„Rămâne de dorit o parcare în Arad”, a scris în comentarii un arădean pe pagina de facebook a Special Arad, iar un altul ne-a îndemnat – „Vino pe jos, putoare” la materialul care a declanșat cea mai aprigă polemică din ultimul timp: „Un loc de parcare, vă rog, lângă Piața Catedralei!”.

Sute de comentarii au fost scrise aici și pe grupurile de pe rețeaua socială pe care a fost distribuit materialul. Inaugurarea Târgului de Paşte în încă neinaugurata Piață a Catedralei, cu toate plusurile și minusurile sale, pare să-i fi trezit pe arădeni din amorțeala civică în care au stat de ani de zile.

Mulți dintre aceștia au decis să-și încoarde în sfârșit „mușchiul civic” și să spună măcar pe facebook ce și-ar dori pentru Arad, ce s-a făcut bine și ce rău aici, ce se poate face și care sunt greșelile din dorințele celorlalți arădeni.

Materialul nostru a declanșat nu doar un război al ironiilor, cu care suntem atât de familiarizați aici (al ironiilor care vin din zona cetățenilor, dar și din zona oficialităților), ci și o luptă a viziunilor și a direcțiilor posibile de dezvoltare ale Aradului.

Ne-a surprins pozitiv faptul că, cel puțin în declarații, mulți dintre arădeni preferă mersul pe jos și adoră parcurile, copacii și spațiile verzi, sunt dispuși să-și lase mașina departe de centru și să vină în plimbare până în Piața Catedralei.

Au fost însă și alții care, pedalând pe acest trend sănătos, s-au întrebat cum ar trebui să procedeze bătrânii, cei cu dizabilității, cei cu copii mici şi pentru cine exact sunt gândite astfel de pieţe.

(Niciun loc liber de parcare de 1 Mai, la amiază, în Piaţa Catedralei)

Parcare pe centru pentru un gram de civilizaţie sau picior frumos şi corp sănătos?

Taberele s-au împărțit clar. De o parte s-au poziționat arădenii care cred că Aradul are nevoie de parcări în centru, în condițiile în care numărul locurilor de parcare e insuficient chiar și acum, iar numărul mașinilor crește spectaculos de la an la altul. Chiar şi de 1 Mai, la amiază, în plin soare, în Piaţa Catedralei şi pe străzile învecinate nu exista niciun loc liber de parcare.

De cealaltă parte stau arădenii care cred că centrul e accesibil și fără mașină, pentru că vorbim aici de un oraș mic care poate fi străbătut la pas în nici 2 ore și care are mijloace de transport în comun. Dar între cele două tabere s-au strecurat zeci de nuanţe. Cele care demachiază realitatea arădeană cosmetizată de către autorităţi şi de ilustratele de pe facebook.

Nuanţe care au scos în evidenţă realitatea din oraş, care arată astfel:

– mijloace de transport în comun cu probleme, fără aer condiţionat, urât mirositoare, care nu sosesc la timp şi nu asigură minimum de siguranţă cetăţenilor;
– absenţa bicicletelor de închiriat, o investiţie pornită încă din 2021 şi care tot de trei ani are staţii de biciclete montate, degeaba, de cele mai multe ori pe foste locuri de parcare;
– piste de biciclete ucigaşe, întinse, ce-i drept, aşa cum se lăudau în trecut autorităţile, pe 120 de kilometri, pe care nimeni nu are curajul să circule;
– absenţa parcărilor pe centrul oraşului; distrugerea lor pe porțiuni întregi care duc spre zonele verzi importante din vecinătatea Aradului;
– nicio investiţie în vreo parcare nouă din centru;
– investiţii eşuate în fast-parkurile din cartiere, tratate acum cu parcări interzise pe străzile învecinate şi cu amenzi;
– imposibilitatea de a te plimba în siguranţă pe jos, pe centrul Aradului, un subiect atins de Special Arad într-un material pe care îl poţi citi AICI şi care a declanşat şi el ample dezbateri.

(Una dintre parcările centrale dedicate personalului Primăriei Arad) 

Niciun kilometru în plus de linii de tramvai

La toate acestea se adaugă un sistem de transport în comun care se modernizează în paşi de melc, dar care nu se extinde. Ultima extindere a linilor de tramvai a avut loc în 2004, spre Zona Industrială Vest.

Aceasta se termină însă brusc, la 2 kilometri distanţă în fapt de zona industrială.

Între timp, zona industrială s-a aglomerat, dar de ani buni se caută alte soluţii pentru eliminarea blocajelor din trafic – sensuri giratorii, semafoare, orar de lucru diferit pentru firmele de aici pentru ca mijloacele de transport cu care îşi aduc societățile muncitorii să nu se blocheze în trafic – dar nu linii de tramvai, cu toate că acesta este considerat unul dintre cele mai ecologice mijloace de transport.

