Știri aproape ratate (8). Cine, cum şi când interzice TikTok, câteva boli, mai multe medicamente şi câțiva nori interiori





Așa am început săptămâna:
Şi, de aici, am ştiut că n-avea cum să meargă mai nimic bine. Când cei care ar trebui să aibă grijă de noi sunt mai hotărâţi să zboare la toate cursele de Formula 1 cu avioanele private, pe care noi le plătim, decât să ne zică ce ni s-a întâmplat în ultimele săptămâni ca țară, de se uită lumea la noi (dar şi noi la noi) tare ciudat și cu frică, e clar că nu mai are cine să ne salveze.
Fiecare pe cont propriu. Repetați, până vă intră bine în cap. Mie mi-a intrat de mult, dar sunt momente, multe, în care mi-e tare greu să accept că-i chiar aşa.
Dacă credeți că sunt prăpăstioasă, atunci îmi e teamă că nu vă informați prea bine și ați lăsat prea tare garda jos. Alții sunt gata pregătiți de o nouă luptă, sunt peste tot, cresc valul de ură, sunt pe toate rețelele, pe toate grupurile de facebook, în frizerii, în magazine și la colț de stradă, s-ar putea să fie mai numeroși decât noi. Mai vocali sunt. Și se pregătesc de proteste.
Să nu mă înțelegeți greșit, aș protesta și eu oricând împotriva lui Klaus Iohannis, dar când văd știri ca acestea:
înțeleg că nu e loc de joacă, nici de scos de prin sertare toate supărările ținute ascunse. E de hotărât încotro ne îndreptăm, ce putem face, dacă mai putem face câte ceva, cum ne organizăm ca să facem asta, până nu o luăm spre alte țări.
Dacă Realitatea Plus ia fața televiziunilor care au prins până acum la români, aşa cum au fost ele, toate de criticat dur, dacă pe TikTok suveraniștii sunt deja regi și au intrat masiv pe celelalte rețele sociale, unde ar mai fi locul celorlalți?
Cine închide TikTok și cine îl salvează
Și ce face statul aici, când nu zboară cu avioane private în vacanțe și la evenimente sportive, muzicale sau ce mai e pe placul său?
Unii zic că ar trebui ca statul să închidă TikTokul, alții zic că doar așa deschizi Cutia Pandorei. De luat decizii e aproape imposibil în România, curajul sau nebunia autorităților țin aici doar câteva zile și sunt doar de fațadă.
În alte țări, lucrurile stau nițel diferit. Nu-s cu mult mai curajoase, dar sunt parcă mai hotărâte să treacă la acțiune:
- AICI poţi vedea ce ţări au intrezis TikTok, Facebook, X sau ale reţele sociale.
- Mai apoi:
- Suedia vrea să pună limite de vârstă pe rețelele sociale – Sweden mulling social media age limit to stop gangs recruiting young people
Grecia ia şi ea măsuri pentru a reduce dependenţa de social-media a celor mici – Grecia va adopta modelul australian pentru a reduce dependența copiilor de social media / Verificare obligatorie a vârstei, iar copiii sub 15 ani vor avea nevoie de acordul părinților - SUA se pregătește să închidă TikTokul, o decizie definitivă urmând a fi luată prin 19 ianuarie (iar influencerii de aici îi invită pe urmăritori să treacă pe Instagram) – TikTok is one step closer to being banned in the US
- și să elimine echipamentele ZTE și Huawei – SUA: Camera Reprezentanților va vota finanțarea eliminării echipamentelor ZTE și Huawei din rețelele americane
în timp ce Donald Trump (omul anului, potrivit revistei Time) nu a hotărât exact ce face cu TikTok-ul, după ce va ajunge președinte. Știe că-i rău, așa cum e acum, dar l-a ajutat să devină președinte, așa că decizia e grea:
@nbcnews President-elect Donald #Trump weighs in on a potential ban on TikTok that could take effect one day before he assumes the White House if the app’s Chinese parent company does not divest.
Dacă credeți că nu ar trebui să ne stresăm prea mult cu rețelele sociale, stați un pic pe TikTok, rămâneți pe postările fanilor lui Călin Georgescu mai mult de 30 de secunde și veți vede că nu mai puteți ieși din bulă.
