În ultima perioadă, pe raza municipiului Arad observăm tot mai multe exemple de persoane care au un comportament tulburat, unele reprezentând un pericol pentru trecători, altele însă doar deranjând mersul obișnuit al lucrurilor, cum este de exemplu „omul păianjen”, care a pus în această vară de mai multe ori autoritățile în alertă și a blocat circulația pe podul Traian, după ce s-a cățărat pe structura metalică, amenințând că se va arunca în Mureș. Cum gestionează autoritățile această problemă evidentă? Ce se poate face pentru a veni în sprijinul acestor persoane vizibil afectate din punct de vedere psihic? Sunt neajunsurile un fenomen local sau național? Iată câteva întrebări la care am încercat să găsim un răspuns împreună cu dr. Mariana Mariș, șefa Secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. 

De obicei, persoanele cu tulburări de comportament sunt semnalate în urma unui apel la 112, fiind preluate de ambulanță, care dacă nu poate să gestioneze cazul, cheamă în sprijin un echipaj de poliție sau de jandarmerie, persoana în cauză fiind condusă la secția de psihiatrie.

Conform legii 487, oricare dintre echipajele amintite pot solicita internarea fără voia pacientului, fiind nevoie și de confirmarea medicului de la camera de gardă, iar apoi – într-un termen de 48 ore – o comisie formată din alți 3 medici diferiți de cel care a efectuat internarea hotărăște dacă prelungirea internării este oportună, sau dacă pacientul poate fi externat după 48 ore.

Există situații în care pacienții rămân mai mult timp, dar și situații când se stabilește externarea lor. În cazul „omului păianjen”, care a dat bătăi de cap autorităților cu încercările sale de a se cățăra pe podul Traian, aflăm că a fost internat, însă doar pe o perioada scurtă.

(Bărbatul poreclit „omul păianjen”, cocoțat pe structura metalică a podului Traian)

„Niciodată un pacient care necesită internare nu este lăsat pe stradă pentru a își pune propria viață în pericol sau a celorlalți. După caz, pacientul poate rămâne o perioadă mai lungă, sau poate fi externat după 48 ore. De exemplu, dacă este sub influența alcoolului și este evindent că în 48 ore nu mai avem efectele comportamentale ale alcoolului, el poate să plece. La fiecare situație în parte, comisia respectivă decide care este cea mai bună variantă pentru pacient.

În cazul acesta („omul păianjen”, n.red.), pacientul a fost internat de mai multe ori și dacă este nevoie rămâne până este stabil din punct de vedere psihic, nu pleacă din secția de psihiatrie până nu este stabil din punct de vedere psihic. El va trebui să-și urmeze pe mai departe tratamentul, este monitorizat prin rețeaua de ambulator a psihiatriei, urmărit mai departe de colegii din ambulator”, ne-a spus dr. Mariana Mariș, șefa secției de psihiatrie din Arad.

Lipsa structurilor de psihiatrie comunitară și a programelor de prevenție, o reală problemă în toată țara

Nu doar la Arad, ci la nivel național, problema principală semnalată este că această monitorizare a pacienților se face doar în ambulator, fiind așteptați să se prezinte ei acolo, nu se fac vizite acasă.

„Trebuie să meargă periodic la ambulator, pentru a își urma tratamentul, pentru a lua o rețetă, pentru a primi o recomandare. În general, ei sunt complianți și urmează aceste indicații ale medicului. Dar, din nefericire, în România nu avem structuri de psihiatrie comunitară foarte bine dezvoltate care ar putea să meargă la domiciliu, să vadă pacientul în mediul lui, cum se descurcă, dacă urmează tratamentul, dacă îngrijirile medicale sau personale, igiena, îmbrăcămintea, hrana sunt satisfăcătoare, iar dacă nu sunt satisfăcătoare, să propună fie internarea, fie într-o formă de staționar de zi”, ne-a declarat dr. Mariș.

Opțiunea de staționar de zi exista și în secția de psihiatrie de la Arad, însă pandemia a sistat această variantă, iar acum se așteaptă reimplementarea ei. Pacientul venea la spital peste zi, stătea în prezența unui medic și a unui asistent medical care îi evaluau starea, urma tratamentul sub observație, după care pleca după-masa acasă.

Problema cea mai mare este lipsa programelor de prevenție, care să vină în sprijinul persoanelor cu probleme, pentru a evita ajungerea la situația în care devine necesară internarea. În străinătate, observăm adesea și în filme, există acele grupuri de sprijin pentru cei care suferă de diferite dependențe (alcool, droguri etc.) care pot avea un real impact pozitiv asupra vieții oamenilor.