Câteva tramvaie noi, moderne, au fost achiziţionate totuşi, în ultimii ani, de administraţiile Falcă şi Bibarţ, iar câteva staţii încep încet-încet să fie aduse și ele aproape de standardele occidentale.

Niciuna dintre investiţiile noi gândite de Primărie, sau de privaţi, nu a fost completată cu crearea de locuri de parcare suficiente (vezi cazul stadionului UTA, care acum se bucură de parcarea mall-ului din vecini pentru a elimina blocajele).

Aşa că, dacă lucrările îşi vor dovedi utilitatea la final de investiție, îşi vor scoate la iveală şi neajunsurile, aşa cum a fost şi la UTA.

Pe scurt, comentariile arădenilor au demachiat realitatea oficialilor şi au indicat şi lipsa de viziune, de gândire pe termen lung, incapacitatea acestora de a privi în ansamblu.

(Pentru cine a fost modernizată Piața Catedralei?)

Arădenii, adepţii plimbărilor în aer liber, pe hârtie

Comentariile arădenilor au mai arătat că, cel puțin în teorie, cu toții suntem adepții plimbărilor în aer liber, pe bicicletă, a drumurilor făcute pe jos, dar nu suntem în stare să vedem dincolo de nevoile noastre, să privim şi spre ceilalţi.

Absența parcărilor în centru, lângă astfel de piețe, cum e cea a Catedralei, vine cu neajunsuri nu numai pentru oamenii comozi, ci și pentru cei care ar dori să ajungă aici ca turiști, pentru vârstnici, copii, persoane cu dizabilități, pentru comercianții de aici, pentru riverani, care ar avea nevoie de locuri de parcare, aici sau mai departe, dar undeva unde să-și poată lăsa mașinile la o distanţă decentă de casă. Dar nu chiar atât de departe ca în Subcetate, cum sugera un comentator.

Antiparcare/Cei care nu mai vor maşini în Arad şi nici oameni comozi

Cum se vede problema noilor investiţii din Arad de către arădeni? Unii apără absența parcărilor propuse de executiv, dar șterse din investiții, cu faptul că trebuie să devenim mai verzi și mai activi, să ieșim din comoditatea care ne face să ne dorim să parcăm mașina în mijlocul pieței, dacă e cu putinţă.

„În țările civilizate se scot locurile de parcare și se fac piste de biciclete și transport în comun. Ești la nici 5 minute de stația de tramvai. Pentru ce îți trebuie loc de parcare?”, scrie un arădean în comentarii, în timp ce un altul ne critică pentru faptul că nu scriem suficient despre mersul pe jos şi pe bicicletă: „Special Arad, mai promovați și mersul pe jos sau cu bicicleta, nu doar locuri de parcare și mașini cu bilete de handicap”.

„Las’ că mai mergem și noi pe jos… dacă mergi la târg, o faci în plimbare. Şi gata!”, e de părere o locuitoare a oraşului, în timp ce un arădean din zona Pieţei Catedralei scoate în evidenţă încă o problemă cu care a venit reabilitarea: „Nici mie nu îmi convine că de fiecare dată când merg şi eu acasă sau vreau să ies din curtea mea, am maşini care parchează în poartă şi nu pot ieşi (plus că nu au bunul simț nici să lase un număr de telefon pentru a-i suna să vină să îşi mute maşina). Şi scrie mare pe poartă că este interzis, dar de acuma este poliția şi se va lua atitudine. Chiar și în poza de mai sus (poza care ilustrează materialul- n-.r.) se poate observa că este maşina în poartă”.

„Situație similară în zona stadionului UTA atunci când au loc evenimente și în weekend la piața Obor”, punctează și un alt arădean, fapt care nu face altceva decât să indice lipsa locurilor de parcare de prin oraș, nu doar din centru.

Parte din arădeni s-au arătat extrem de supăraţi că ceilalţi arădeni nu aleg mersul pe jos şi, ca atare, i-au criticat și ironizat pentru dorinţa lor de a se deplasa spre noul punct de interes al Aradului cu mașina:

„Trebuia și un heliport pentru cei mai pretențioși”;

„Trebuia sa facă o parcare supraterană chiar deasupra piațetei. Să sari din mașina direct în turla catedralei! Nu-i destulă bătaia de joc dimineața în jurul școlilor, că și-ar duce odraslele cu mașina până la ușa clasei. Mai și pe jos! Ne-am fi născut cu curu-n mașină!”;

„Bicicletă, mers pe jos, transport în comun! Orașele sunt făcute pentru oameni, nu pentru mașini..dar nah, ne-am născut în mașină toți… am ajuns să ne plângem că mergem pe jos 5 minute, vai de noi!”;

„Cum era vorba aia, mersul pe jos face piciorul frumos. Se pare că arădenii s-au născut în mașină”.

