși proiectul a fost votat de consilieri, aceștia și-au manifestat o oarecare șovăială, fiind de părere că va fi nevoie de o analiză mult mai largă, cât și de o dezbatere publică pe subiect. Momentan, municipalitatea nu a anunțat vreo astfel de întrunire, însă fiind curioși să aflăm părerile unor persoane abilitate, am lansat o invitație mai multor specialiști în domeniu pentru a comenta conținutul masterplanului. Dintre toți arhitecții pe care i-am contactat, doi ne-au răspuns invitației: arhitectul prof.univ.dr. Teodor Octavian Gheorghiu, chiar specializat pe cetăți medievale, care a fost inclusiv vicepreședinte al Comisiei de Istorie a Orașelor din România din cadrul Academiei Române, respectiv arhitectul Alexandru Nagy-Vizitiu, de la Modular SRL, care este cunoscut în oraș și ca membru al asociației Pro Urbe, o asociație care de ani de zile militează pentru importanța calității tuturor proiectelor care se derulează în Arad.

    Rolul unui „masterplan

    Înainte să redăm cele discutate cu cei doi arhitecți menționați, amintim și cele subliniate de arhitectul Ioan Andreescu despre ce este un masterplan și cât de util este el ca etapă a unei astfel de intervenții.

    „Masterplanul e un pas obligatoriu, este o investigație foarte complexă care se face din foarte multe puncte de vedere, istoric, urbanistic, funcțional, impact asupra orașului, inclusiv studiu unor indici fizici și un scenariu financiar destul de complex (…). Când treci la atribuirea elementelor pentru executare, cel care câștigă respectivul procedeu are în fața lui un scenariu perfect pus la punct, adică obiectul pe care el trebuie să-l facă este definit, ca dimensiune, aspect, materialitate. În felul acesta, tu te asiguri că proiectul complex o să arate exact așa cum l-ai definit în masterplan, pe când PUZ-ul e o partitură sumară care nu permite lucrul ăsta(…). Dacă nu introduci această fază de reglementare complexă în PUZ-ul care prelungește masterplanul, tu o să obții o interpretare foarte relaxată a problemei și dacă este un proiect important economic, de imagine, de prestigiu, o să încerci după niște ani de zile și după multe milioane cheltuite, un sentiment puternic de dezamăgire . Deci dacă ai intrat pe linia aceasta, masterplan plus PUZ – o reglementare complexă și un mod foarte inteligent de a defini caietele de sarcini, ai o șansă să obții ceea ce ți-ai dorit de la bun început”, a explicat arhitectul Ioan Andreescu în ședința CLM din 1 iunie 2023 .

    „Un proiect excelent poate fi dezastruos aplicat în realitate”

    Cu toate că rolul masterplanului e acela de a „bate în cuie” ce trebuie să facă și cum trebuie să intervină viitorul constructor desemnat, arhitectul Teodor Octavian Gheorghiu este sceptic. Iar asta din cauza multitudinii de proiecte care s-au dezbătut de-a lungul timpului, fără încă o concretizare. Mai mult, are mare neîncredere în capacitatea de bună implementarea a celor stipulate în acest masterplan.

    cetatea aradului

    „Mi-este greu să fac referiri la acest studiu care, în sine, ar trebui considerat un parcurs al intervențiilor viitoare; o țintă finală. Mi-e greu pentru că el, având o valoare certă, va trebui să fie administrat – și aici am dubii serioase că se va acționa corect, la nivelul calității obiectivului. Am prea multe exemple recente de «proaste practici» arădene. Altfel spus, calitatea masterplanului e una și calitatea administrării lui, e alta.

    Un proiect excelent poate fi dezastruos aplicat în realitate; totul depinde de fazele ulterioare de proiectare (care vor depinde de aceeași administrație) și, finalmente, de actul administrativ care va impune anumite intervenții constructive sau de amenajare”, ne-a spus arhitectul.

    Teodor Octavian Gheorghiu ne-a spus și care sunt, în opinia dumnealui, obiectivele cele mai importante, atunci când se va trece la etapa propriu-zisă de intervenție.

    „După mine, în afara protejării acestei arhitecturi militare (cea mai completă cetate de acest tip din Romania), ar trebui protejată vegetația, astfel încât să se mențină ca pol verde important al orașului. De asemenea, ansamblul va trebui conectat suficient de bine cu orașul, dar prin intervenții și trasee discrete.

    Cam asta e tot ce pot să spun în aceasta fază a procesului, pentru că trebuie să ne reamintim că anterior acestui masterplan au existat zeci de propuneri făcute doar în ultimii 30 de ani, care au fost uitate între timp”, a declarat pentru Special Arad arhitectul Gheorghiu.