Sevrajul dat de rețelele-sociale și cum îți poți pierde identitatea
Mai luați în calcul și știrile astea:
- despre cum s-au derulat alegerile toamna asta pe la noi:
Research Note: Meta’s Role in Romania’s 2024 Presidential Election - despre cum 22% dintre copiii între 11 și 15 ani suferă de sevraj psihologic, dacă îi lași fără telefon: STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții
- și gândiți-vă ce se poate întâmpla dacă reușești să pui mâna pe mintea celor 9 milioane de utilizatori TikTok din România: Reacție extremă din diaspora, pe TikTok. Mai mulți români își distrug buletinele și pașapoartele: „Fratele meu, m-ai făcut să plâng”
Sunt sute de știri legate de rețelele sociale, impactul lor, efectul acestora asupra tinerilor, dar nu numai. Nu trebuie decât să te intereseze subiectul ca să nu mai ieși nici din această bulă.
Și atunci poți crede că știri ca cea de mai jos sunt aproape bune:
Banii pe care îi tot fac patronii rețelelor sociale și unde merge mărinimia lor
Mișcările de utilizatori de pe o rețea socială pe alta sunt în mare vogă, mai ales în America,
From X to Bluesky: why are people fleeing Elon Musk’s ‘digital town square’?
unele pierd utilizatori, altele îi câștigă. Dar, nu vă faceți griji pentru rețele precum X sau Facebook. Elon Mask tocmai a devenit primul om care a trecut de o avere de 400 de miliarde de dolari:
Iar Mark Zuckerberg tocmai donează pentru președinția Trump niște milioane:
așa că e posibil ca regulile mai dure pregătite pentru Big Tech și social-media să se amâne în USA. Și dacă America decide…
Bine, America are și ea probleme mai mari. Cu sistemul de sănătate, de pildă, pe care nimeni nu-l invidiază. Doar că, de acum, e posibil să le fie frică pentru viața lor și celor care fac regulile în sistemul sanitar american. Un sistem care îi omoară sau îi înnebunește pe americani și despre care s-a vorbit mult în aceste zile.
After a shocking shooting, Americans vent feelings about health insurance
Da, sistemul de sănătate din USA nu-i de admirat și nici de copiat, dar hai să nu ne umflăm în pene că şi la noi e grav. Dacă nu mă credeţi pe mine, atunci poate credeţi statisticile. Ce-i drept, cele ale Uniunii Europene, mult blamată anii ăştia, dar cine să şi facă statistici despre Europa dacă nu Europa.
Suntem în fruntea clasamentului când vine vorba de decese cauzate de boli care pot fi tratate şi tot pe acolo la cele care pot fi prevenite. Ca norocul că avem cele mai multe paturi de spital, putem muri mai mulți acolo. Și cele mai puține infecții nosocomiale. Am adăugat informația asta, luată din raport, ca să mai și zâmbim când vorbim de dezastre.
Chiar şi aşa, cu cele mai multe boli care ne omoară, deşi în lume sunt tratabile, chiar şi cu spitale care te ucid şi cu nosocomiale care nu-s, dar te îmbolnăvesc, tot o ducem mai bine decât în Iran, unde ştirile cumplite nu se opresc:
Femeile din Iran ar putea fi condamnate la moarte sau la până la 15 ani de închisoare dacă sfidează noile legi privind moralitatea, care urmează să intre în vigoare săptămâna aceasta, iar ororile regimului Assad ies la iveală mai ales acum.
Femeile din Iran riscă pedeapsa cu moartea pentru sfidarea noilor legi privind moralitatea
„Abatorul uman”. Ororile descoperite într-o închisoare siriană după căderea regimului Assad
Cum, de fapt, o ducem bine în România
Cum o fi, cum nu o fi la noi, încă e bine. Trăim pe picior mare. Mai vedem noi în martie sau mai, depinde de politicieni, dar până atunci hai cu preţurile piperate:
INFOGRAFIC Chiriile din București și Cluj au avut printre cele mai mari creșteri din Europa
E posibil să o ducem chiar mai bine decât credem, cu toate problemele ce ne-au aterizat pe cap în ultimele săptămâni, luni, ani. E posibil ca restaurantele de la marginea oraşelor civilizate să ajungă la margine şi la noi, semn de civilizație, aș spune, şi să mai supravieţuiască pe lângă ele şi businessuri locale. Nu la Arad, nu încă, aici suntem în urmă cu mulţi paşi şi faţă de oraşele dezvoltate ale României (la noi e coadă la Mc pe centru, mai în fiecare seară), dar la Bucureşti pare că e aşa:
Sănătatea care te omoară, munca care te ucide încet și poluarea care te bagă în mormânt
Dar o să fie bine peste tot, cel puţin în perioada sărbătorilor. Avem treabă cu cadourile, cu împodobitul bradului de Crăciun, cu redactarea de scrisori către Moş Crăciun sau cu evadatul în alte ţări. Mai apoi, pe când ne întoarcem, vom trece ca prin brânză pe la vama Nădlac II, pentru că vom fi în Schengen din 1 ianuarie, iar, după doi ani de așteptare, pare incredibil.