„Nu avem programe de prevenție, iar asta cred că doare un pic cam tare în societatea noastră. Ar fi nevoie de programe de prevenție, atât în ceea ce privește substanțele psihoactive, cât și alcoolul. Avem mult consum de alcool, care determină tulburări de comportament. Ar fi nevoie de acea psihiatrie comunitară și pentru patologia psihiatrică, cu ajutorul căreia s-ar putea monitoriza, la plecarea din spital, acești pacienți acolo unde ei locuiesc, acasă, sau câteodată chiar în adăpostul de noapte. Sunt și pacienți care locuiesc doar noaptea acolo și își petrec ziua prin oraș. Deci aceste servicii ar putea să monitorizeze aceste cazuri la plecarea din spital. Ar fi de dorit ca societatea și sistemul să investească în aceste servicii de psihiatrie comunitară, pentru că astfel am preveni internările de scurtă durată, sau de durată medie și am reduce și costurile în general cu aceste servicii psihiatrice”, ne-a spus șefa secției de psihiatrie.

Tot mai multe cazuri de alcoolici și drogați agitați ajung la Psihiatrie, în Arad

Dr. Mariș ne-a confirmat ceea ce observă arădenii în ultima vreme pe stradă, anume că numărul celor care au tulburări comportamentale este într-o creștere galopantă. Cauza pentru majoritatea dintre ei este consumul de alcool și droguri.

(Un tânăr turmentat a început să smulgă coșurile de gunoi de pe stâlpi și să le arunce pe carosabil. Detalii AICI)

„În ultima vreme, din ce în ce mai frecvent, din nefericire, ne sosesc cazuri aduse de Poliție. Pe douăzeci și patru de ore, avem cel puțin 2 sau 3 solicitări de genul acesta, în care Poliția să ne aducă pacienți cu tulburări de comportament, cu diverse aspecte. Nu spun că sunt toate la fel, dar avem deja multe. Dar în ultima vreme, predomină consumul de substanțe. Alcoolul și drogurile sunt în top, în ceea ce privește tulburările de comportament. Nu suntem obișnuiți cu acest gen de patologie pentru că nu este neapărat o patologie psihiatrică clasică, să zic așa, ci este o noutate a societății de astăzi, în care avem multă suferință emoțională și care este tratată de către fiecare individ cu ajutorul unei substanțe, fie că este alcool sau drog”, ne-a spus dr. Mariana Mariș.

Tocmai pentru aceste situații, ar fi extrem de utile aceste programe de sprijin care la noi lipsesc.

Cazurile care ajung la secția de psihiatrie din municipiu nu sunt doar câteva recurente, ci sunt mai mulți pacienți care sunt la primul contact cu o internare la psihiatrie:

„Avem și veteranii noștri, dar avem și multe cazuri noi. Avem câte 30-50 cazuri pe lună. Poate sunt și zile când nu vine nimeni, dar sunt zile când vin mai mulți, dar cam aceasta este media cazurilor care vin pentru tulburări de comportament. Unii deranjează familia. De multe ori, nu ajung să deranjeze pe stradă cetățenii, ci deranjează propria familie, că intră în conflict cu soția, cu soțul, cu copiii, părinții, dar sunt mulți care vin și din locuri publice, de pe stradă, piețe, tramvaie, fac tulburările acestea de comportament, care pot fi de la agresivitate până la a se dezbrăca în public. Deranjează pe ceilalți prin comportamentul lor”, ne-a spus dr. Mariș.

Dintre aceste cazuri, majoritatea rămân pentru tratament de o săptămână sau zece zile, doar aproximativ 25% fiind cazurile care rămân doar o noapte. Durata medie a tratamentelor care se efectuează la secția de psihiatrie din municipiu este de 10 zile.

Când internarea presupune perioade mai lungi, există secțiunea saloanelor de cazuri cronice, care însă nu sunt suficient de încăpătoare. Are doar 12 paturi și tratează cazuri între 4 săptămâni și 2 luni. Pentru cazurile care nu au loc aici, se solicită transferul la spitalul de bolnavi cronici de la Mocrea sau cel de la Căpâlnaș.

Citește și:

• Reportaj: Soarele a început să mângâie chipurile chinuite ale pacienților Spitalului de Psihiatrie de la Mocrea • Special Arad