    Andreescu & Gaivoronschi SRL, o bună reputație printre profesioniștii în domeniu. Totuși, ar fi fost optim un concurs de idei organizat de Ordinul Arhitecților din România

    Dacă intervenția domnului Teodor Octavian Gheorghiu a fost una scurtă, arhitectul Alexandru Nagy-Vizitu a analizat subiectul pe mai multe „fațete”, oferindu-ne părerea sa avizată atât despre cei care au întocmit masterplanul și despre proiect în sine, cât și despre impactul pe care revitalizarea cetății l-ar avea asupra municipiului (mai ales că apăruseră mai multe opinii în social media care dădeau de înțeles că ar fi un efect negativ).

    De la început, arhitectul Nagy-Vizitiu a dorit să sublinieze că are o părere foarte bună despre cei care au întocmit masterplanul, însă e de părere că ar fi fost mai oportună organizarea unui concurs internațional de idei de către Ordinul Arhitecților pentru stabilirea obiectivelor.

    „Firma Gaivorovski și asociatul Andreescu, pe care îi cunoaștem din facultate și au fost niște studenți promițători la vremea respectivă, au avut proiecte apărute în revista Arhitectura, ceea ce nu este puțin lucru, iar după aceea și după absolvire au avut diferite lucrări de mare calitate în Timișoara. Deci despre această firmă putem spune că o susținem și se susține ea prin ceea ce a făcut până acum în domeniul acesta. Pe de altă parte, nu pot să nu mă gândesc că o astfel de lucrare ar fi trebuit să se facă în urma unui concurs de arhitectură, care ar fi trebuit să fie pe o temă care să fi fost elaborată de către Ordinul Arhitecților, care face astfel de lucruri, contra cost, dar își merită ultimul leu pe care îl primește. Și acest concurs de arhitectură ar fi putut participa și colegii Gaivorovski și Andreescu, cărora chiar le dau șanse de obținere a premiului 1, dar era bine, potența pe toată lumea lucrul acesta. Adică, o temă de proiectare bine făcută și un concurs internațional, în care erau investiți niște bani, s-ar fi întors către beneficiar, care este administrația locală și în ultima fază cel mai câștigat este cetățeanul arădean, și ar fi ieșit probabil o lucrare și mai de calitate. De ce spun asta? Pentru că în România există această tendință de a se face și concursuri de arhitectură la scară mică, iar localități mai mici decât Aradul și cu obiective care sunt sub nivelul acestei cetăți. Ori ea ar fi determinat foarte mulți arhitecți din Europa și chiar de pe glob să vină și să facă niște propuneri care ar fi ajutat acest proiect. Dar și această formulă este acceptată”, ne-a spus arhitectul Nagy-Vizitiu.

    cetatea aradului

    (Alexandru Nagy-Vizitiu în Cetatea Aradului, 2016)

    Orice se va întâmpla în cetate, ea trebuie legată de oraș

    La fel ca arhitectul Teodor Octavian Gheorghiu, și Alexandru Nagy-Vizitiu este de părere că indiferent ce se planifică în interiorul cetății, este foarte important ca cetatea să nu fie privită doar ca un element individual, ci să fie legată de oraș. Pentru acest lucru, a accentuat importanța realizării mai multor poduri de acces pietonal și pentru biciclete, care să creeze interes în mod organic arădenilor pentru zona cetății.

    „Concret, ei (Andreescu & Gaivoronschi, n.red.) au făcut o modulare interiorului acestei cetăți și au și găsit diferite funcțiuni de care are nevoie cetatea ca să devină un obiectiv de vizitat și funcțiunile respective probabil că fac bine cetății. Ca o paranteză, pentru că eu consider că centrul Aradului este cetatea, am susținut și realizarea acolo a monumentului marii uniri care ajuta la mobilare. Avem și situația cetății de la Alba Iulia care a fost demult trecută în circuitul civil, care poate fi un model despre cum ar trebui făcut și la Arad și despre cum nu ar trebui făcut.  Aș susține în continuare că în cetate și-ar avea loc și acest monument, pentru că oriunde îl amplasăm, el paralizează circulația de 1 Decembrie și pe lângă faptul că există probabil și partea pozitivă în care lumea participă la sărbătoare, există și partea negativă în care sunt tot felul de persoane care nu pot să treacă pe acolo, e o paralizare a circulației, pe oriunde ar fi, și dacă s-ar fi pus pe lacul de la Pădurice, și dacă s-ar fi pus în piața de la Podgoria și dacă se pune în fața Consiliului Județean… masa care vine este mare și atunci, implicit, nu ar încăpea în niciunul dintre aceste locuri. Cred că cetatea e locul în care pot să mă duc – și nu numai pentru asta, dar și pentru târgurile care se fac.

    pod cetatea alba iulia

    (Cetatea Alba Carolina – Alba Iulia)