Timp de șase luni, vor mai fi controale la frontierele terestre, așa că fiți atenți la ce așteptări aveți:
România în Schengen. Ce înseamnă spațiul de liberă circulație și ce avantaje aduce
Și după ce ne vom întoarce, ne vom putea apuca odihniţi de muncă.
Nu suntem noi prea obosiţi, ca naţie, nici când muncim. Alţii muncesc mult mai mult şi se vede treaba că nu e bine nici aşa. Urmările pot fi astea, surprinse în fotografii de un artist japonez: corporatişti dormind în costumele lor elegante pe străzi, după ce au stins cu mult alcool nemulţumirile şi stresul de la lucru. Aşa arată Salarymanul „High Fashion” a lui Jaszczuk:
Că viaţa la birou e plictisitoare e clar şi a surprins-o atât de bine în imagini Lars Tunbjörk prin anii 90, în birourile din Tokio şi New York.
Pointless jobs: the unbearable ennui of office life – in pictures
Să mai rămânem niţel în zona asta a artei fotografice cu un artist din USA, născut în Rusia, care iubeşte rozul şi filmul „Barbie”, dar care ne vorbeşte prin arta sa despre faptul că vom muri cu toţii oricât de roz pare acum lumea noastră.
Despre schimbările climatice, atât de vizibile în Florida, şi despre anxietatea, dar şi realitatea şocantă cu care vin acestea vorbeşte Anastasia Samoylova în fotografiile sale.
‘This is all pink and attractive, but we are going to die’
Dacă vă temeţi totuşi că sunteţi dintre acei români care chiar muncesc mult şi nu duc o viaţă prea liniştită, atunci e bine să ştiţi că e posibil ca o serie de obiceiuri să vă aducă, cât de cât, liniştea interioară. Doar că trebuie să fiţi perseverenţi, iar perseverenţa e a dracului de grea:
10 Daily Habits that Often Drain 90 Percent of Our Inner Peace and Joy
Bine, liniştea interioară v-o poate aduce Italia, doar că Italia e şi ea sătulă de toţi turiştii care îşi caută zgomotos pacea şi ia tot mai multe măsuri ca să limiteze milioanele de vizitatori care le trec pragul. Una dintre măsuri e şi asta:
Mai multă muncă, mai multe tinerețe, un pic de botox și un pumn de medicamente
Să revenim la muncă, până peste o săptămână, când vor începe lungile şi grelele – pentru ficat – sărbători de iarnă. Şi e bine să munciţi, credeţi-mă pe cuvânt. Eu m-am lăsat pe tânjală, căutându-mi liniştea interioară şi am fost cu un pas mai aproape de depresie și tot mai nemulţumită. Revin la munca serioasă din ianuarie, ca tot omul conștiincios. Şi urmez sfatul unor oameni care ştiu că e ok să munceşti toată viaţa, cu simţul măsurii, desigur:
David Letterman at 77 says retirement is both ‘a myth’ and ‘nonsense’
Singura treabă grea în chestia cu muncitul toată viaţa e că îmbătrâneşti şi ţi se pare tot mai dificilă munca pe care până acum o făceai clipind de două ori. Iar mie cu îmbătrânitul îmi displace profund. Nu numai mie, ci, pare-se, că tuturor ne e cam greu, în vremurile astea. Măcar de nu s-ar vedea.
Cu 75% mai multe femei au apelat la intervenții estetice, gen Botox, din 2019 până în 2022 în America, iar procentul a crescut cu 9% la tinerele sub 20 de ani, între 2022 și 2023, o spune Societatea Americană de Chirurgie Plastică. Nu neapărat pentru a șterge urmele îmbătrânirii ci, se spune, pentru simetrie, facial balancing.
Inside the prejuvenation movement: Why Gen Z is saying „yes” to Botox and plastic surgery
E vorba și despre Ozempic mai sus, știți deja, medicamentul ăla minune. Creat pentru diabetici, dar care te slăbește rapid și care a pus pe picioare economia Danemarcei. Efectele pe termen lung nu sunt desigur cunoscute, e destul de nouă pastila, dar are efecte pozitive se spune și pe antiaging.
Un alt medicament, folosit inițial, pentru cei cu transplant de organe, e posibil să ne ajute să nu îmbătrânim atât de repede pe cât vrea organismul: rapamycin ar putea să te ajute să trăiești mai mult și mai bine.
Can this ‘anti-aging’ drug live up to the hype? Here’s what we know
Iar generația asta vrea să „look good and feel good”. That s all. Și ce e rău în asta? Ne trebuie doar mulți bani, câteva limite personale, bine stabilite de la început, că oricum o vom lua razna pe final, și o cutie mare pentru sortat medicamente.
