Știri aproape ratate (9). Eu rămân. Iohannis şi Ciolacu rămân. Apoi, o să înţelegem limba animalelor. Până atunci: panică, veselie și alcool de sărbători





Eu rămân aici. Pot rămâne ca mulți alții şi când mai nimeni altcineva nu ar vrea să rămân. Şi preşedintele Iohannis rămâne. Pentru noi, desigur, dar şi pentru el: „Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că nu pot pleca? Dacă aș pleca, aș pleca prin demisie”.
De demisie nu poate fi vorba. Am aflat toate acestea din gura primului om al statului direct de la Bruxelles.
Mai rămâne şi Ciolacu, tot premier, şi câţiva miniştri, tot pe fotoliile lor. Glonţul ne-a trecut nouă pe la ureche, vin altele, pregătite deja de trăgători (și-s mulți), dar până atunci nimic nu-i de schimbat. Totul e de bine. În ţară şi la Arad.
Asta e ţara în care rămânem, ţara în care săracii trăiesc în România, bogaţii pe afară, țara în care încă primim bani de dezvoltare din Vest şi de destabilizare din Est.
Şi, dacă tot e bine, nimeni nu e de vină, să fie clar, pentru nimic. Să revenim la viaţa noastră cea de toate zilele.
Cine sunt cei care rămân și de ce
Să încetăm să tot căutăm vinovaţi, când ne e bine:
Asumarea responsabilității pentru criza politică de la București. Nicio demisie, multe întrebări
Şi, când se vede că ne merge bine dacă nu atunci când ne îmbuibăm şi ne îngrăşăm? Nu-i uşoară treabă nici cu viaţa bună, umflă burţile.
La noi, pe cele de la stat:
Statul gras. România a sărit de borna de 1,3 milioane de bugetari cu PSD-PNL la cârmă
Şi, uitați aici cine mai rămâne cu noi, în ţara asta, fără să-și facă prea mari probleme: Alfred Bulai a scăpat săptămâna ce tocmai a trecut și din arestul la domiciliu. La o zi după ce Snoop a publicat alte dovezi legate de cum își racola domnul profesor universitar victimele.
Aș putea să o țin, tura asta de știri ratate, numai în belele, cu materiale despre oameni care ne fac praf țara, viața, speranța şi tot ar fi extrem de lungă propunerea mea.
Chiar și următoare două știri sunt tot din categoria asta, deși la prima vedere par pe plus:
De pe pereții din Avignon (Foto: Times of Malta)
Când eroii sunt femei şi când căutăm mereu ceea ce știm
Dar rămân consecventă dorinţei de a vă prezenţa şi câteva ştiri dintr-o altă lume, una mai bună. Sau, dacă nu neapărat mai bună, sigur cu mai mulţi eroi.
Republica Moldova o are pe Maia Sandu şi uneori e de ajuns o femeie cu curaj şi determinare. Are şi un aparat de stat care mai lucrează, nu mimează, precum serviciile statului român, şi a căror concluzii sunt prezentate tuturor şi destul de repede. Aici despre fraude, alegeri şi nu numai:
R. Moldova | Raport: Moscova a creat un centru de comandă pentru a frauda alegerile și referendumul
Franța o are pe Gisele Pelicot, care pare mai degrabă eroul tuturor. Presa internaţională a insistat săptămâna trecută pe faptul că „Omul anului” nu ar fi trebuit să fie Donald Trump, ci Gisele Pelicot.
Cazul Gisele Pelicot a revenit în actualitate după ce justiția franceză i-a condamnat soțul și pe ceilalți 50 de violatori la ani grei de închisoare. O lume întreagă o aplaudă pe mai departe pe Gisele pentru curajul de a ieși și a-şi spune public povestea cutremurătoare (de a accepta ca dosarul său să fie public), pentru ca alte femei să nu păţească ce a păţit ea.
Gisele a fost drogată timp de 10 ani de către soţ şi violată de el şi alți bărbați pe care acesta îi racola de pe internet. Printre ei, doctori, polițiști, profesori, ziariști:
Sunt voci care se întreabă, pe mai departe, câte astfel de cazuri sunt în lumea asta largă și pe câte femei le-a salvat Gisele pentru că și-a făcut public calvarul.
Mie mi-a rămas, de aici, fraza asta a lui Joel, fratele lui Dominik, legat de faptul că medicii nu s-au prins nici că era drogată, nici de traumele la care era supusă Gisele deşi ea a bătut la uşa lor:
„În domeniul medicinei, găsim doar ceea ce căutăm, iar noi căutăm ceea ce știm”.
Și cam așa e în toate domeniile, doar că unele nu par așa vitale precum medicina.