    Aș mai avea un amendament, în afară de ce înseamnă reabilitarea cetății și reconversia ei, trebuie și legarea cetății de oraș. Doar că ea a fost prevăzută ca un obiectiv izolat de oraș și care trebuia să fie cumva închis față de oraș, tocmai ca să reziste. Dar acum aș vedea-o legată prin poduri peste Mureș. Avem aici deja un pod care este exemplu de neurmat, în sensul că a costat și foarte mult și e amplasat aleatoriu. Cred că ar trebui făcute poduri de jur împrejurul cetății, pentru ca cetatea să fie în primul rând un loc prin care oamenii trec, cum se întâmplă la Alba Iulia. Poduri pietonale și pentru biciclete, care ar fi undeva la un sfert de preț față de acest pod nou. Eu sunt adeptul materialelor compozite, sunt adeptul reluării podurilor care au existat peste Mureș și chiar am în colecția personală un proiect de reabilitare a unui pod din lemn peste Mureș. Un astfel de pod ar avea partea de lemn pe care se merge și cu bicicleta, în sensul că să se pună elemente de cherestea, pe de altă parte, elemente din cablu sau din funie, de data aceasta nu din cânepă care poate are termen de viață limitat, dar o funie realizată din materiale sintetice care este mai rezistentă. Fără picioare intermediare, cred că se pot face astfel de poduri peste care să se treacă pietonal și cu bicicleta, cu sarcina care să suporte la un moment dat să zicem 200 oameni și 50 de biciclete, ar fi ușor de suportat. Dar cum spun, nu fac decât să copiez podurile care s-au realizat peste Mureș”, ne-a explicat arhitectul.

    Despre înființarea unui hub în Biserica Franciscană din Cetate: „Pentru mine asta cu hub-ul este cumva o marotă a unui policitian arădean”

    IMG 4623

    (Concertul Filarmonicii Arad „Rock în cetate”)

    Alexandru Nagy-Vizitiu consideră că cel mai important aspect al cetății este funcția de zonă pietonală, iar anumite funcțiuni le va dobândi organic, ulterior. Tocmai de aceea l-a frapat propunerea de a se înființa încă de la început un „hub cultural” în incinta Bisericii Franciscane, considerând ideea forțată.

    Noi am încercat să ne documentăm mergând în alte părți, am încercat și să intrăm în asociația cetăților Vauban, dar ni s-a spus că nu este Vauban, căci a fost făcută mai târziu, însă nescăzând cu nimic valențele arhitecturale ale cetății, ci doar atât că nu se mai numește cetate Vauban. Ea seamănă, dar și Pentagonul din SUA seamănă… Și aceste funcțiuni pe care le vedem acolo le-am mai văzut la Petrovaradin, la Novi Sad, unde există o astfel de cetate, trecută în circuitul civil în proporție de 90%, 10% încă și-au mai păstrat o mică secțiune militară.

    Pentru mine, asta cu hub-ul este cumva o marotă a unui policitian arădean pe care n-aș vrea să-l preiau ca model. Hub-ul poate să devină ca o consecință a faptului că acolo se întâmplă lucruri, dar nu începi prin a deveni hub, ci crescând. Nu știu dacă pot să mă gândesc că ceva s-a pornit la nivel de hub. Adică «think big» cum spun englezii, ori cred că lucrurile astea ar trebui să vină pas cu pas. Da, avem un potențial acolo, dar lucrurile astea să se întâmple puțin câte puțin, și Petrovaradin e un exemplu pozitiv.

    Un alt exemplu e cetatea din Oradea, care tot așa a fost trecută în circuitul civil, în care au fost invitate ONG-urile orădene să vină să stea pe o perioadă limitată gratuit, investind sub stricta supraveghere a celor care gestionează cetatea. Au câștigat cu toții. Și ONG-urile că au avut un sediu, dar a câștigat și cetatea pentru că ei și-au făcut aceste amenajări care nu au costat foarte mult. E un început. În felul acesta se poate începe. Cred că și la Petrovaradin există o dinamică, e un loc unde sunt invitați artiștii plastici din Serbia să vină și să expună, să vândă, să creeze și funcționează, dar e o formulă încă subvenționată.

    Revenind la poduri, asta trebuie să facem. Pentru că la ora actuală înconjurăm cetatea fără să ne dăm seama, că de când ne-am născut avem niște circuite mult mai lungi din cauza cetății, ori la Alba Iulia se trece prin cetate. Oamenii merg la serviciu pe drumul cel mai scurt care duce prin cetate, oamenii se duc la cumpărături pe drumul cel mai scurt care trece prin cetate. Asta trebuie să facem și la Arad. Să ne redescoperim orașul și să avem aceste funcțiuni, în primul rând funcțiunea de circulație.