Radicalitatea unora a mers până acolo încât să sugereze eliminarea mașinilor din oraș, sau măcar de pe centru.

„Lărgirea străzilor sau amenajarea parcărilor a dus invariabil la creșterea traficului și nu la rezolvarea problemei maşinilor. Problema în cazul de faţă sunt chiar maşinile. Marile oraşe europene, mult mai aglomerate, au rezolvat problema dar nu cu parcări sau şosele mai largi”, a punctat un comentator.

Proparcare/Cei care au numărat cele 50 de locuri de parcare în minus după modernizare

De cealaltă parte, zeci de arădeni au demontat spusele celor care îi critică pe cei care vor parcări pe centru, folosind și câteva ironii:

„Nu mai plângeți! Luați bicicletele electrice, tot stau degeaba, oare de ce nu sunt folosite? Săracii investitori, au băgat bani degeaba sau……..?”.

Alţii au calculat şi numărul de locuri de parcare eliminate după modernizarea zonei:

„Având în vedere că zona dinspre Catedrala Ortodoxă și cea de peste drum vor fi pietonale, de fapt s-au redus drastic locurile de parcare. Mai mult de atât, în față la Piața de ruși și în partea opusă au fost locuri de parcare pe ambele părţi, prin lăţirea trotuarelor s-a renunţat şi la acele locuri.

În principiu, în Piaţa Catedralei s-au pierdut vreo 50 de locuri.
Colac peste pupăză, pe strada VasileGoldiș  a apărut acum vreo câţiva ani şi hotelul Aniroc care, cel puţin în zilele cu meciuri, goneşte riveranii de pe Goldiş tot spre Piaţa Catedralei pentru a face loc autocarelor cu echipele de fotbal şi cu suporteri”.

Pentru turişti, comercianţi şi cumpărători

„Pentru cei care vând la căsuțe este groaznic…nici ieri în a 3-a zi de târg nu s-a luat nici o măsură….au pus căsuțele… dar …marfa..o ții în căsuță? Și dacă vinzi, cum le cari de la mașină dacă e lăsată la jumate de km de piață ….plus de asta nu toți care vin la târg stau în Arad sau în centru… mai sunt bătrâni, copilași mici, care nu-i poți trimite la o plimbare lungă…deci…no commnet…”, a indicat un alt arădean minusurile cu care vine absenţa unei parcări dedicate acestui spaţiu nou creat.

„Se gândește cineva că poate la nefericitul târg vrea să vină și o persoană (cel puțin una!) cu probleme locomotorii? Cu dizabilități…sunt copii sau alte persoane care nu se pot deplasa de cine știe unde până acolo.

Măcar pentru ei ar trebui găsite soluții…trimisul la plimbare perpedes sau cu bicicleta e doar un vis pentru unii…ei să stea numai în case, că și locurile destinate lor sunt ocupate, oricum, peste tot!”, a completat un alt comentator.

În același timp, un alt arădean a lărgit perspectiva, amintindu-şi şi unde a fost mutată piaţă agroalimentară şi problemele de acolo:

„S-a mutat piaţa într-un loc unde sunt doar câteva locuri de parcare ocupate de vânzători. Si cumpărătorii (la piaţă vii să cumperi produse…cum să le cari… că până la tramvai sau alt mijloc de transport este cale lungă) nu au puse la dispoziţie locuri de parcare.

Pe strada Ceaikovki se putea parca pe ambele direcţii…acum numai pe una, ocupate deja în majoritate de riverani. Poliţia vânează pe cei care eventual parchează în loc nepermis….deci asta este Aradul lucrului bine făcut!!!”

Şi un pic de mişto arădean

Alți arădeni par doar sătui de investițiile ratate ale autorităților publice și aleg calea ironiilor și a miștoului românesc:

„Daaaa. Se construiește în Arad. #pentruArad #AradulFrumos #doarArad  #Daconstruim. Cei mai buni #mandate pe viață”;

„Pentru ce s-a investit atâta: ca să faci talcioc în fața bisericii? Urâte idei au mai avut aleșii noștri”;

„Sunt (parcări – n.r.), doar nu le vedem noi…în proiect. Așa este în Aradul lucrului bine făcut…”;

„În spate la primărie se putea face o parcare cu un parc deasupra ( ironie la adresa proiectului mai vechi al primăriei de a face din parcul Eminescu parcare cu parc deasupra – n.r.);

„A distrus piața catedralei să facă târg de Paște”;
„Dar nu-i problemă:2 case vechi si oribile (cum zic viniiturile) demolate şi, uite!, gata parcarea, că piaţa dă rusi deja e a militienilor «ptui, ptui parcarea mea» şi totu’i rezolvat!”