Reţelele sociale, vindecarea, cealaltă realitate şi limba animalelor
Mulți dintre noi căutăm vindecarea pe rețelele sociale. Dar de acolo vine mai mult boala decât salvarea:
More than 140 Kenya Facebook moderators diagnosed with severe PTSD
Pentru că unii nu cred că ne îndreptăm în direcţia bună din cauza reţelelor sociale, le interzic.
Brazilia a interzis X. Care au fost urmările şi răzbunările, puteţi citi mai jos. Jurnalismul a supravieţuit şi fără X, dar s-au şi mişcat impecabil cei de aici.
X has been blocked in Brazil. Does it matter for journalism?
Cu panica stăm bine pe reţelele sociale. Oricât am încerca să ne protejăm, împotriva a ce a adus în viața noastră social-media și AI, nu vom reuşi.
Un jurnalist din Olanda demonstrează cum poate identifica persoanele cu care vorbeşte pe stradă cu ajutorul unei tehnologii de identificare facială. Şi de aici, după ce ai deschis Cutia Pandorei, te poţi aştepta la orice.
View this post on Instagram
La asta sigur: măști cu plasă albă, care împiedică camerele să recunoască fețele umane. Măștile perturbă, se spune, analiza sistemelor de monitorizare care identifică oamenii pe baza trăsăturilor faciale detaliate și sunt folosite ca formă de protecție a vieții private și de opoziție față de monitorizarea în spațiile publice. Mie îmi amitesc de COVID, altora de „1984” a lui George Orwell.
View this post on Instagram
Nu o să scăpăm nici de reţelele sociale, chiar dacă pe unele le închid, chiar dacă altele pierd din clienţi, pentru că apar noi și noi alte rețele, care vin să le ia locul celor vechi (Blue Sky, Threads etc.). Nu o să scăpăm nici de inteligenţa artificială. Sigurul lucru care e posibil să se întâmple, şi asta destul de rapid, este că o să ne scape de tot realitatea printre degete.
Cei mai orientaţi vor face bani şi din faptul că noi, ceilalţi, vom pierde de tot contactul cu realitatea. Pentru moment, luaţi de aici un model creat de AI, devenit influencer de succes şi care face milioane din postările sale de pe reţelele sociale.
Papa Francisc e, însă, pe mai departe, preferatul deep fake-urilor. Tura asta a îmbrăţişat-o pe Madonna, iar falsul creat a fost postat de artistă și s-a viralizat.
The god illusion: why the pope is so popular as a deepfake image
Dar AI-ul are, asemeni reţelelor sociale, şi părţile lui bune, trebuie doar să vrem să le vedem pe acelea. Eu aştept momentul acesta, despre care se vorbeşte deja: inteligenţa artificială va putea traduce limba animalelor. Ce moment!
View this post on Instagram
Nu furaţi Crăciunul, nu vă beţi minţile. Mahmureala de două zile chiar există
Vin sărbătorile. Sunt pentru unii trei săptămâni grele, cu multă mâncare şi tare multă băutură. Nu le va fi uşor românilor să le facă faţă, să fim sinceri.
Sfatul meu e să nu lăsaţi să vă fure careva Crăciunul, cum a făcut-o vicarul de mai jos:
Ho-ho-no! Children in tears after vicar tells them Santa is not real
Şi să aveţi grijă la cum şi cât beţi. Există mahmureli de două zile, cei trecuţi de 30 de ani le ştiu bine, nu prea există soluţii miraculoase care să le facă să dispară, dar există câteva tehnici de băut pe care vă sfătuiesc să le urmaţi, dacă vreţi să vă puteţi bucura cât mai mult de lungile sărbători de iarnă. Altfel va fi greu.
2-day hangovers: are they real and how do you get rid of them?
Beţi multă apă în timp ce beţi alcool, mâncaţi înainte, odihniţi-vă pe la amiază, beţi ceaiuri şi cafea, sunt bune pentru a ţine cancerul departe.
Drinking tea and coffee linked to lower risk of head and neck cancer in study
Mult e prea mult şi nu ne duce nicăieri. Rămânem tot noi cu noi
Fiţi atenţi și la ce consumaţi. Uneori mult e prea mult. Alteori e frumos doar un timp, apoi creează dependenţă. Şi dependenţa de orice te omoară, într-un final.
Heroin use skyrockets in the West: data
Trăim într-o lume în care mult a devenit de mult prea mult. Nu părem să înţelegem asta. Cu siguranță, nu în perioada sărbătorilor, când consumismul din noi nu are limite.
S-a calculat, de pildă, că avem suficiente haine pentru a îmbrăca şase generaţii de acum înainte, că un consumator mediu cumpără cu 60% mai multe haine decât cumpăra acum 15 ani, dar le ține doar jumătate cât le ținea în trecut, sau că cumpărăturile impulsive au crescut cu 72% față de 2020!
Iar asta e doar una dintre statisticile care ar trebui să ne dea de gândit atunci când ne pregătim de sărbători, zile în care consumăm și aruncăm de cinci ori mai mult decât în restul zilelor.