    Aici aș avea o rugăminte către proiectanții actuali: să vadă lucrurile și în această perspectivă, de a lăsa și arăta cele mai scurte trasee. Cetatea are formă de hexagon semiregulat și ar trebui probabil undeva la 6 poduri realizate în jurul cetății. Ce mai trebuie spus e că trebuie să respectăm cetatea, dar trebuie adusă la o formulă contemporană și să realizăm încă niște accese în forma cea mai puțin distructivă, dar pe care să le realizăm. Ea are mai mult de două accese și acum, eu două am văzut care sunt cele mai mari, cel din spate este cumva similar cu cel din față, dar se mai pot face încă patru accese pentru a se scurta aceste drumuri. Circulația într-un oraș ca Aradul este importantă. Necirculația necrozează zonele respective. Dacă noi trecem în mod natural pe acolo și nu deranjăm, dar putem deveni și participanți la ce se întâmplă acolo, ca și turiști în propriul nostru oraș, cred că asta este unul dintre secrete”, a spus Alexandru Nagy-Vizitiu.

    Revitalizarea Cetății Aradului nu pune în pericol centrul; răul a fost făcut deja de supermarketuri

    Cetatea Aradului

    Întrebat fiind despre efectul pe care îl va avea revitalizarea cetății asupra Bulevardului Revoluției, dacă nu îl va transforma într-un „centru fantomă”, așa cum se temeau mai multe persoane pe social media, arhitectul a fost de părere că – din contră – va ajuta la resuscitarea lui. Despre degradarea centrului a fost de părere că răul a fost produs deja și că are de a face cu permiterea construirilor de hale care găzduiesc supermarketuri mult prea aproape de centrul orașului.

    „Acolo există niște funcțiuni pe care le introduci în cetate, dar pe Bulevard poți să păstrezi funcțiunile dinainte. Răul este făcut deja aici pe centru de către aceste firme multinaționale care au deschis în zone favorizate de către administrația locală și pe care noi nu le-am văzut niciodată bine, cum sunt aceste supermarketuri. Formula corectă este cea care se petrecea la defunctul Carrefour (fostul Armonia, n.red.), care s-a așezat corect în Arad, la ieșire, dar unde putea să meargă oricine cu mijloace de transport dedicate, gratuite, dar au fost închiși de alții care au venit apoi într-o formulă în care cred că nici nu se așteptau, cred că se miră și ei cum au ajuns aici. Supermarketurile astea nu ar fi afectat cu nimic populația Aradului cu condiția să fi venit în formula de băcănie, adică închirierea sau cumpărarea unor spații existente. Mai avem așa, de exemplu la Ziridava… ele pot funcționa în spații existente, dar aducerea acestor hale nu fac bine nici imaginii Aradului, pentru că alterează. La gară, de exemplu, s-a demolat o clădire cu valențe arhitecturale plastice, istorice, din cărămidă aparentă, s-a sacrificat în loc să fie luată tot așa, într-o formulă reglementată. Peste tot în Europa ele au făcut rău, tendința acum în Europa e să se închidă astea și să se pună afară, cum s-a pus la noi fostul Carrefour, care s-a închis din cauza unor reglementări incorecte. Corupția în urbanism deja se vede…”, a concluzionat Alexandru Nagy-Vizitiu.

     

    Citește și:

    • Amfiteatru, complex expozițional, chiar și un hotel – obiective din masterplanul pentru Cetatea Aradului • Special Arad

    • Supermarketuri închise duminica şi mutate în afara oraşelor, proiect de lege propus de doi liberali • Special Arad

    • „Apocalipsa” după Armată. Încotro „sălbăticia” din Cetatea Aradului? Specialiștii au cuvântul! • Special Arad

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. „[…] Corupția în urbanism deja se vede…” – această afirmație de final, sintetizează, cu tristețe, „sterilitatea tuturor discuțiilor publice” pe aceste teme:
      – GAȘCA ȘMECHERILOR DIN IMOBILIARE, împreună cu acoliții lor din Administrație, unii notari, avocați sau arhitecți „de casă”, continuă să facă DOAR ce „vor mușchii lor” și ce le maximizează profitul. 😡
      .
      Restul discuțiilor publice, organizate de Administrație, sunt doar „praf în ochi”, ca să pară că „și părerea ta contează…”.
      În continuare, oricum vor face DOAR CEEA CE EI VOR și care NU VA AVEA NIMIC COMUN CU INTERESUL PUBLIC. 😠
      .
      De aceea este Aradul (și România), acolo unde este …. (un dezastru arhitectural !!!), și, doar frumusețile naturale, ne mai mențin cât-de-cât atractivi pt. turiști (dar, oare, pentru cât timp…?!)..

      +12 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    8 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.