În țările civilizate, amintesc alți arădeni, dar și la noi în țară, în orașele care se dezvoltă, „zonele pietonale imense sunt flancate de parcări subterane construite pentru a putea elibera spațiu modernizat de mașini și a-l reda cetățenilor. Dar sunt făcute deodată, sau parcările primele. La noi a ieșit doar una din două investiții și aia prost”.

Cât despre parcări subterane şi supraetajate în Arad, arădenii cred că acestea vor fi „Când o face plopul pere și «rechita» micșunele! Atât că pentru zicala asta unul a plătit cu viața!”

(Piaţa Avram Iancu, locul unde se vorbește de cel puțin 12 ani de amenajarea unei parcări subterane)

Cele patru parcări de pe hârtiile Primăriei, pe care instituţia le considera necesare încă de acum 12 ani

Care e realitatea arădeană? Una frumoasă pe hârtie. Aici, pe hârtie, au fost desenate începând din anul 2012, parcări subterane – în Piaţa Avram Iancu, cu peste 500 de locuri de parcare și în Piaţa Catedralei (devenită imposibil de realizat pe viitor dat fiind că investiţia e aproape finalizată), tot de peste 500 de locuri, dar și parcări supraterane – într-o curte cu intrare de pe Bulevardul Revoluţiei, în apropiere de Pogdoria, pe locul fostului sediu al GCA, cu 159 de locuri, şi una pe Vîrful cu Dor, cu doar 19 locuri.

Mai exact, patru parcări a simțit Primăria Arad că ar fi nevoie în Arad, în ultimii 12 ani cel puţin, parcări pentru care a plătit studii, dar pe care nu le-a realizat.

Între timp, s-au pierdut zeci de locuri de parcare pentru că unele străzi au fost făcute pietonale, alte locuri de parcare au fost ocupate de terase, pentru că s-au desenat pe fostele parcări locuri de parcare pentru motoare, pentru că s-au pus stâlpi de protecție în zonele în care arădenii mai găseau un loc improvizat de parcare.

Cum stau că parcările vecinii din Oradea și Timișoara?

În tot acest timp, în doi ani de zile, Oradea a făcut pe centru 2.000 de locuri de parcare subterane și supraterane, iar Timișoara alte zeci și lucrează la câteva sute. Sistemele de închiriat biciclete funcționează în mai toate municipiile din vecini cu care vrem să ne comparăm, iar pistele de biciclete realizate aici par mai puțin criminale decât la noi.

Bulevarde întregi au fost modernizate în Oradea, Timișoara sau Cluj, în cazul ultimului municipiu au fost demolate şi case pentru a putea lărgi bulevardele şi a fluidiza circulaţia spre stadion, iar pe fostele terenuri abandonate din vecinătatea acestora au fost create locuri de parcare la sol.

Într-un an și jumătate, pe 24 de milioane de lei, Primăria Arad a reușit (aproape) să finalizeze pavarea unei pieţe în care au fost desenate 32 de locuri de parcare, au fost realizate 26 și s-au pierdut câteva zeci.

Puterea cetăţenilor care comentează

Pentru concluzie, am porni tot de la comentariile postate de arădeni pe facebook, la materialul nostru, şi am spune că poate „Oamenii au uitat să umble pe jos…”, dar încă nu au uitat să gândească limpede şi pe cont propriu. Unii dintre arădeni se mai uită chiar şi în vecini şi văd, cu tristeţe, că acolo se poate, dar că la noi nu mai funcţionează nici măcar puterea exemplului.

E drept, fără venituri medii, populaţia unui oraş nu îşi mai permite să iasă în afară să vadă exemplele pozitive din vecini, ca să aibă termeni de comparație, fără timp liber nu-şi mai încoardă mușchiul civic şi nu mai protestează, nu mai clatină lumea, iar fără şcoală uită că măcar o dată la patru ani are cea mai mare putere: de a alege să fie condusă de gospodari.

Citește și: 

Un loc de parcare, vă rog, lângă Piața Catedralei! 

Despre parcările din Arad, numai de bine. Dar nu în anul 2024. Nicio parcare nouă (nici) în acest an 

Aproape de final: Piața Catedralei, 24 de milioane de lei pentru betoane între spații verzi și pavaje cu denivelări. Vestea bună e că natura îşi face loc printre pavele

Piața Catedralei, la nesfârșit. S-a scos pavajul de pe axa Mețianu-Turnul de Apă

Vestea bună a zilei: a treia oară poate fi cu noroc în Piața Catedralei

Vestea bună a zilei: avem bănci în Piața Catedralei. Vestea proastă e că… 

Operațiunea „pune dale, doar ca să le scoți” lovește din nou în Piața Catedralei!

Piața Catedralei, doar o mare de andezit la 9 zile înainte de termenul de finalizare

Piața Catedralei, petice pentru o lume nouă, mai bună

Ce a fost și ce a ajuns proiectul de reamenajare a Pieței Catedralei