Fiți de bun simț, trec și sărbătorile și vom rămâne tot noi cu noi.
Mă gândesc că ar trebui să fiu și eu atentă la știri. Prea mult e uneori doar prea mult.
Am strâns multe știri șocante de-a lungul săptămânii care a trecut, povestite din Gaza, cu lacrimi în ochi, spuse cu ură din vecinătatea gropilor comune cu o mie de morţi, din Siria, de la ucraineni, de pe la noi, desigur, cu preşedinţi de ţară condamnaţi, cu crime şi obsesii, cu accidente pe munţi.
Dar vin sărbătorile. Și încă mai cred că, dacă ne prefacem suficient că suntem fericiți, chiar vom fi. Mai puțin consumism, mai puțin negativism și Moș Crăciun o să vină și la noi.
Așa că pun aici știri pentru fericire:
De acum, de pildă, puteţi să vă cumpăraţi bilet de avion şi să optaţi pentru un pat dublu şi servicii ca de hotel:
Dacă ajungeţi la Florența, și de ce nu aţi ajunge zilele astea, poate nu de Crăciun, nu de Anul Nou, când e toată lumea, ci imediat după, puteţi admira asta: Ponte Vechio și Leonardo la el acasă.
Mai apoi, Copenhaga se pregătește de Banksy. Va găzdui, anul viitor, o expoziție cu opera celebrului artist britanic de graffiti – „Misterul lui Banksy – O minte genială”. Vor fi replici a peste 150 de opere de artă ale sale, împreună cu fotografii și videoclipuri.
Dacă rămâneţi acasă (cineva trebuie să rămână şi acasă, nu?), Adrian Sandu vă aşteaptă cu al său „Never let you go” la Galeria Alfa, câteva filme sunt de văzut la Cinema City, dar mai ales prin Timişoara, unde cinematografele primăriei de aici au un newsletter comun, aşa că vă va fi mai uşor, dacă vă abonaţi la el, de navigat prin programele lor. Pe „Maria” o puteţi vedea la cinema. Nu citiţi înainte cronicile. Lăsaţi-vă cuceriţi de operă. Fericirea nu durează mult. Apoi puteţi diseca totul.
Eu rămân cu newsletterurile mele de care nu m-am săturat încă. De aici am luat şi o parte din hrana pentru cei care nu vor să iasă în lume în perioada asta, în care fericirea pare o obligaţie:
Iată hrana pentru cei care rămân cu ei:
The 50 best films of 2024 în the UK
10 Great Movies Leaving Netflix At The End Of December
We Somehow Narrowed Down the Best Movies of 2024
The Best Documentaries of 2024
Cele mai bune 20 de seriale ale anului 2024
Din newslleterul Biancăi Onea, de unde te poţi bucura de toate şi încă ceva în plus, am mai luat cursurile astea gratuite de dezvoltare personală, de la Stanford:
dar și asta:
10 new TV shows from 2024 that are worth watching before the new year
Pentru ce mai e interesant printre cărți, vă recomand să în urmăriți pe Vasile Decu.
Și pentru visători, oricând, oriunde, dar mai ales unde e cald, de la prieteni pun aici:
Best Places to Retire in 2025: The Annual Global Retirement Index
Muzica e tot foarte personală şi nu-i nouă, aşa că vă invit pe mai departe să ascultaţi noutăţile muzicale pe care vi le oferă colegul meu Tom cu @ săptămână de săptămână.
De data acesta topul anului 2024:
Poezia e cu filmele din sufletele tuturor, alea pentru care merită şi să trăieşti, şi să mori:
Bogdan-Alexandru Stănescu
Mă întorc cu ştiri aproape ratate nu duminică, ci înainte de Anul Nou. Eu rămân aici. Rămâneţi şi voi. Spre deosebire de fericire, care pare o obligaţie, cititul e pe alese. Mă bucur că m-aţi ales.
Citeşte şi:
Știri aproape ratate (7). Rușinea nu mai face minuni, dar apa și TikTok-ul ar putea
Ştiri aproape ratate (2). Haideţi să fugim cu primarul, ca să nu mai fim atât de cinici
Comentariile portalului
Da, a fost și este un fenomen frecvent, mai ales în presa de interes și de scandal, așa cum am și punctat indirect în text. Și așa cum (...)
Fostul premier englez Harold Wilson afirma o data"Este adevarat ca ziaristii sunt cainii de paza ai democratiei,dar realitatea a dovedit ca atunci cand un caine latra toti ceilalti (...)
== SINGURELE EVENIMENTE CULTURALE ALE ARADULUI -- NUNTZILE SI RAFUIELILE DIN CARCIUMI == VAI VAI IN CE HAL A AJUNS ARADUL. ==O PLECAT TAT CE I BUN ==