E cu nori interiori şi cu mai/niciodată
Știu că n-am reușit să vă înveselesc neapărat nici duminica asta, dar măcar arta sigur vă va fura un zâmbet. E cu nori interiori și e frumos.
Artistul olandez Berndnaut Smilde expune nori interiori în catedrale, mine și pe oriunde e loc de artă și e nițel răcoare. Sculpturile sale sunt în viață doar 10 secunde, dar ce secunde! Norii interiori a lui Smilde sunt în fapt o combinație perfectă între temperatură, umiditate și lumină.
A creat de câțiva ani deja nori interiori, în miniatură, așa că acum are o serie de ei, seria Nimbus!
Personal, tare mi-ar plăcea să am cele 10 secunde în care să ating norii lui Smilde.
Dacă nu ești pe norișorul meu, atunci pun aici și despre arta care aproape nu e într-o lume care cu siguranță nu o să mai fie. E în mintea ta şi uneori e cel mai bine acolo:
Nu știu dacă mai contează, mie îmi spune multe, așa că las aici ca de final de știri aproape ratate un deziderat: să pot citi 150 de pagini în 40 de minute şi să reţin mai tot. Am cunoscut în trecut un tânăr care citea romane şi apoi ţi le reda la virgulă. Nu mai e tânăr azi. A ajuns ziarist:
Nu e cu muzica mea azi, pentru că m-am gândit că e prea personală și mai apoi ar fi tare mare păcat să nu ascultaţi muzica de care vă vorbeşte Tom cu @ în fiecare săptămână.
E cu filme însă. Mergeți să vedeți Maria la Cinema City Arad. La Timișoara a fost sold out, la Studio, la avanpremieră.
Când vine vorba de expoziții, puteți încă vedea Caravaggio la Timișoara, Fikl tot acolo, pe Popa Laurian la Jecza Gallery, tot la Timișoara.
Dacă sunteţi într-o lume mai bună, e de văzut lucruri şi pe afară: Erwin Wurm la Viena, Mark Bradford la Berlin, Gustave Caillebotte la Musée d’Orsay, Van Gogh la Londra.
Tot pe la Londra, se întoarce acasă, după 25 de ani, și Maman:
Tate Modern is bringing back its giant spider to celebrate its 25th birthday
Acasă, la Arad, pe 19, 21 și 22 decebrie puteți vedea, la Teatrul Clasic Ioan Slavici, „Vara în care mama a avut ochi verzi”, „Oamenii pe care nu-i mai iubeşti” şi „Natură moară cu nepot obez”. Dacă nu vreți să ieșiți din casă pe așa o vreme și așa vremuri, pe Netflix, se spune, e „Un veac de singurătate”. Urmăriţi miniserialul, sigur nu vă veţi mai simţi singuri.
Asta e poezia de duminică, după furtuni:
ceva ce se vede mai bine‐n mesaje
Las suficient timp să treacă.
Limitele percepției se extind iar apoi se micșorează
Și la fel se întâmplă cu spațiul când găsesc mai
multă plăcere în interacțiunile
De la distanță.
E ceva ce se vede mai bine-n mesaje,
Când orice cuvânt scris mi se corectează automat
În durere și oamenii devin mai empatici.
E nevoie să repeți de câteva ori pentru ca un
Cuvânt să intre în
Memoria telefonului,
E nevoie să simți de câteva ori pentru ca memoria
corpului
Să accepte. (Cristina Alexandrescu)
Finalul vine de la un om tare drag mie, care mi-a spus așa de dimineață: ce ciudat că în italiană NICIODATĂ se spune MAI.
Parcă merge cu noi genul ăsta de contradicție.
Citeşte şi:
Știri aproape ratate (7). Rușinea nu mai face minuni, dar apa și TikTok-ul ar putea
Ştiri aproape ratate (2). Haideţi să fugim cu primarul, ca să nu mai fim atât de cinici
Comentariile portalului
Da, a fost și este un fenomen frecvent, mai ales în presa de interes și de scandal, așa cum am și punctat indirect în text. Și așa cum (...)
Fostul premier englez Harold Wilson afirma o data"Este adevarat ca ziaristii sunt cainii de paza ai democratiei,dar realitatea a dovedit ca atunci cand un caine latra toti ceilalti (...)
== SINGURELE EVENIMENTE CULTURALE ALE ARADULUI -- NUNTZILE SI RAFUIELILE DIN CARCIUMI == VAI VAI IN CE HAL A AJUNS ARADUL. ==O PLECAT TAT CE I BUN ==